44,964 matches
-
septembrie, reformați și scutiți medical, „dispenzați condițional” (rabini) etc., cu vârsta între 18-50 ani. Deja în 6 august „Dacia” scria: „Primul lot de evrei, între 20 și 50 ani, a fost concentrat și trimis la munca de folos obștesc. Acești evrei vor fi folosiți ca echipe de muncitori pentru căile ferate. Întâile echipe au plecat eri la ora 8 din gara «Domnița Elena» spre Deva, Turnu-Severin, Piatra-Olt, Râmnicul-Vâlcea etc.” Peste o săptămână, gazeta vorbea despre „munca exclusiv pentru sine” a evreilor
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
evrei vor fi folosiți ca echipe de muncitori pentru căile ferate. Întâile echipe au plecat eri la ora 8 din gara «Domnița Elena» spre Deva, Turnu-Severin, Piatra-Olt, Râmnicul-Vâlcea etc.” Peste o săptămână, gazeta vorbea despre „munca exclusiv pentru sine” a evreilor, una egoistă și, deci, agresivă, notând vizavi de noile realități: „câtă noblețe, câtă dreptate și câtă evangelică umanitate se cuprind în tratamentul de muncă obștească”. În 18 august, la ora 6, pe „Arena Sportivă Electrica”, din Aleea Dumbravei, trebuiau să
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
de actualul Parc Central, acolo unde funcționase în perioada războiului Căminul Tineretului hitlerist, iar pe str. Vasile Alecsandri nr. 7 se găsea Organizația Antihitleristă Evreiască. Colonelul Vitcu interzisese discuțiile dintre muncitori în timpul lucrului, din ordinul lui fiind bătuți nu numai evreii, ci și soldații români din paza detașamentului: „În iarna anului 1944, într-o Duminică cu un ger groaznic, la orele 6 dimineața, când se făcea apelul companiei, apăru pe neașteptate Dl. Colonel. Toți acei cari au întârziat un minut sau
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
prins la Arad și adus pentru a fi judecat la Timișoara. După trei luni, însoțit de un caporal din Caransebeș, va fi trimis în lagărul de la Doaga, de lângă Focșani. Aici erau dezertori și infractori militari - germani, români, ruși, fiind singurul evreu. După numai o zi evadează cu ajutorul caporalului (l-a căutat în zadar după război pentru a-i mulțumi), în vremea când trupele sovietice se apropiau. Se întoarce în Timișoara, lucrând în studioul foto al lui Reiter. Recunoaștere Va deveni apoi
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
în 1924; a crescut tot în Fabric, într-o vreme când pentru copilul nevoiaș, orfan de tată de la vârsta de 9 ani alături de doi frați, orașul se reducea doar la acest cartier; a fost pitic la echipa de fotbal a evreilor Kadima. El este printre puținii supraviețui- tori care mai pot depune mărturie despre detașamentele de muncă din anii războiului. Își amintește de cele două cozi paralele de la Centrul de Recrutare, formate de evrei și, respectiv, etnicii germani, care voiau să
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
fost pitic la echipa de fotbal a evreilor Kadima. El este printre puținii supraviețui- tori care mai pot depune mărturie despre detașamentele de muncă din anii războiului. Își amintește de cele două cozi paralele de la Centrul de Recrutare, formate de evrei și, respectiv, etnicii germani, care voiau să se înroleze în armata Reichului. În 1942, din Iosefin, a fost dus cu o șalupă pe Bega să lucreze la grădinile armatei de la Răuț. Aici erau și țărani, dar lucrările mai mari (săpat
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
să se înroleze în armata Reichului. În 1942, din Iosefin, a fost dus cu o șalupă pe Bega să lucreze la grădinile armatei de la Răuț. Aici erau și țărani, dar lucrările mai mari (săpat, plivit, plantat orez) erau făcute de evrei; duminica mai venea clandestin acasă, străbătând cei cca 10 km. Apoi a fost detașat, pe rând, la Uscătoria armatei (acum aici se află sediul „Pencoop”), unde se presau calupuri de legume 10 x 10 centimetri care mergeau pe front; lângă
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
sudul Pakistanului a explodat, ucigând cel puțin 13 persoane și rănind alte 20. l Gruparea militantă Hamas a anunțat că nu va recunoaște niciodată dreptul la existență al Israelului, însă va negocia termenii unui armistițiu pe termen lung cu statul evreu. l Premierul britanic Tony Blair a criticat Constituția europeană, pe motiv că nu răspunde motivelor de îngrijorare ale populației U.E. Luni, 6 februarie l Ministrul britanic al afacerilor europene, Douglas Alexander, a apreciat că România a făcut progrese pe calea
Agenda2006-06-06-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/284730_a_286059]
-
se afla în clădire. Ofensiva terestră este prima pe care Israelul o efectuează în Fâșia Gaza după retragerea din 2005. În replică, Brigăzile Martirilor Al-Aqsa au anunțat răpirea unui cetățean israelian în apropiere de Tel Aviv. Palestinienii au acuzat statul evreu că ar fi lansat un război deschis împotriva guvernului lor, condus de Hamas, după ce peste 28 de oficiali ai mișcării islamiste au fost arestați în noaptea de miercuri spre joi. Ofensiva israeliană s-a extins, joi, și în Cisiordania. politicianul
