2,012 matches
-
contre l'Amnistie" („Protest împotriva amnistiei”) în care el refuză (ca și Victor Hugo) amnistia acordată de Napoleon al III-lea exilaților politici. El scria: „"Nu sunt nici acuzat, nici condamnat, sunt un exilat. Nu recunosc nimănui dreptul să mă exileze și să mă cheme înapoi după bunul lui plac. [...] Nu mă pot preta la acest joc în care se năruie și se înjosește natura umană"”. În cei doisprezece ani de exil în Elveția casa soților Quinet de la Veytaux a fost
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
sub forma unui poem. Incursiunile danezilor au continuat, iar regele Æthelred al II-lea cel Șovăielnic a încercat să-i mituiască cu mari sume de bani-tributul Danegeld. Regele danez Svend I al Danemarcei Barbă-Despicată a invadat Anglia și l-a exilat pe Ethelred, după ce coloniștii danezi rămași au fost masacrați de englezi. Fiul lui Sweyn, Knud cel Mare, l-a înfrânt pe fiul lui Ethelred, Edmund II, în 1016, în bătălia de la Assandum și a fost recunoscut că rege al Angliei
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
Soția sa, Isabela, fiica regelui Filip IV, l-a uzurpat în 1327 cu ajutorul amantului ei, baronul exilat Roger Mortimer și se presupune că l-a ucis. În 1330, când Eduard al III-lea al Angliei a devenit major, și-a exilat mama și a ordonat execuția amantului acesteia. Ca nepot al regelui Filip IV, a revendicat tronul Franței când ultimul moștenitor din dinastia Capetienilor a murit în 1328, declanșând astfel Războiul de 100 de ani. La începutul războiului, Eduard Prințul Negru
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
ridice. O cale alternativă permite scurtarea acestei perioade la doar o mie de ani, cu condiția ca lui Seldon să i se permită adunarea celor mai inteligente minți și să creeze un compendiu al cunoștințelor omenirii, Enciclopedia Galactică. Seldon este exilat pe planeta Terminus, alături de "Enciclopediștii" săi, însă implementează în secret un plan de rezervă - A Doua Fundație - la "celălalt capăt" al galaxiei. Pe Terminus, înconjurați de patru planete puternice, Enciclopediștii au la dispoziție doar inteligența lor pentru a se apăra
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
de Ierusalim, care au spus că Dumnezeu va permite ca diavolul însuși să locuiască în acel individ. Andrei de Cezarea a adus ideea că Antichrist „va veni din cele mai întunecate și mai îndepărtate țări ale pământului, unde diavolul este exilat." Așadar, Antichristul, în viziune ortodoxă, pare să fie un drac absolut, încă din concepție, un exemplar uman complet pervertit din naștere. Scenariul originii evreiești a lui Antichrist (din tribul lui Dan) este repetat și de ortodocși, adăugându-se că, după cum
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
și în perioada 1973-1974. Un militar de carieră, el a mai ocupat funcția de ministru al Muncii în cadrul guvernului militar din 1943 și funcția de vicepreședinte al Argentinei. Primul său mandat ca președinte al Argentinei s-a încheiat dezastruos, fiind exilat în urma unei lovituri de stat. Se reîntoarce în Argentina în 1973, fiind reales ca președinte, însă mandatul său a durat mai puțin de 9 luni, murind în 1974. Juan Peron s-a născut în 1895, în Lobos, provincia Buenos Aires, Argentina
Juan Perón () [Corola-website/Science/314255_a_315584]
-
naziști, ceea ce a atras numeroase critici din partea comunității internaționale. În urma unor critici tot mai virulente din partea oponenților, care îl acuzau de autoritarism și de demagogie, în 1955, 3 generali argentinieni organizează o lovitură de stat, în urma căreia Juan Peron este exilat. Trăiește ceva timp în Paraguay, Venezuela și Republica Dominicană, după care se mută în 1958 la Madrid, unde o cunoaște pe Izabela Martinez, care urma să devină a treia sa soție și succesorul lui la președinția Argentinei în 1974. La 11
Juan Perón () [Corola-website/Science/314255_a_315584]
-
executați. Totuși, în multe dintre acestea, delictul capital de sodomie era asociat altor infracțiuni. Arhivele Bastiliei și ale locotenentului de poliție d'Argenson, precum și informații provenite din alte surse, arată că mulți dintre cei care erau arestați pentru homosexualitate erau exilați, trimiși într-un regiment, sau întemnițați în locuri (de obicei spitale) asociate cu crimele morale, ca și prostituția. Într-o examinare a proceselor de viol și sodomie, din timpul secolului al XVIII-lea, la Tribunalul Old Bailey din Londra, descoperim
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
