5,557 matches
-
arhetipală, funciar nereprezentabilă) explică sensibilitățile postmodernității pentru mitic și imaginar. Imaginalul mitic este un experiment uman cu care raționalul culminează, și nu ceva care precede orice tip de raționalitate așa cum apărea el în cazul lui Platon. Glisând practic de la o extremă la alta a câmpului raționalității, miticul este instanța care definește, încadrează și dă măsură tocmai raționalității noastre. Magistrală ne apare formularea pe care a reușit să o găsească Platon pentru a exprima acest adevăr: „... pe de altă parte, dimpotrivă, realitățile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor superioare, îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist în domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune că este „un instabil emotiv, un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
într-un mod impersonal. Și acest deziderat se poate realiza folosind mesajele personale de tipul „Eu..” și tehnicile lui Gordon de depistare unde și cine deține problema. Cu toate acestea, majoritatea psihologilor umaniști avertizează că nu trebuie să cădem în extrema cealaltă și să devenim prea mult prietenii elevilor uitând că, de fapt, le suntem profesori. Deci, e de preferat să fiți un profesor de ajutor mai mult decât un prieten. Există presupunerea că modul în care elevii simt și gândesc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desfășoare activitatea școlară în termene prestabilite, însă trebuie să conștientizeze potențialul lor impact asupra gândirii creative. Apare, în acest context, conceptul de optimizare (Runco și Sakomoto, 1996). Restricțiile și organizarea excesivă au tendința să inhibe gândirea creativă, însă nici cealaltă extremă nu le este recomandată educatorilor. Există, de asemenea, contribuții efective ale cercetării operaționale și unele studii experimentale au folosit, într-adevăr, subiecți copii și obiective de cercetare relevante. Este recunoscut că încurajările și contingențele au capacitatea de a distrage indivizii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ulterior, considerăm că putem dobândi respect față de individualitate fără a pierde din vedere numeroasele moduri de integrare a individului creator în contextul său social. Rămâne, într-adevăr, la latitudinea cercetătorului cazului individual să investigheze cu atenție echilibrul dintre cele două extreme. Un astfel de angajament nu înseamnă în sine rezolvarea unei probleme și nici o propunere metodologică. Numărul soluțiilor este cel puțin egal cu numărul cazurilor. În realitate, centrul de atenție nu constă în dimensiunea numărului N, ci în structurarea studiului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Guernica întreprins de Arnheim (1962). Pentru a se putea pătrunde în mintea creatorului până la ultima mișcare de penel, alegerea centrului de atenție probabil că necesită din partea cercetătorului atât cunoștințe tehnice, cât și nivelul cel mai profund de înțelegere. La cealaltă extremă se situează focalizarea pe ansamblul operei, care presupune surprinderea evoluției globale a gândirii creatorului, intuirea propriului Weltanschauung și înțelegerea evenimentelor de viață care îl impulsionează în producerea creației. Diferența dintre compoziție și operă este aproape imperceptibilă și cu atât mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față reprezintă primul demers de studiere aprofundată a mișcării eugeniste În Europa de Est (exceptând Rusia) și constituie totodată o contribuție la analiza unor teme proeminente În istoriografia perioadei, de la antiteza dintre modernizare și tradiționalism la natura și semnificația antisemitismului pentru ascensiunea extremei drepte, În particular, și pentru transformările parametrilor sferei publice, În general. Istoriografia mișcărilor eugenistetc "Istoriografia mișcărilor eugeniste" În utimele două decenii, istoriografia mișcărilor eugeniste a luat amploarea unei veritabile industrii 8. La baza acestor cercetări stau atât Întrebările care s-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propun să explice succesul de care s-a bucurat această teorie printre medici, biologi, profesioniști de prestigiu și promotori ai reformelor sociale din Întregul spectru politic 10. Istoricii și-au Îndreptat atenția mai Întâi asupra legăturii dintre ideile eugeniste și extrema dreaptă, În special În contextul politicilor naziste față de evrei și alte segmente de populație considerate „indezirabile biologic”. În timp, istoriografia a devenit mai nuanțată În prezentarea evoluției ideilor eugeniste, reflectând astfel spectrul larg de interpretări și programe care s-au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
