3,624 matches
-
exhibiție al cărei obiectiv este o întâmplare reprodusă în fața unei asistențe numeroase în genere convocate”. Teatrul este deschizătorul unui drum, e un mijloc ca orice artă de realizare a destinului omului. Cercul acesta poate să fie și un atelier de experimentare si de recuperare a celor cinci simțuri, a tuturor tipurilor de memorie și imaginație. Elevii înțeleg că arta actorului, a cuvântului viu este mai întâi un mod de a gândi și abia dupa aceea de a acționa. Fiind pe scenă
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
situații și probleme despre care nu a învățat pe parcursul pregătirii lui inițiale, și totuși, confruntat cu acea situație, este capabil să afle cele mai nimerite modalități de a face față problemelor, de a le rezolva). Politicile orașului au evoluat de la experimentare la generalizare și instituționalizare. Conceperea lor, punerea în act a dispozitivelor, a acțiunilor au cerut intervenția la diferite nivele de la ministere la cartiere a unui număr crescând de persoane (meseriași, cu diferite profesii, calificări, competențe), care au lucrat după "logica
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
accelerarea progresului tehnic și creșterea în putere a raționalității economice. Realizarea lor reprezenta un indiciu al mutației în desfășurare, de la ruralul artizanal la industria modernă. Vechea artă a constructorilor se pierdea în fața utilizării noilor materiale (betonul, oțelul, sticla) și a experimentării noilor procedee (asamblarea prefabricatelor, standardizarea lor). Acestea erau condițiile necesare pentru construcția masivă de locuințe de calitate și ieftine. Marile ansambluri întruchipau cu atât mai mult progresul cu cât slaba industrializare a sectorului construcțiilor făcea ca prețurile să fie în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
precum aceia ai organizației "Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a unor strategii și de adecvare la realitățile educaționale românești. Respectând logica discursivă, lucrarea prezentă facilitează înțelegerea multor aspecte ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pericolul ca învățământului să-i fie periclitată tradiția. La polul opus, cadrele didactice tinere, aflate la început de drum în profesia didactică și care au cunoscut, probabil, practicile învechite doar prin prisma experienței de elev, sunt mult mai implicate în experimentarea strategiilor moderne de educație. Aceste aspecte sunt susținute și de rezultatele unei cercetări experimentale, realizată în perioada 2005 2006, pe un lot de 400 de cadre didactice (educatori, învățători, profesori) de diferite vârste din județul Galați. Rezultatele obținute au evidențiat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dintre teorie și practică, datorată trecerii într-un plan secundar a domeniului cercetării în educație. f) Baza științifică insuficient dezvoltată, pornind de la ideea că de cele mai multe ori noile practici educaționale nu sunt întotdeauna justificate științific, uneori trecându-se direct la experimentarea lor și apoi la evaluarea acestora. g) Conservatorismul școlii care promovează continuitatea culturală, fiind mai puțin preocupată de declanșarea schimbărilor culturale. h) Mediu profesional insuficient controlabil de către adulții din exteriorul școlii; mai mult, copiii nu au posibilitatea de a reacționa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și adaptarea la solicitările mediului extern sunt vitale, reflecția permanentă asupra inițierii sau adoptării unei strategii devine contraproductivă, fiind asemuită unei "ceremonii consumatoare de resurse". Cantonarea excesivă asupra planificării strategice poate duce la înăbușirea creativității, a tendințelor de inovare și experimentare și, în timp, la rigidizarea organizației. De foarte multe ori, urmărind strategia, managerii au ratat oportunități reale de dezvoltare organizațională. La polul opus se situează opiniile celor care consideră strategiile și planificarea strategică ocazii de optimizare a performanțelor organizaționale. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
capabilă de creativitate, diversitate, inovare. Rolul managerilor este limitat, reducându-se la crearea condițiilor propice manifestării creativității oamenilor. Paradigma neomodernistă minimalizează importanța planificării strategice, considerând importantă descoperirea strategiei. Este adepta activității manageriale proactive, bazată pe scopuri bine delimitate, schimbarea implicând experimentare și învățare continuă. La momentul actual, suntem de părere că organizația școlară nu-și mai permite să minimalizeze importanța strategiilor sau a planificării strategice. Adaptarea la cerințele socialului, precum și compatibilizarea performanțelor sale cu standardele europene în materie de educație și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlară nu-și mai permite să minimalizeze importanța strategiilor sau a planificării strategice. Adaptarea la cerințele socialului, precum și compatibilizarea performanțelor sale cu standardele europene în materie de educație și dezvoltare organizațională, implică atât un efort formativ, de învățare, cât și experimentare, și inovație. Din acest considerent, caracteristicile paradigmei postmoderniste, inclusiv unele accente neomoderniste, pot fi oricând o grilă valorică de analiză și evaluare a performanțelor școlii în planul managementului strategic. VI. 2. 2. Etapele managementului strategic Practicile manageriale actuale din domeniul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dar și de oferirea ocaziilor de a experimenta schimbarea, inovația. Acest lucru facilitează învățarea, creativitatea, transferul cunoștințelor. Se atrage atenția, de cele mai multe ori, asupra faptului că simpla facilitare a condițiilor nu este suficientă. Este nevoie de crearea unui context stimulativ experimentării schimbării educaționale. Competențele resursei umane, puterea inteligenței trebuie orientate către inițierea permanentă a schimbării. În acest sens, considerăm că se impune promovarea acelor strategii de dezvoltare organizațională și a personalului care să asigure suportul dezvoltării potențialului inovativ. Deși puternic condiționată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acela de a forma indivizi capabili de adaptare, de transformare în acord cu cerințele mediului. În acest sens, considerăm că putem vorbi de două perspective majore: * o perspectivă obiectivă a schimbării, în măsura în care școala oferă elevilor oportunități de cunoaștere și de experimentare a fațetelor schimbării, cu scopul de a nivela discrepanțele între practicile tradiționale și cele moderne de educație. Această perspectivă reclamă înțelegerea conceptului de schimbare, în toate variantele și palierele de abordare posibile, și reconsiderarea dimensiunii transformatoare a educației și învățământului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