sclavii și străinii)se întrunea pe dealul Pnyx sub Acropole pentru a vota deciziile. Între anii 508-507 î.en., Clistene desființează împărțirea pe baza censului și impune o nouă reformă administrativă și creează ostracismul pentru apărarea regimului politic democratic , fiind exilați din Atena toți cei care erau considerați potențiali tirani. Spartanii, care erau antrenați de la vârste fragede, erau considerați ca fiind cei mai feroci și disciplinați soldați ai antichității. Se opuneau luxului și se dedicau antrenamentelor grele și pedespelor dure.Hopliții
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Spania. În 1813, Napoleon a fost învins la Leipzig de o coaliție de forțe europene.Franța a fost invadată, iar el exilat. A evadat, a preluat comandă, dar a fost învins la în Bătălia de la Waterloo în 1815. A fost exilat pe insulă Sf. Elena unde a murit. Războiul Civil American a fost un conflict politic și militar de patru ani (1861-1865) dintre Uniunea statelor din Nord ale Statelor Unite ale Americii și Statele din Sud ale acesteia, care au părăsit pe rând Uniunea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Invocând presupuse prerogative acordate de Constantin cel Mare-așa numita "Donatio Constantini"- patriarhul a amenințat pe împărat cu depunerea din tron și a arborat însemnele imperiale: încălțămintea de culoare roșie. La 8 noiembrie 1058, Mihail Celularios a fost arestat si exilat in Procones, apoi in insula Imbros. Împăratul a convocat un sinod care urma să-l depună pe patriarh, după ce în prealabil acesta refuzase să-și dea singur demisia. Actul de acuzare a patriarhului a fost redactat de Psellos însuși; el
Isaac I Comnenul () [Corola-website/Science/313287_a_314616]
-
și și-a schimbat statutul de la „principat” la „regat”. Această mișcare politică a oficializat și anexarea provinciei otomane „Rumelia răsăriteană”, care se afla sub controlul bulgarilor încă din 1885. În 1946, monarhia a fost abolită, iar ultimul țar a fost exilat, iar regatul a fost transformat în Republica Populară Bulgaria. Deși uneori Regatul Bulgar a fost numit și Al treilea Imperiu Bulgar, dar fiind faptul că în Evul Mediu prin „Țarsdom” se înțelegea „Imperiu”. În comunitatea internațională însă, al treilea stat
Regatul Bulgariei () [Corola-website/Science/313296_a_314625]
-
ai vechiului regim au fost arestați și acuzați de crime de război. Până în iunie, Chiril și ceilalți regenți, 22 de foști miniștri și alți oficiali au fost executați. În septembrie 1946 a fost abolită monarhia, iar țarul-copil Simeon a fost exilat. În acest moment comuniștii au preluat în mod decisiv puterea, Vasil Kolarov fiind numit președinte iar Gheorghi Dimitrov prim-ministru. Alegerile libere promise pentru 1946 au fost măsluite grosolan și au fost boicotate de opoziție. Agrarienii au refuzat să coopereze
Regatul Bulgariei () [Corola-website/Science/313296_a_314625]
-
a abdicat pe 11 aprilie 1814, Eugène de Beauharnais (fiul vitreg al lui Napoleon) a dorit să fie încoronat rege, însă opoziția "Senatului regatului" și insurecția din Milano (20 aprilie 1814) i-au dat peste cap planurile. Eugène a fost exilat de către austrieci, care au ocupat orașul Milano. Infanterie: Cavalerie: Armata regatului, inclusă în Marea Armată, a luat parte la toate campaniile lui Napoleon. Timp de 17 ani, Republica Italiană și succesorul acesteia, Regatul Italiei, au înrolat peste 200.000 de
Regatul Italiei (napoleonian) () [Corola-website/Science/313491_a_314820]
-
Comitate întregi făcuseră obiectul unor danii. Andrei al II-lea chiar afirma că, "cea mai bună măsură a generozității regale e fără de măsură." Succesorul său Béla al IV-lea a încercat să inverseze tendința, confiscând proprietăți și chiar executând sau exilând foști sfetnici ai tatălui său. În plus a suprimat dreptul seniorilor la audiențe personale, acceptând exclusiv petiții scrise către cancelaria sa. A mers până la a înlătura scaunele din sala consiliului pentru ca toți sa fie obligați să stea în picioare în
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
arsuri de stomac, crize de ficat, gută, congestii hemoroidale care îl împiedicau să meargă, eczema purulentă”. Cât despre fizicul său, el este descris fără menajamente de un martor mai puțin neutru, Thomas Basin, episcop de Lisieux, pe care regele îl exilase în 1465: „Cu coapsele și picioarele sale subțiri, el nu avea, deja de la prima privire, nimic frumos și agreabil. Mai rău, daca l-ai fi întâlnit, fără să fi știut cine este, l-ai fi putut lua mai mult drept
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
