2,039 matches
-
însemnări pseudosportive”, iubea etc. Nu știa ce-i oboseala. Ceea ce ignoră asemenea comentarii e faptul că există un destin; că, în cazul lui Mișu, destinul s-a impus în contra tuturor speranțelor și aparențelor, întrerupînd brutal un rol pe care cel evocat îl juca fără cusur... Un monument de marmură albă (mă întreb cîți dintre scriitorii români „au” așa ceva?), cu datele „Mihail Sabin (Mișu Sachter)/1935 - 1975”, va trece, oricum, dincolo de hotarul generației noastre, amintind o moarte de om tînăr. În jur
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
urmă: cîteva sute de cronici și recenzii, două ediții și două antologii, cu prefețe sau postfețe. Acum un deceniu încă eram foarte sigur de înzestrarea mea. Reușita cea mare era doar o simplă chestiune de timp. Eram, ca și tînărul evocat de Călinescu, „convins că într-un lustru (adică în cinci ani) / Voi deveni ilustru”. Azi, după ce atîta am bătut pasul pe loc, mă întreb uneori dacă nu cumva am trăit o „impostură”, o iluzie. *Replică la însemnarea de mai sus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a tulburat „povestea lui Emydio” de la începutul părții a opta din Tropice triste de Claude Lévi-Strauss. Autorul n-o comentează părîndu-i-se, probabil, suficientă concluzia unuia din personaje. După părerea mea, nu numai despre prostie sau neputință e vorba în cazul evocat, ci și despre o educație greșită, care, prin autoritatea ei, condamnă la inadecvare. Iată textul: „Un om văduv avea un singur fiu, adolescent. într-o zi îl cheamă la el și-i spune că i-a venit timpul să se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Marinescu și a mamei mele, precum și a altor artiști cu care au colaborat, au fost menționate În memoriile pe care bunicul meu le-a publicat Între anii 19221930 În ziarul local din Fălticeni („Curierul” sau „Tribuna Fălticenilor”), 194 Dintre cei evocați, Ion Chirescu nu a fost numai În trecere, ci a locuit patru ani În Fălticeni, ca profesor la Gimnaziul „Alecu Donici”, la catedra de muzică, Între 1918-1922, după care catedra a revenit violonistului Aurel Mihăilescu. Chirescu se mutase la București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i bătaie, nu vă lăsați - Ce păcat că stăm atât de departe unii de alții. Ce bine-ar fi fost să ne putem vedea, să schimbăm păreri, de care eu am neapărată nevoie. La D-voastră, faptele de viață, omul evocat au nevoie de a fi Îmbrăcate În duh, și nu-i ușor și aveți darul de a o face. Îmi vine În minte, la un telefon i-am spus fiului meu că afirmația lui despre lumina de deasupra Fălticenilor este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Întreb. și Încă o Întrebare, aceasta, să zicem, de... nouăzeci de puncte: citind, În Aqua forte, partea a II-a, Fauna vieții literare... , cap. VI, medalionul Cămașa fericitului (sper că aveți volumul În casă), aș vrea sămi spuneți dacă personajul evocat acolo, sub numele de Mitică, iar În agendă deconspirat modelul: Tilică, un bun prieten fălticenean, aveți idee cine poate fi acest Tilică? Dacă nu aveți Aqua forte la Îndemână, sunt gata să vă trimit un xerox după text; ar mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu condiția să ordonez personalitățile citate, pe categorii de preocupări: pictori, sculptori, muzicieni, folcloriști, poeți, prozatori etc., ceea ce n-am acceptat. Doream ca totul să aibă caracterul unei plimbări prin fabulosul oraș moldav, fără a mai reveni pe străzi o dată evocate. 690 Aluzie la o eventuală publicare la Editura „Dacia” din Cluj-Napoca. 691 De fapt manuscris dactilografiat. 1020 multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve pentru unele personalități, care au aparținut unor clase sociale suprapuse; nu știu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fabuloasă, În stilul acelui realism magic latinoamerican cu care scrisul lui Bănulescu a fost comparat uneori. Nu-mi trecea prin minte atunci că magicul nu era decât prevestirea realității care va să vină curând și că burlescul negru al situației evocate de prozator Îl va adeveri chiar realitatea cotidiană, În nici un deceniu. O imagine care m-a vizitat, adesea, de departe, după 1989, cu regretul că nu o pot rediscuta cu profetul de la București... Bănulescu s-ar fi amuzat, presupun, constatând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