Agenda2006-26-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/285106_a_286435]
-
nominalizații primei etape se întâlnesc câțiva dintre cei mai importanți timișoreni (Adriana Babeți - „Dandysmul. O istorie“, Șerban Foarță - „Versuri“, Cornel Ungureanu - „Europa centrală. Geografia unei iluzii“, Daniel Vighi - „Misterele Castelului Solitude“, „Aventuri cu Jimi Hendrix“, „Lumea la 1848“, Smaranda Vultur - „Evreii din Banat, ieri și azi“, „Germanii din Banat prin povestirile lor“, „Lumi în destine“, Nicolae Strâmbeanu - „Evanghelia după Arana“), însă selecția finală a lucrărilor din care fragmente reprezentative vor primi viză pentru Occident, traduse fiind în limbi de circulație internațională
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
amuzamente: " creștinism" și "antisemitism"; democrat franco-englez, însuflețit de respectul libertății naționalităților și al demnității umane și, totdeodată, imperialist dincolo de continent; să fii nazist anti-iudaic, și în acelaș timp rasist, însuflețit de mitul "poporului ales", de naționalismul-exclusivist al celor mai vechi evrei. A vorbi de contradicțiile atitudinelor, de viragiile de front, - este cu totul inutil. Evenimentele cele mai uluitoare ne stau sub ochi. Nici o explicație nu-mi pare suficientă. Un lucru doar e sigur: că nici o ideologie nu mai are însemnătate decît
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
Blanduziei în regia lui Nottara la Brăila. Oare aceste momente n-au declanșat propriile impulsuri artistice de mai tîrziu? Sau efuziunile de mîndrie patriotică din adolescență la victoria armatelor române la sfîrșitul Primului Război Mondial nu vorbesc destul de credibil că acel licean evreu nu se simțea în România nici o clipă un venetic pe un pămînt pe care nu-l dorea, ci, dimpotrivă, chiar la el acasă. Stupefiant. Pînă la mișcarea legionară nici eu n-am simțit niciodată în România vreo pornire antisemită. Nu
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
Cînd i-a veni rîndul, cineva de la galerie a strigat «Un ovrei despre alt ovrei»... Mihai Sebastian.... a rupt foile.. Aveam de gînd să vorbesc despre un anumit aspect al artei lui Charlot, a spus... dar am să vorbesc ca evreu despre evreul Charlot... Sala a izbucnit în aplauze... A prezentat un Charlot pe care numai cineva din Europa răsăriteană îl putea ghici și înțelege. A vorbit despre solitudinea din filmele lui Charlot, așa cum reflecta ea solitudinea ghetourilor... l-au răsplătit
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
a veni rîndul, cineva de la galerie a strigat «Un ovrei despre alt ovrei»... Mihai Sebastian.... a rupt foile.. Aveam de gînd să vorbesc despre un anumit aspect al artei lui Charlot, a spus... dar am să vorbesc ca evreu despre evreul Charlot... Sala a izbucnit în aplauze... A prezentat un Charlot pe care numai cineva din Europa răsăriteană îl putea ghici și înțelege. A vorbit despre solitudinea din filmele lui Charlot, așa cum reflecta ea solitudinea ghetourilor... l-au răsplătit cu aplauze
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
din realitatea opresivă și amenințătoare, fie în „joc”. Jocul de-a vacanța, fie în „vis” Steaua fără nume. Memorabilă și impresionantă mi s-a părut explicația de la care a pornit ideea Stelei fără nume; de la munca la care erau supuși evreii, obligați să dea zăpada pe arterele troienite. Sebastian și cu alți evrei dădeau zăpada pe terasamente la gară, unde auzeau într-una strigătul sacadat de metronom: „Feriți linia!“... ceea ce îmi amintește nu știu de ce de Anna Karenina și de finalul
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
fie în „vis” Steaua fără nume. Memorabilă și impresionantă mi s-a părut explicația de la care a pornit ideea Stelei fără nume; de la munca la care erau supuși evreii, obligați să dea zăpada pe arterele troienite. Sebastian și cu alți evrei dădeau zăpada pe terasamente la gară, unde auzeau într-una strigătul sacadat de metronom: „Feriți linia!“... ceea ce îmi amintește nu știu de ce de Anna Karenina și de finalul ei tragic. Numeroasele extrase din corespondența lui Mihail Sebastian fac ca scriitorii
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
un pisoi”. Să fie faptul că în ultimele zile n-am avut medicamente, sau se explică prin acela că fata care mi-a luat-o e drăguță foc ? Cum T încearcă să scrie un articol despre Janusz Korczak, vorbim despre evrei. Cei mai atenți și sensibili la existența celorlalți. Românilor puțin le pasă ce le spui, și simți cum te uită de cum v-ați despărțit. Evreii, nu. Ei pot avea defecte, ca toți oamenii, dar sensibili sunt. Excepția, în privința defectelor, a