muncii, tehnologizare, oportunități de exersare a competențelor în alte medii decât cele naționale etc. Raportarea la aceste transformări îi oferă individului șansa de a se situa atitudinal, la nevoie, pe două poziții extreme: una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și care este marcată preponderent de comportamente rutiniere. Cert este că schimbarea impune, obligă la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Acoperă lacunele și posibilele omisiuni; Deschide posibilitatea abordării interdisciplinare a conținuturilor etc. Deși gama avantajelor este largă, demersul nu este scutit de dezavantaje, puține ca număr, dar foarte importante: * Presupune costuri mari, atât financiare, cât și temporale; * Necesită timp pentru experimentarea prealabilă etc. Cu toate acestea, posibilitatea abordării educației pentru schimbare în manieră modulară nu trebuie exclusă, dimpotrivă ar trebui gândite modalități de eficientizare a acestui demers. 4. Demersul "team teaching" (interși/sau transdisciplinar) care poate veni în sprijinul demersului infuzional
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Aberystwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat stagii de experimentare a scrisului ca terapie (simultan cu studiul), apoi Poetryfest, interesul pentru aspectul internațional al scrisului și o carieră paralelă de cercetare. Și acum scriu, public țin prelegeri în diverse locuri despre scrisul ca terapie. Dar nu acolo e esența identității
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Francis Galton, dar a fost privită de acesta din perspectiva psihologiei diferențiale. Caracterele moștenite, Preyer le ia în considerare din perspectivă psihogenetică, din care sunt analizate dezvoltarea comportamentului motor, al celui emoțional, al celui verbal. Se deschide astfel posibilitatea experimentării pe copii a legilor generale de funcționare a psihicului, ceea ce a însemnat un pas important pentru dezvoltarea psihologiei. Desprinderea de domeniul științelor naturii este însă un proces mult mai anevoios, cu atât mai mult cu cât în psihologie încă lipsea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
adaptativ. În acest sens, a imaginat o mare varietate de situații experimentale animale așezate în cuști care trebuiau să găsească o cale de a ieși de acolo, animale plasate în galerii de alergare de complexitate diferită. Subiecții săi preferați de experimentare au fost pisicile, șobolanii, maimuțele, amplasate în situații cât mai apropiate de cele naturale, cât mai puțin influențate de prezența perturbatoare a omului. În oricare din aceste situații experimentale important era răspunsul pe care animalul îl învăța prin "încercare și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atât pe un fond al deficienței acestui curent, de a nu fi putut pătrunde la suportul natural-istoric al reactivității reflexe, nici a animalelor și nici a omului. Nici un moment Pavlov nu și-a dat seama că subiectul său preferat de experimentare, câinele, este un animal a cărui reactivitate reflexă a fost deformată prin domesticire. Acea reactivitate salivară abundentă a câinelui, atât de avantajoasă tehnic lui Pavlov pentru realizarea preparatelor sale, pentru probarea teoriei sale a reflexelor condiționate, era de fapt o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai degrabă un consumator, un utilizator al posibilităților create de datoria, recunoscută și îndeplinită, a celorlalți față de el. Iubirea de aproapele temă omniprezentă în religii își găsește așadar în exigența pluralistă a democrațiilor noastre un bun teren de testare, de experimentare și ameliorare cotidiană. H.-R. Patapievici menționa, de pildă, faptul că în societatea românească nu există încă o cultură a diferendului : disputele publice, fie ele politice și chiar intelectuale, se reduc cel mai adesea la încercarea de a discredita în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
iar În cel de-al treilea se recunoaște pe sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care le urmează de-a lungul vieții, Îmbunătățindu-le pe parcurs. El creează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care le urmează de-a lungul vieții, Îmbunătățindu-le pe parcurs. El creează modul propriu În care să Învețe și propriile experiențe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
iar În cel de-al treilea se recunoaște pe sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care le urmează de-a lungul vieții, Îmbunătățindu-le pe parcurs. El creează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sine dobândirea conștiinței de sine. In dezvoltarea sa, după asimilarea Eu-lui În jurul vârstei de trei ani, copilul Începe să imite adultul, punând astfel În practică cea mai valoroasa metoda de Învățare, experimentarea. Copilul are tendința naturală de a Învăța prin experimentare, tendință izvorâtă din Însăși calitatea de a fi om. Copilul Își creează singur propriile strategii de Învățare, pe care le urmează de-a lungul vieții, Îmbunătățindu-le pe parcurs. El creează modul propriu În care să Învețe și propriile experiențe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin excelență a unor deprinderi dobândite de a sintetiza din elemente cunoscute, noi ansambluri cu funcții superioare, de a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin excelență a unor deprinderi dobândite de a sintetiza din elemente cunoscute, noi ansambluri cu funcții superioare, de a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme și redefinirea. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecția că e lipsit de dinamism
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]