Divanului ad-hoc al Moldovei. A păstorit Mitropolia Moldovei și Sucevei până la 7 noiembrie 1860, când a fost suspendat și înlăturat din scaun deoarece s-a opus reformelor lui Alexandru Ioan Cuza, care vizau o imixtiune a politicului în treburile Bisericii. Exilat la Mănăstirea Slatina, la fel ca și Veniamin Costache, după paretisisul din 19 ianuarie 1861, i s-a acordat o pensie și a fost chemat să locuiască în Iași. A murit la Mănăstirea Slatina, la 21 mai 1861, iar rămășițele
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
prezintă un om complet lipsit de imaginație sau ambiție, Gulliver Foyle, introdus în felul următor: "Murea deja de o sută șaptezeci de zile și încă nu era mort.". Foyle este un om cu potențial, dar fără motivație, care se trezește exilat în spațiu. Nici măcar acest lucru nu îl face să se adune mai mult decât pentru a găsi aer și mâncare, dar totul se schimbă când o navă de salvare trece pe lângă el, scoțându-l irevocabil din pasivitatea sa. Foyle devine
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
original "Jocul lui Ender". Cartea "" a fost nominalizată la premiul Locus în 2002. În 2170 A.D., toți absolvenții Școlii de Luptă (în afara lui Ender) revin pe Pământ. Fratele lui Ender, Peter, se folosește de pseudonimul său "Locke" pentru a-l exila pe Ender pe altă planetă, pentru ca liderii lumii să nu fie tentați să se lupte pentru a câștiga de partea lor geniul lui militar. La puțină vreme după întoarcerea lor, membrii unității conduse de Ender sunt răpiți pentru a fi
Umbra Hegemonului () [Corola-website/Science/323407_a_324736]
-
pe Stanley cu cei 6.000 de oameni pe poziție pe dealul Dadlington, iar la sud-vest vedea armata lui Henric. Henric avea foarte puțini englezi—mai puțini de o mie—în armata sa. Între 300 și 500 dintre ei erau exilați care plecaseră din țară în timpul domniei lui Richard, iar restul erau oamenii lui Talbot și câțiva dezertori recenți din armata lui Richard. Istoricul John Mackie consideră că 1.800 de mercenari francezi, în frunte cu Philibert de Chandée, formau nucleul
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
ucrainean. Mazepa a ales să se alieze cu regele [[Regatul Suediei|Suediei]], [[Carol al XII-lea al Suediei|Carol al XII-lea]]. Suedezii și cazacii lui Mazepa au fost înfrânți de ruși în [[Bătălia de la Poltava]]. Ivan Mazepa a fost exilat în Turcia. [[Categorie:Istoria Ucrainei]] [[Categorie:Istoria Imperiului Rus]]
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
martie 1826, s-a produs o criză de succesiune în Portugalia. Regele avea un moștenitor pe linie masculină, Pedro, însă Pedro devenise împăratul Pedro I al Braziliei. Ioan mai avea un fiu mai mic, Miguel I al Portugaliei însă fusese exilat în Austria după câteva tentative revoluționare împotriva tatălui său și a regimului liberal. Înaintea morții sale, regele și-a nominalizat fiica preferată, Isabel Maria, ca regentă până când "moștenitorul legal se întoarce în regat" — uitând să specifice care dintre cei doi
Maria a II-a a Portugaliei () [Corola-website/Science/315915_a_317244]
-
Racoveanu, J.N. Manzatti, M.I. Lefter, D.Șt. Marin, Marcel Nicolau, Lucia A. Popovici, Virgil Ionescu, Meluța D. Marin, Stan Ionescu, majoritatea scriind articole pe teme politice. Studiile și articolele publicate tratau teme dintre cele mai diverse: suferințele românilor care au fost exilați forțat în Siberia, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, începutul dictaturii în România, plagiatul în elaborarea lucrărilor științifice, descoperirile arheologice din România, succesul intelectualilor români pe plan internațional, viața și opera scriitorilor, intelectualilor și a oamenilor de cultură
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
anume Claudia Acte și apoi Poppaea Sabina. Când Poppaea a rămas însărcinată cu copilul lui Nero, acesta a divorțat de Claudia, pretinzând că este infertilă și s-a măritat cu Poppaea, la douăsprezece zile după divorț. Nero și Poppaea au exilat-o apoi pe Octavia în insula "Pandateria" (în zilele noastre Ventotene) pe baza unei acuzații false de adulter. Când Octavia se plânge de acest tratament slujitoarele ei o torturau în bătaie. Exilul Octaviei a devenit așa de nepopular încât cetățenii
Claudia Octavia () [Corola-website/Science/333003_a_334332]
-
semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, convențiile: La 29 august 1936 regele Carol al II-lea, aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar și externe, îl îndepărtează din toate funcțiile oficiale și îl obligă să se exileze. Stabilit la început în Elveția, apoi în Franța, Nicolae Titulescu a propagat chiar și în exil, prin conferințe și articole de ziare, ideea prezervării păcii, anticipând pericolul unui nou război. Nicolae Titulescu moare la Cannes (sau Souvrettes, Elveția, după Petre
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]