3,552 matches
-
mână pe fiecare cu câte ceva și să găsească și o modalitate profitabilă de a se folosi de asta. — Șantaj? — D... da, la asta m-am gândit și eu. Crezi că Gordean e capabil de așa ceva? Nici un sâsâit, nici o bâlbâială, nici o ezitare. — Da. Danny își simți gulerul de blană lipicios de transpirație. — Dispari din fața mea. *** Gordean ascunsese lucruri. Agenția lui recruta artiști care să-i satisfacă voyeurismul. Șantaj. Gordean nu avusese nici un fel de reacție de suspiciune față de Duane Lindenaur, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a făcut autopsia, sperând să poată califica decesul drept un 187, dar dovezile nu i-au permis: amprentele de pe cuțit, unghiul și direcția tăieturii impuneau verdictul de „autoindus”. Caz clasat. Doctorul a calificat rana letală drept „uimitoare”. Nici o urmă de ezitare. Danny Upshaw își dorise foarte mult să scape urgent de lume. Cei de la LASD i-au săpat rapid groapa. La înmormântare au participat patru inși: Layman, Mal, un polițist de la comitat pe nume Jack Shortell și el însuși. Echipa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de rost, că te scot la tablă!“ La cinci zile după acest eveniment am ieșit cu nota 18 din 20 (pe atunci nota maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi s-a tras din pricină că interveneam fără ezitare, ripostând la fiecare violență verbală sau fizică, fie unde era pericolul de-a fi bușită de băieți, fie la joacă, atunci când se îngroșa gluma. Odată, lovită în cap de un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care a rezistat cel mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat doi dansatori cu floricele împrejur, am scris cu litere mari: „Premiul I pentru cel mai bun dansator“ și i l-am trimis respectivului prin poștă. Mulți au făcut haz, dar alții, dezamăgiți, au contestat acordarea distincției partenerului desemnat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
dea și el cu gura. Ne gândeam că s-ar putea ca arbitrul să nu se simtă la largul lui să-i dea voie să joace lui Ghiță imediat după intervenția noastră. Trebuia să-i lăsăm timp pentru mofturile și ezitările de rigoare în astfel de împrejurări; chestie de abilitate diplomatică! Dar iată că intervenția noastră a prins bine. În repriza a doua, Ghiță a apărut pe teren în fruntea echipei lăzăriste, care radia de mulțumire și încredere. De astă dată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
două mâini, bloca loviturile mai iute decât privirea putea Înregistra mișcările, nu rămânea mai mult de trei secunde În același loc și, mai ales, nu se afla În defensivă. Ataca prin deplasări rapide, răsuciri, Întoarceri, surprindea mereu pozițiile nesigure sau ezitările adversarilor, ocupa, parcă, locul pe care l-ar fi putut ocupa zece oameni. Părea că e un miracol sau o pură Întâmplare care nu ar putea dura mai mult decât o clipire de ochi. Dar iată că dura. Undeva, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Moldova. - Suntem la gradul de catastrofă? Întrebă Ștefan privind spre fiecare din cei prezenți. Sunteți convinși că e momentul să declanșăm procedurile pe care chiar noi le-am stabilit pentru acest grad de pericol? - Da, măria ta, răspunse fără ezitare Cânde. - Da, măria ta, Întări spătatul Albu, urmat de ceilalți participanți. - Cu voia măriei tale, interveni Pietro, structurile Apărătorilor au intrat deja la gradul de alertă pentru cazuri de catastrofă. Toți au fost rechemați, iar cei prezenți și-au preluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pâlpâia. Jovanka se Întoarse și Îl văzu pe Mihajlo, uriaș și bărbos, cu blana de pe umeri plină de zăpadă și cu pieptul stropit de sânge. Bărbatul voise să spună ceva, dar rămăsese neclintit la vederea lui Oană. Jovanka Îi Înțelese ezitarea și spuse: - Tortură. Douăsprezece răni de săgeată, articulațiile arse, degetele strivite, genunchii sparți cu ciocanul. Ați biruit? - Da, răspunse haiducul, făcând un pas stingher În mica Încăpere. Dar vreo douăzeci din ei au scăpat În pădure. Le-om prinde urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prezența căpitanului făcură ca centrul tătarilor să dea Înapoi. Nu erau decât câțiva pași, dar putea fi Începutul unei răsturnări incredibile În raportul de forțe. Căpitanul Tudor Jurj, care preluase comanda vânătorilor domnești după căderea spătarului Mihail, sesiză momentul de ezitare al dușmanilor și ridică sabia, strigând: - După căpitanul Oană, Înainte! Zdrobiți-i! - Moldovaaa! se ridică strigătul de luptă al călăreților lui Ștefan. - Ce se Întâmplă? Întrebă Oană, care nu deslușea mișcările de trupe. - Călărimile atacă În forță pe direcția deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
altul al Moldovei, cuprinzând Cetatea Albă și câmpiile de dincoace de Nistru, văile Prutului, Siretului, Bârladului, și, mai nou, Bistriței, și se sprijineau de zidul Carpaților. Dincolo de acel zid nu se afla decât prietenia slinoasă a lui Laiotă Basarab și ezitarea trufașă a lui Matei Corvinul. Dar direcția principală de Înaintare rămânea, deocamdată, Valea Siretului, pe malul drept. Acolo se afla Ștefan, cu oastea lui ridicolă de nici zece mii de oameni, și aceia pedestrași. Până când Ștefan nu avea să fie prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deschise Încet ușa chiliei. Înăuntru se vedea silueta unui călugăr Îngenuncheat În fața unui mic altar. - Cine ești? se auzi vocea liniștită și adâncă a monahului. - Ștefan, domnul Moldovei. - Domnul Moldovei va aștepta afară până când Îmi termin rugăciunea. Ștefan avu o ezitare. Nu fusese niciodată trimis afară după ce intrase. Dar ezitarea fu scurtă. Voievodul ieși, Închizând ușa. Afară regăsi miresmele codrului, foșnetele Înserării și privirea iscoditoare a lui Alexandru, care se așezase pe iarbă, la câțiva pași de intrarea În chilie. - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
călugăr Îngenuncheat În fața unui mic altar. - Cine ești? se auzi vocea liniștită și adâncă a monahului. - Ștefan, domnul Moldovei. - Domnul Moldovei va aștepta afară până când Îmi termin rugăciunea. Ștefan avu o ezitare. Nu fusese niciodată trimis afară după ce intrase. Dar ezitarea fu scurtă. Voievodul ieși, Închizând ușa. Afară regăsi miresmele codrului, foșnetele Înserării și privirea iscoditoare a lui Alexandru, care se așezase pe iarbă, la câțiva pași de intrarea În chilie. - Nu e chiar atât de simplu pe cât părea? Întrebă tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Marele Maestru le dădea ultima șansă. Era un luptător, asemeni stăpânului lor, Amir Baian. Și nu ierta nimic. Nu avea În el nimic european. Nu respecta nici o religie care spunea că trebuie să Întorci și obrazul celălalt. Nu avea nici o ezitare. - Cercul morții! ordonă Andà. Alexandru văzu, uluit, cum mongolii sar În șei și fac trei cercuri În jurul lor. - Uzjun! spuse Anda, cu același glas calm și cu același chip fără expresie. Bătrânul mongol Îngenunchie În fața lui, așteptând porunca. - Cinci războinici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rostiră câteva cuvinte. Alexandru Întoarse și el calul și Îl urmă pe tânărul luptător. Apoi ochii albaștri se rotiră asupra pădurii, Întâlnind ochii albaștri ai lui Oană. Căpitanul fu cutremurat. Era ca o Întâlnire cu el Însuși. Ștefănel avu o ezitare, dar se stăpâni repede. Privirea lui deveni fixă, ca un mesaj. Iar mesajul veni. Pădurea deveni roșie ca sângele. Primejdia era aproape și era reală. Ștefănel o simțise primul. Acum o Înțelegea și căpitanul. Ștefănel dădu pinteni, pornind la galop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la ceasul mic de mână. - Ar mai fi vreo trei sferturi de oră, zise. Să știi că eu nu stau târziu. Abia avură timp să deschidă umbrelele. O răpăială le inundă. - La Capsa! strigă Nory travcrsmcl. Mini avu o scurtă ezitare. Nu-i plăcea să intre în localuri publice, dar trebuia să se adăpostească. Când sosise atunci, pe iarna geroasă, în Cetate, dimpotrivă, era lacomă de zgomot, de mulțime. Abia pripășită, căuta locurile gălăgioase și aglomerate, pentru a-și ascunde și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
