1,800 matches
-
s-au născut în Iudeea în epoca postexilică pentru a explica legăturile care existau între diaspora babiloniană și țara sfântă. Foarte asemănător este și cazul exodului, deoarece povestirea lui Iosif (Gen 37-50) împreună cu cea a oprimării în Egipt și a exodului însuși (Ex 1 ș.u.) nu par să fi fost compuse în Egipt, ci mult mai târziu în Canaan. Cu alte cuvinte avem de a face cu informații despre cele două „diaspore” principale, babiloniană și egipteană, și despre raporturile lor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în templu și din acest moment nu se mai amintește nimic despre acesta. Cortul întâlnirii nu trebuie confundat cu cortul în care David păstra arca dusă la Ierusalim, 2Sam 6, la care face aluzie și 2Reg 2,28. În povestirile exodului cortul întâlnirii e descris ca o versiune ante litteram a templului, mobilă și demontabilă, ce îi însoțea pe evreii în drum spre țara promisă. Așadar, el poate fi considerat chiar ca o anticipare proiectată anacronic înapoi în preistoria templului. Nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
preot din descendența lui Moise (Jud 18,30). Textul biblic spune că în timpul domniei lui Ieroboam I în aceste sanctuare erau adorate statui laminate din aur ce reprezentau tauri, numiți cu dispreț „viței” (1Reg 12,28). Legătura lor explicită cu exodul („Iată-l pe dumnezeul tău care te-a scos din Egipt, ibid; cf. Ex 32,1-6”) demonstrează că aici cultul nu era sincretist sau idolatru, ci era destinat lui Yhwh însuși, chiar dacă imaginea taurină, proprie lui Baal, zeul cananean al
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
templului: mai întâi pregătirile și, legate de acestea, tratativele cu regele Hiram, regele Tirului pentru a-i furniza meșteșugarii, pietrele și lemnul de preț (1Reg 5,15 ș.u.); apoi construcția propriu-zisă care ar fi început în anul 480 după exod (1Reg 6,1) și s-ar fi terminat tot sub ochii vigilenți ai regelui; a urmat construcția palatului regal (cap. 7) care a durat treisprezece ani și pe care Ez 43,6-9 o critică pentru că are „pragul lor lângă pragul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
hasmoneilor (care au domnit de la jumătatea secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) n-a fost niciodată recunoscută ca împlinire a acestei speranțe. Prin relatarea întoarcerii exilaților din Babilon și restaurarea lui Israel ca efect al unui nou „exod” și a unei noi „cuceriri”, inserând în acest context conceptul de alianță sau de angajament, de orice natură ar fi acesta, Deutero-Isaia ne oferă un paralelism aproape complet între preistoria lui Israel și începutul epocii postexilice. c) Is 56,4-6
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îndepărtarea componentelor cananeene din cult? În cazul în care n-ar fi fost așa, atunci împotriva cui se îndrepta predica profetică? 9.5. Sacrificiile În Am 5,25 și Ier 7,22 se găsește afirmația paradoxală că în pustiu, în timpul exodului din Egipt, Yhwh nu i-ar fi poruncit lui Israel să-i ofere sacrificii. Am văzut totuși că acest punct de vedere este o reconstituire tardivă a timpului originilor și de aceea trebuie interpretat cu precauție: probabil, profetul (sau mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mult cu izvoarele considerate mai vechi, „jahwist” și „elohist”, decât cu cele intermediare, Dt/Dtr și Ezechiel, probabil, un semn că la origine existau mai multe tradiții cu privire la Paște; pe de lată parte, pentru că Ex 12 face parte din istoria exodului și a liturgiei sale (Ex 1-14) s-a impus asupra celorlalte eventuale tradiții. f) Revenind la celebrarea Paștelui, în noaptea, probabil cu lună plină, dinspre 14 spre 15 a lunii nîsăn, după calendarul lunar ebraic, familia, în sensul indicat anterior