renunțe la ceea ce numește, eufemistic, „naivitate” emigrase, În cele din urmă, În Israel, salvându-se la timp de consecințele acelor contradicții... Coleg de redacție cu Paul Georgescu la Viața Românească, În anii ’50, dl Campus oferă detalii interesante despre cel evocat. „Afabil cu colegii”, dar „prudent, realist”, Paul Georgescu părea decis, În acei ani tulburi, să păstreze, „sub cenușa mohorâtă a unui aparent conformism, jarul viu al idealurilor sale”. Greu de dedus dacă idealistul vorbea vreodată despre caricatura În care conformismul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu așa-zisul „umanism” al speranței, iar studenta cehă vedea În rinocerizarea Logicianului din piesă o necesară „eliberare” din idioția monomaniacală a ignorării realului... am revăzut, prompt, imaginea lui Ionesco, În 1979, când Îl Întâlnisem. Nu era alta decât cea evocată, cu mai mult de jumătate de secol Înainte, de Mihail Sebastian, prietenul său și prietenul prietenilor al căror delir de rinocerizare Îl contemplaseră Împreună, În Bucureștiul anilor ’30-’40. „Nu mă pot obișnui cu viața”... părea să spună și În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deși a practicat o critică severă, modernă. Alte trei lucrări, despre Gheorghe Șincai (1983), Samuil Micu-Clain (1986) și Petru Maior (1999), nu sunt, ca multe apărute în seria „Pe urmele lui...” a Editurii Sport-Turism, doar agreabile descrieri ale peregrinărilor celor evocați, ci temeinice lucrări de istorie literară, datorate unui bun cunoscător al operei și vieții personalităților studiate. A alcătuit ediții din scrierile lui Ion Pop-Reteganul, Septimiu Bucur, Iosif Blaga ș.a. A editat și folclor. SCRIERI: Vladimir Streinu. Critic, istoric literar, estetician
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
târg mare decât cetate. Totuși urbea comportă un pitoresc și o bogăție de figuri și situații inteligent exploatate de memorialist. Humuleștii personali nu coincid, de fapt, cu întreg Bacăul, ci se reduc la strada copilăriei, Strada Armenească (rebotezată, în epoca evocată, „I. V. Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând cu detaliile dramatizate care dau un colorit caracteristic lumii reprezentate aici. Totuși, Cinema Madagascar este unul dintre textele cele mai bune ale lui G., prin maniera în care sunt evocate un vechi cinematograf din Pantelimon și jocurile pe care copiii din cartier le leagă în jurul filmelor cu indieni și cow-boys. Mai pot fi amintite Comoara lui Montezuma (variantă a temei „unchiul din America”) sau Mastodontul (1975), poveste tragicomică inspirată din
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
sau inferioară nopții. „Totul se reia În această logică [a mărfii], nu numai În sensul În care toate funcțiile, toate nevoile sînt obiectivate și manipulate În termeni de profit, dar În sensul mai profund În care totul este spectacularizat, adică evocat, provocat, orchestrat În imagini, În semne, În modele consumabile” scria Jean Baudrillard În Societatea de consum. Putem vorbi, astfel, de ceea ce Richard Sennett numește complexul identității pure al literaturii, care aparține astăzi În mare măsură poeziei, singura practică scriptică rămasă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Revenind asupra acestor cazuri mai mult sau mai puțin diferite, putem să afirmăm că „întrajutorarea” proprie oricărei comunități locale se negociază diferit, în funcție de repartiția specifică a rolurilor între unitățile elementare ale familiilor și cele supraordonate ale „vecinătăților”. Cele trei situații evocate sunt și trei modalități relativ distincte de geografie socială de referință la care recurg în mod preferențial societățile locale pentru rezolvarea unor probleme oarecum comune. Plasticitatea și adaptarea acestor forme de organizare la cerințe economice specifice este fără doar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1924), Lauri și purpură (1929) și Chipuri de bronz (1930), scriitorul abordează teme consacrate, desprinse din mitologia greco-latină sau din istoria autohtonă. Nu există devieri semnificative de la modele, nici interpretări ale acestora dintr-o perspectivă proprie. Figurile istorice sau mitologice evocate sunt aidoma celor intrate în uzul cultural, iar limbajul este conformist, lipsit de vitalitate. De cele mai multe ori metafora se banalizează din cauza excesului de ornamente lexicale. Monotonia generală este uneori întreruptă de anumite scene dramatice, dar și atunci gestica unor personaje
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
