12,362 matches
-
să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a văzut că prin legea pășunilor comunale nu s-a putut rezolva mulțumitor această cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pășunilor comunale nu s-a putut rezolva mulțumitor această cerință a comunelor, așa că legiuitorul reformei agrare din 1921 a prevăzut satisfacerea necesităților prin exproprierea moșiilor boierești. În comuna Filipeni, după cum s-a văzut, nu era decât moșia Virginiei Lambrino supusă exproprierii. În acest scop, s-a format o comisie comunală, la inițiativa judecătorului O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O. Cernea, care s-a prezentat la primăria comunei în 6 martie 1921, după ce trimisese o citație proprietarei și o citație colectivă pentru săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
săteni. Judecătorul a cerut sătenilor adunați să aleagă un delegat care să facă parte din comisia de expropriere. A fost desemnat Vasile Roman Pușcuță. Comisia a stabilit suprafața totală a moșiei pe baza declarației Virginiei Lambrino și a lucrărilor de expropriere din 1919. Moșia avea 1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în regiunea dealurilor de nordest din județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha, care scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere prevăzută prin Decretul - lege din 1918, cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha, care scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de expropriere prevăzută prin Decretul - lege din 1918, cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie deținea 6,35 capete de animale, în timp ce, așa cum s-a arătat pe baza actelor doveditoare, multe familii nu aveau deloc pământ; cel mult, casa (bordeiul) și grădina. Înafara Virginiei Lambrino, ceilalți moștenitori ai Eufrosinei Rosetti nu au fost supuși exproprierii, deoarece avem mai puțin de 100 ha pământ arabil. Locuitorii din Lunca ajunseseră în 60 de ani de la reforma lui Cuza, la reforma din 1921 stăpâni pe o bună parte din pământurile moșiei Filipeni pe care ei o munciseră în calitate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o înaintea altora, liberali și răniști, care, oricum, ar fi tergiversat amânarea, după cum au făcut și cu reforma din 1921. În baza Regulamentului legii de reformă agrară din 23 martie 1945, s-au constituit categoriile de proprietari și terenuri supuse exproprierii: toate moșiile mai mari de 50 ha, sesiile bisericilor și ale școlilor, proprietățile mobile și imobile ale germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde, după dăruire, vânzarecumpărare, la moșie era administrator Spiridon Manolache. Legislatorul, în ideea mult trâmbițată, că realizează o reformă democratică, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha și 800 m2. În țară, nu toate pământurile expropriate au fost împărțite țăranilor. Unele terenuri au intrat în proprietatea statului pentru ferme model, loturi experimentale, stațiuni agrozootehnice. În comuna Filipeni, proprietarii Sofia Boteanu și Vasilică Rosetti au rămas, după expropriere, cu câte 50 ha, care au fost luate de stat în 1949, cu tot cu locuințe, cu inventarul viu și mort. Cele 100 ha expropriate au format o ferm agricolă (țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit. Fără a insista pe cuvinte, domnul academician sugerează reflecții prin discursul de la tribuna Parlamentului în legătură cu faptul că începând cu 1990 s-au făcut și se fac exproprieri de terenuri, benefice liotei excrocilor, primarilor, marilor latifundiari, clasei politice, că se impune revenirea pe glia tuturor românilor a sabiei dreptății, după spusele lui Alexandru cel Bun: „țara nu mai are decât sabia sa!”. Sau după ale principesei Ileana: „suntem
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
convingeri democratice, precum și a unor categorii ale micii burghezii rurale și urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor și pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca decisiv pentru evoluția României. În programul partidului erau înscrise deziderate ca exproprierea tuturor moșiilor mai mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă, lărgirea dreptului de vot și asupra femeilor ‘' Iorga a fost de asemenea: - Președintele Adunării Deputaților în perioada 9 decembrie 1919 - 26 martie 1920 - Senator în 1939
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
electoral, cu alternare la putere, expresive sau democratice. Într-un alt cadru, majoritatea statelor socialiste are abolit orice fel de proprietate privată a mijloacelor de producție (cu mici excepții în fosta Iugoslavie, Polonia și chiar China). Egalitarismul astfel obținut prin expropriere la nivel economic nu a produs însă efectele social-politice instantanee pe care se miza. În statele dictatoriale puterea executivă nu este răspunzătoare în fața puterii legislative și nici nu poate fi criticată de puterea judiciară. Sunt însă state dictatoriale ce pot
ESEU DESPRE PUTERE (VII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360883_a_362212]
-
1938; actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
for de învățămînt. Ca profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
oficială îi numea trădători, bandiți, criminali. Rezistența acerbă împotriva regimului comunist care a existat în mediul rural a fost cauzată de dramaticul proces al colectivizării. Împărțind marea masă a celor 12.000.000 de țărani în diferite categorii și operând exproprierea lor în etape, PCR-ul uza de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
de țărani în diferite categorii și operând exproprierea lor în etape, PCR-ul uza de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea colectivă - cum eufemistic era numită oficial exproprierea - se spunea că se va face de bună voie, dar aceasta în condițiile în care puterea uza de două pârghii constrângătoare și anume sistemul cotelor și
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea colectivă - cum eufemistic era numită oficial exproprierea - se spunea că se va face de bună voie, dar aceasta în condițiile în care puterea uza de două pârghii constrângătoare și anume sistemul cotelor și al impozitelor care la un moment dat deveniseră într-atât de apăsătoare încât țăranii
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
oficială îi numea trădători, bandiți, criminali. Rezistența acerbă împotriva regimului comunist care a existat în mediul rural a fost cauzată de dramaticul proces al colectivizării. Împărțind marea masă a celor 12.000.000 de țărani în diferite categorii și operând exproprierea lor în etape, PCR-ul uza de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
de țărani în diferite categorii și operând exproprierea lor în etape, PCR-ul uza de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea colectivă - cum eufemistic era numită oficial exproprierea - se spunea că se va face de bună voie, dar aceasta în condițiile în care puterea uza de două pârghii constrângătoare și anume sistemul cotelor și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un tot unitar, cum s-ar fi întâmplat dacă exproprierea se producea în bloc. Aderarea la proprietatea colectivă - cum eufemistic era numită oficial exproprierea - se spunea că se va face de bună voie, dar aceasta în condițiile în care puterea uza de două pârghii constrângătoare și anume sistemul cotelor și al impozitelor care la un moment dat deveniseră într-atât de apăsătoare încât țăranii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
și duplicitară. O societate stratificată nu după gradul de înavuțire materială sau spirituală ci după gradul și totodată modul, de acceptare al orânduirii impuse. Pănă ca generația lui să ajungă la vârsta conștientizării, toate transformările economico-sociale s-au înfăptuit prin exproprieri, întemnițări, torturi, deportări și nu mai puțin prin execuții, ori mult mai bine spus, prin ostracizări menite să înfrângă orice urmă de rezistență, menite să asigure opozanților o moarte lentă și sigură. Călăii nu își lăsau victimele să moară decât
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
nefericirea și sărăcirea semenilor săi! În considerarea celor enunțate mai sus, le transmitem guvernanților și politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale: Revendicările locuitorilor Țării Moților 1. Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor și terenurilor agricole, bunurilor publice etc. în favoarea companiilor miniere de orice tip; 2. Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]