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în favoarea originii cananeene a sărbătorii. d) Este interesant de notat că sărbătoarea săptămânilor nu a fost istoricizată de textele biblice. Într-un singur pasaj, Dt 16,12, la rândul său, rezultat al unei activități redacționale apreciabile, sărbătoarea este corelată cu exodul, fără însă ca această referință să aibă vreo legătură cu liturgia sa, ci mai degrabă cu invitația de a da de mâncare săracilor și leviților cu această ocazie. O informație despre celebrarea publică a sărbătorii în templul lui Solomon apare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că există două fragmente, dintre care unul foarte important, care menționează luna a treia: Ex 19,1 (aparținând probabil izvorului „sacerdotal”) și 2Cr 15,8-14, ambele postexilice. În Ex 19,1 redactorul intenționează să creeze o strânsă legătură cronologică între exodul din Egipt și tradiția sinaitică ce are în prim plan stipularea alianței și darul Torei, făcându-le să cadă exact la două luni și jumătate după aceea, adică istoricizându-le în funcție de Paște. Mai mult, această celebrare este identificată cu sărbătoarea săptămânilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și strugurii. În Cartea Leviticului mai apare o aluzie istoricizantă: „pentru ca urmașii voștri să știe că i-am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi după ce i-am scos din țara Egiptului”. În acest context, tocmai referința la exod trezește suspiciunea: după cum au notat și alți cercetători, aluzia la pustiu nu ne face să ne gândim la acoperișul făcut din ramuri, ci mai degrabă la cortul nomadului sau al seminomadului pentru care, spre deosebire de primul, este o adevărată locuință. Acest
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acesta era probabil un element comun antic. h) În concluzie, și în acest caz avem de-a face cu o sărbătoare inițial agrară și astrală, care mai târziu, într-un mod difuz, a fost istoricizată printr-o referință generică la exod. De această dată însă peticirea, dacă se poate spune așa, este foarte vizibilă; spre deosebire de Paște, în care istoria sacră a avut prioritate asupra celorlalte elemente, aici ies în evidență datele naturale. Ier 41,4 ș.u. ne informează despre importanța
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care s-au scurs spre Soare Apune dar nu putem să nu amintim acele hoarde ale lui Attila care au zguduit apusul și cetatea eternă. A venit apoi rândul lui Gingis Han și a multor altora. Dar astăzi oare acest exod de la est la Vest nu continuă întru-un ritm destul de alert? Despre acest exod spre vest vorbesc cartierele chinezești ale marilor orașe, între care mai nou Bucureștiul le este beneficiar. Cohortele de căpșunari ilustrează aceeași mișcare populațională contemporană alături de minaretele
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
hoarde ale lui Attila care au zguduit apusul și cetatea eternă. A venit apoi rândul lui Gingis Han și a multor altora. Dar astăzi oare acest exod de la est la Vest nu continuă întru-un ritm destul de alert? Despre acest exod spre vest vorbesc cartierele chinezești ale marilor orașe, între care mai nou Bucureștiul le este beneficiar. Cohortele de căpșunari ilustrează aceeași mișcare populațională contemporană alături de minaretele și geamiile construite în orașele occidentale. Tentația orientului nu are aceeași argumentație și se
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de a-și asigura necesarul, mereu în creștere, de brațe de muncă în agricultură, aflată în plin proces de transformare. Coexistența vechilor privilegii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
moșii aflate în ținuturile nordice ale Moldovei, ca intermediari în valorificarea băuturilor spirtoase obținute prin prelucrarea cerealelor, având în vedere că, deși produsele agricole erau solicitate la export, avantajele acestora erau minime, pentru că transportul spre portul Galați era prea costisitor. Exodul evreilor în Principate, dar mai cu seamă în Moldova, a avut, pe de o parte, un rol pozitiv, prin înființarea de noi târguri și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
își mai amintesc crizele „Regimului Constantinescu” sentimentul că istoria se repetă), a venit prea târziu pentru a relansa o societate civilă exsanguă, diminuată prin extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu poate dura la nesfârșit) și prin exodul sau blazarea unei mari părți a tineretului de bună calitate, care ar fi putut prelua ștafeta. Emigrarea sau „exilul intern” în birourile corporațiilor multinaționale ori în alte posturi lucrative (inclusiv în funcția publică ori în medii) au decimat ceea ce putea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