utilizate În cadrul prognozelor economice sunt extrapolarea, corelația, metoda scenariilor, brainstormingul etc. Neajunsul important este că aceste prognoze economice sunt legate de politica de investiții și evoluția vânzărilor firmei. Aspecte precum evoluția costurilor de producție și ciclurile vieții produselor sunt rareori evocate. Previziunea economică privilegiază aspectele financiare (investiții) și comerciale (segmente de piață) În detrimentul evoluțiilor tehnico-economice (ciclul de viață și costul de producție). Previziunea socială privilegiază evoluțiile mediului social intern (sindicat, manageriat) În detrimentul analizei evoluției socio-comerciale. Chiar și În cazul În care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
plan stă preocuparea de a defini trăsătura dominantă a fiecărei personalități, trăsătură care, dincolo de oscilații și aparente contradicții, explică și ordonează totul în jurul unui reper fundamental. Pledoariile, uneori motivate polemic, sunt țesute din mărturii directe și citate din scrierile celor evocați și tind să demonstreze unitatea profundă care face din om și operă un întreg exemplar. Alte trei „portrete” - Petre Pandrea, D. Tomescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor - sunt contribuții notabile la cunoașterea și actualizarea unor reprezentanți ai culturii oltenești. Asemănător ca preocupare și
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
în Deltă ș.a.) sunt constante ale acestei dramaturgii, tentată și de mitologic (La revedere, Nausicaa). Farsele (Din năzdrăvăniile lui Păcală) ratează chiar și pitorescul de limbaj. Seve de rusticitate pulsează în volumul liric de debut, Exod (1933), animând un peisaj evocat, în duhul lui I. Pillat, cu atotstăpânitoare melancolie. Zarea tremurătoare este aceea a ținutului natal, martor al zburdălniciilor copilăriei și al înfiorărilor primei iubiri. Stârnind regrete, întoarcerea în trecut e, însă, o cărare pierdută. Și în Aur vechi (1936), paseistul
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să-i evidențieze puritatea și superioritatea moral-socială. Primul este povestea, cu peripeții, a unei căsătorii, înecată într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe fundalul, mereu evocat, al unei naturi paradisiace. În Tainele..., acțiunea (redusă la o călătorie în munți în scop inițiatic) este întârziată până la stagnare de „pictura” amănunțită a peisajului și de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă forțată, artificială, narațiunile (mai mult înșiruiri
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
când acesta întârzie să apară, apoi administrează întăritori puternici, ce vor necesita răspunsuri de potrivire în majoritatea cazurilor. Poate fi nevoie de una, zece sau o sută de demonstrații, dar, dacă se insistă, comportamentul dorit va fi într-un final evocat. Dacă, pe de altă parte, cineva este interesat să identifice condițiile ce conduc fenomenul de modelare, trebuie luat în considerație un set mai divers de variabile de control. Teoriile nonmediaționale nu pot să țină seama în mod adecvat de variații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a traduce in extenso: "Mai multe dintre întrebările evocate mai sus (e vorba de cele pe care și le puneau scolasticii de la Sorbona în secolul al XIII-lea n.m.) ne fac astăzi să zâmbim (este corect să pui animalele să muncească duminica? Trebuie să le impui zile de post
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din această complicitate își așteaptă succesul. Prin urmare, insistă îndreptățită Manuela Tănăsescu: "de ce această risipă de energie, de muncă, de pasiune?" Și tot ea închide discuția prompt: Răspunsul nu-l putem găsi decât parțial în cauzele extraliterare atât de des evocate și cercetate până acum; răspunsul îl putem afla numai citind Istoria ieroglifică. Ea este scopul și cauza. Căci este o operă de artă"20. Prin urmare, soluția aceasta este: Cantemir scria literatură și asta explică totul. Oare chiar explică? Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică. "Din cele treisprezece referințe din Biblie, cuvântul lup este folosit în primul rând ca o metaforă pentru lăcomie și distrugere", observă un cercetător al problemei 7. Dacă în Vechiul Testament (Geneza 49, 27, Ezekiel 22, 27
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
într-o lume anomică și debusolată, în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un asemenea subiect se dovedește mereu bine venită, mai ales când problema este plasată într-un context mai larg, aspect evocat încă din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au pătruns relativ recent în aria preocupărilor științifice, dar care domină, la nivel internațional, științele socioumane ale ultimilor ani. Dacă trauma, prin consecințele ei nefaste, consistent sistematizate în conceptul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]