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3925_a_5250]
-
e drăguță foc ? Cum T încearcă să scrie un articol despre Janusz Korczak, vorbim despre evrei. Cei mai atenți și sensibili la existența celorlalți. Românilor puțin le pasă ce le spui, și simți cum te uită de cum v-ați despărțit. Evreii, nu. Ei pot avea defecte, ca toți oamenii, dar sensibili sunt. Excepția, în privința defectelor, a fost un băiat pe care nu pot să-l uit. Era atât de ireproșabil, încât puțin anost. Delicatețea făcută om. Și, cum se întâmplă prea
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3925_a_5250]
-
statului român și nu reprezint alte entități. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, al cărui director sunt, este o instituție publică care funcționează în subordinea statului român. Din poziția în care mă aflu eu nu reprezint comunitatea evreilor, eu reprezint o instituție a statului specializată în cunoașterea problemei Holocaustului din România și în organizarea de programe culturale și educative pentru ca societatea românească să cunoască cât mai mult pe acest subiect. Că practic nu prea se știe nimic, nu
Directorul Institutului Elie Wiesel: Șova, singurul politician care și-a cerut scuze, în ultimii 20 de ani () [Corola-journal/Journalistic/43042_a_44367]
-
s-a documentat. Practic a vorbit fără să cunoască, după părerea mea, realitatea istorică, după care a revenit și a spus că regretă ce a spus, că situația a fost cu totul alta, că au murit peste 13.000 de evrei acolo din responsabilitatea guvernului Antonescu iar, în acest context, eu am afirmat că de 20 de ani încoace este unul dintre puținii, dacă nu singurul om politic sau persoană publică din România, care atunci când și-a dat seama că a
Directorul Institutului Elie Wiesel: Șova, singurul politician care și-a cerut scuze, în ultimii 20 de ani () [Corola-journal/Journalistic/43042_a_44367]
-
Iordăchescu Ionuț Evreii stabiliți în România și-au declarat astăzi nemulțumirea cu privire la nominalizarea în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul a senatorului Dan Șova. Nemulțumirea evreilor vine după ce Șova a făcut unele declarații greșite progromul de la Iași, a menționat președintele comunității evreiești
Evreii din București, nemulțumiți de numirea lui Șova by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43085_a_44410]
-
Iordăchescu Ionuț Evreii stabiliți în România și-au declarat astăzi nemulțumirea cu privire la nominalizarea în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul a senatorului Dan Șova. Nemulțumirea evreilor vine după ce Șova a făcut unele declarații greșite progromul de la Iași, a menționat președintele comunității evreiești din România, citat de site-ul israelian Ynetnews. Președintele comunității evreiești din București, Erwin Simsensohn, a declarat pentru site-ul Ynetnews, că evreii din
Evreii din București, nemulțumiți de numirea lui Șova by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43085_a_44410]
-
Nemulțumirea evreilor vine după ce Șova a făcut unele declarații greșite progromul de la Iași, a menționat președintele comunității evreiești din România, citat de site-ul israelian Ynetnews. Președintele comunității evreiești din București, Erwin Simsensohn, a declarat pentru site-ul Ynetnews, că evreii din România sunt nervoși pentru că un politician care a făcut unele ”declarații cinice,” a fost nominalizat ca ministru. Simensohn a mai adăugat că declarațiile făcute de membrul Partidului Social Democrat în martie încalcă legislația română, care interzice negarea Holocaustului. "Doar
Evreii din București, nemulțumiți de numirea lui Șova by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43085_a_44410]
-
sunt benefice României. Dar nu vom sta degeaba atunci când o asemenea persoană este numită ministru," a mai adăugat Simsensohn. În luna martie, după ce a fost numit purtător de cuvânt al PSD, Dan Șova, a declarat că ”în total 24 de evrei au fost uciși în progromul de la Iași de către armata germană." După ce a fost destituit din funcție,Șova a fost trimis de PSD la Washington pentru a vizita UȘ Holocaust Memorial Museum. După vizita acesta a spus că declarația i-a
Evreii din București, nemulțumiți de numirea lui Șova by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43085_a_44410]
-
pe care, cu decenii în urmă, îl învățase românește, dar care era acum ofițerul însărcinat de Statul Major german cu propaganda!), iar Călinescu scria teribilul epitaf înainte de un război care reațâța focul sacru al naționalismului. Nici atitudinea lui Slavici față de evrei nu s-a bucurat de un tratament corect. O veche broșură a lui pe această temă n-a fost reeditată vreme de un secol, iar la reeditare comentariile editorului au reușit să facă și mai mare confuzia în privința „antisemitismului”, inexistent
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]