figura lui Mitru Moț, țăran sărac, bântuit de toate nenorocirile, oropsit și umilit de neamul lui Cloambeș, persecutat de autorități, trimis pe front în locul altuia mai înstărit, dar neîncovoiat de loviturile sorții, încrezător în înfăptuirea dreptății. Cu minuție este descris exodul populației refugiate din calea trupelor fascisto-horthiste năpustite asupra satelor românești în primele zile după întoarcerea armelor. Cu un realism crud sunt fixate situații de pe front. Continuând unul din firele acțiunii din Străinul, romanul Setea, primit extrem de favorabil de critica vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
O Moldovă pastorală, a unui timp legendar, este „bruscată” de intervenția arheologului A., ce caută urme antice și sfârșește în elucubrații etimologice (Prutul provine din Brutus, lacul Brateș din Brutis, movila Găiatei din Gaeta). Moldova arhetipală, a genezei naționale prin exodul din Maramureș în „Dacia Transalpină”, este figurată în nuvela Dragoș. Evul Mediu național, contaminat de trăsături occidentale: cavalerism, eros spiritualizat, frenezie religioasă, se împărtășește de virtuți eroice, transpuse în romantism în slujba ideii patriotice. Ștefan cel Mare sau Petru Rareș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi, București, 1953; Diminețile patriei, București, 1959; Întâlnire de seară, București, 1965; Răscrucea vârstelor, București, 1966; Dincolo de aparențe, București, 1968; Ciob de univers, București, 1969; Exodul umbrelor, București, 1969; Cântec pe toate cuvintele, București, 1972; Cer și pământ, București, 1974; Culorile sufletului, București, 1974; După concert, București, 1976; Dimineața împlinirilor, București, 1978; Nopțile nu vin din afară, București, 1979; Poeme din război, pref. Nichita Stănescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
Mircea Vaida, „Întâlnire de seară”, ST, 1966, 8; B. Mihai, „Răscrucea vârstelor”, LCF, 1967, 12; Matei Alexandrescu, „Dincolo de aparențe”, VR, 1969, 2; Mircea Filip Leteanu, „Dincolo de aparențe”, ATN, 1969, 2; Nicolae Florescu, „Ciob de univers”, IL, 1969, 8; Florin Manolescu, „Exodul umbrelor”, RL, 1969, 50; Ion Lotreanu, „Cântec pe toate cuvintele”, RL, 1972, 45; Dan Medeanu, „Cântec pe toate cuvintele”, CNT, 1973, 6; Dim. Rachici, „Cer și pământ”, O, 1974, 30; Ioan Adam, „Culorile sufletului”, SPM, 1975, 218; Piru, Poezia, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna bieților români care cu greu își duceau traiul zilnic. Domniile fanariote aveau să însemne punctul culminant al acestui fenomen când practic țările române au fost transformate în adevărate colonii de robi. Este momentul când efectiv deznaționalizarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spiritualității noastre. Influențele nefaste ale perioadelor anterioare aveau să fie depășite de realitățile încă și mai crude ale istoriei noastre de la sfârșitul secolului al XVIII - lea până la sfârșitul epocii comuniste. Propagarea materialismului și ateismului cu toate ororile sale, confruntarea cu exodul masiv din Galiția a evreilor și raporturile acestora cu populația autohtonă (mai ales în Moldova, Basarabia și Bucovina), dezechilibrul etnic creat și diversiunea economică, aspecte sesizate de marii noștri înaintași: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta, Mihail Kogâlniceanu, Mihai Eminescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce a însemnat George Tutoveanu în viața Academiei Bârlădene, iată doar câteva rânduri: ... „Generațiile primului război mondial au văzut pe George Tutoveanu, conducând căruțele încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau? Ce voiau? Cu ce mijloace? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916 - 1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și 424 willhelmine „Academia Bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și lucrând la negru, în situații evazioniste. Nici Italia, principal membru al acestei Huniuni Europene nu-i mai suportă pe străini, în special pe români, care sunt văzuți destul de rău, mai ales datorită etnicilor rommi, care încalcă legile acestui stat. Exodul populației românești în statele acestei Huniuni Europene, este cât se poate de evident. Sunt peste două milioane de români pe pământ străin, în căutare de locuri de muncă, pentru a putea să asigure un trai decent familiei. Este regretabil, ca în
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]