progresului, a modernizării și a obiectivității științifice poate ascunde cu toate acestea atitudini antiliberale și de sprijin pentru extinderea prerogativelor statului În detrimentul drepturilor cetățenilor. Este necesar În acest punct să precizez unele aspecte legate de legătura dintre mișcarea eugenistă și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu intelectualii de extremă dreaptă și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mișcarea lor, iar aceștia din urmă (Cuza, Crainic, Octavian Goga sau Corneliu Zelea Codreanu) nu au folosit nici ei ideile eugeniste În propriile lucrări, cu câteva excepții. De aceea, nu se poate stabili o legătură directă și inechivocă Între extrema dreaptă din România și mișcarea eugenistă, ceea ce nu Înseamnă Însă că nu au existat legături indirecte Între cele două. Tocmai pentru că eugeniștii au fost permanent preocupați de folosirea limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au fost permanent preocupați de folosirea limbajului științei și al obiectivității În prezentarea propriilor idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă, tot mai numeroase, și creșterea puterii statului la sfârșitul anilor 1930, fără să considere că În acest fel propagă rasismul. Acești intelectuali nu s-au contaminat de extremism, ci mai degrabă au Îmbrățișat ceea ce părea că este soluția mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
el a reușit să influențeze indirect părerile oficialilor despre „problema evreilor” În acord cu propriile opinii antisemite, care fuseseră des publicate și susțineau măsuri coercitive negative Împotriva acestei populații, printre care sterilizarea. Având În vedere relația sa bine cunoscută cu extrema dreaptă din România și cu ocuparea Transnistriei, este greu de imaginat cum a reușit Făcăoaru să supraviețuiască tranziției către regimul comunist și primilor ani ai persecuțiilor staliniste. Într-un fel sau altul, el a reușit Însă să supraviețuiască acestei perioade
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sentimente de vinovăție din cauza adeziunii la ideile eugeniste, care În cazul său fuseseră mult mai aproape de programele naziste de purificare rasială. Ce relație se poate stabili Între Moldovan și discipolii săi, mai ales În ceea ce privește aderarea deschisă a lui Făcăoaru la extrema dreaptă? Moldovan a Încercat de mai multe ori să Își exprime public distanța față de aceste idei, cea mai proeminentă astfel de declarație fiind conținută Într-un articol publicat În 1943 - textul unui discurs pe care l-a susținut la deschiderea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iordache Făcăoaru. Dar chiar și aceștia au fost reținuți În a-și Însuși argumentele și sursele pe care le folosea Cuza pentru a-și susține poziția, considerată maniacală chiar și de către unii dintre contemporanii săi32. Făcăoaru și alți susținători ai extremei drepte Încă mai Încercau să păstreze aparența unei fundamentări științifice a poziției lor ideologice. Nu doar aceștia, ci și alți intelectuali, printre care respectatul istoric Xenopol, au adoptat o retorică antisemită o dată confruntați cu o situație de criză 33. Cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a prezentului, Împărtășit de indivizi liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă printre cercurile conservatoare din România, după 1918. Istoricul român Zigu Ornea a identificat o linie de gândire comună printre intelectualii care aveau legături directe cu extrema dreaptă - printre alții, Nichifor Crainic, Nae Ionescu și Mihail Manoilescu 82. În același timp, Ornea susține și că, În ansamblu, majoritatea intelectualilor erau de partea democrației parlamentare și a idealurilor liberale, criticate de extremiștii de dreapta 83. Cu alte cuvinte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dreapta 83. Cu alte cuvinte, criticile antiliberale nu erau norma, ci excepția. Poziția eugeniștilor români subminează Însă Încrederea În susținerea pe care democrația parlamentară reușise să o mobilizeze În România interbelică. În timp ce unii dintre acești autori se identificau deschis cu extrema dreaptă, mult mai mulți adepți ai ideilor eugeniste se considerau moderați și nu se alăturaseră mișcărilor lui Cuza sau Codreanu, rămânând mai degrabă simpatizanți ai PNȚ. Spectrul antiliberalismului era mult mai larg și nu se poate identifica foarte clar cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan În raport cu situația societății căreia Îi era contemporan, precum și a soluțiilor propuse arată că numeroși intelectuali români Împărtășeau o neîncredere fundamentală În instituțiile politice liberale Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a acestui obiectiv, care era similar cu ideologiile de extremă dreaptă, contemporane lucrării, despre necesitatea de a asigura un spațiu vital al națiunii, printre acestea cea mai cunoscută fiind doctrina Lebensraum-ului promovată de Hitler. Cu toate acestea, pare improbabil ca Moldovan să fi avut În minte extinderea frontierelor României, Într-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii de Fier, și a asumat, astfel, prioritățile fundamentale ale statului legionar către care aspira mișcarea 87. În realitate, este dificil să găsim legături directe Între lucrările lui Corneliu Zelea Codreanu și ideile eugeniste. Liderul radical de extremă dreaptă și-a construit argumentele care demonstrează necesitatea de a regenera societatea și politica românească pe baza tradițiilor culturale ortodoxe foarte vag definite și a ceea ce el Însuși considera că este misiunea mistică a națiunii române. Limbajul său este puternic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În totalitate exemplul celui de-al Treilea Reich și care și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În guvernul fascist, aflat pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]