el. - Am aflat că te cheamă Andrei și îmi place numele tău. Îmi place și cum te joci. Spune-mi, tu ești cuminte? - Mama spune că sunt obraznic. - Dar tu, ce crezi, ești cuminte? - Da, mi-a răspuns copilul fără ezitare. - Te cred. Dar te rog să-mi spui ce înseamnă să fii cuminte, poate învăț și eu cumințenia de la tine. Din poticnelile copilului în conturarea cerințelor comportamentului agreat de părinți, mi-am dat seama că pentru el cumințenia este ceva
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și fizice de care dispune. Totul este să nu te mulțumești cu binele de azi, ci să te gândești, mai ales la cel de mâine, și la cel de peste ani. Cineva a spus un mare adevăr, la care subscriu fără ezitare: binele nu vine de la sine el trebuie dobândit prin luptă și cucerit. Din această zicere trebuie să înțelegem că, înainte de a ne fi bine, trebuie să depășim răul. Cei ce nu au puterea și voința de a învinge dificultățile și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
stohastice și un firișor de sânge îi izvorî din colțul gurii. - Ce bizare fixații pot avea chiar muritorii cei mai rari! exclamă Zeul Concentrării: Totuși, ce eveniment splendid! Fasciculele luminoase, care palpaseră până atunci corpul lui Homer, se retrăgeau cu ezitări repulsive. - Ți-am mai spus că ești viciat de sentimentul deșert al frumuseții, rosti fără patimă Zeul Neantului. [Originally published in "Almanahul literar" 1970] Altarul zeilor stohastici Adrian Rogoz 2 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
de rost, că te scot la tablă!“ La cinci zile după acest eveniment am ieșit cu nota 18 din 20 (pe atunci nota maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi s-a tras din pricină că interveneam fără ezitare, ripostând la fiecare violență verbală sau fizică, fie unde era pericolul de-a fi bușită de băieți, fie la joacă, atunci când se îngroșa gluma. Odată, lovită în cap de un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o noapte de dans fără întrerupere, mi-am făcut o revizie vizuală și mi-am zis că dansatorul care a rezistat cel mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat doi dansatori cu floricele împrejur, am scris cu litere mari: „Premiul I pentru cel mai bun dansator“ și i l-am trimis respectivului prin poștă. Mulți au făcut haz, dar alții, dezamăgiți, au contestat acordarea distincției partenerului desemnat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
El poate ordona moartea mea, dar nu o poate ordona și pe a lui însuși. Și atunci, ce fel de putere mai e asta? E propriul său prizonier. Majestatea Sa ține morțiș să-mi afle gândurile. După un moment de ezitare, decid să i le dezvălui. Îi spun că îmi este milă de el, cu toate că el pare să fie puternic. Îi spun că nu sunt impresionată de faptul că a ales pentru a pedepsi nu un egal, ci pe mine, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la pământ și se înclină spre împăratul care doarme: — E timpul să o iau pe doamna Yehonala, Majestatea Voastră. Din pat nu vine nici un răspuns. Eunucul-șef Shim își repetă vorbele. Însă sforăitul este singurul răspuns al împăratului. Fără nici o ezitare, Shim le face semn altor patru eunuci să intre înăuntru. Ei se apropie de mine cu lectica. Mă apucă de brațe, mă așază în ea și mă scot afară. Chiar când Shim e pe cale să închidă ușa, un neașteptat „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dea el însuși actele dacă a să-vîrșit vreo greșeală și să plătească pe loc amenda, decât să se mai trambaleze pe la sectorul 4, care e greu de găsit chiar dacă ai mai fost o dată pe acolo. Am avut o clipă de ezitare, dar tocmai acest detaliu m-a determinat să i le dau totuși: îmi ia numărul și pierd pe urmă o groază de timp să mă duc la circa sectorului 4. ― Mă urmați până la primul stop, zice individul plin de sine
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rămas, în neființa lor, pure. La început de vacanță m-am întors acasă. În vagonul restaurant un individ cu părul scurt mînca. M-a izbit expresia lui absorbită de actul pe care îl săvîrșea. - Beți un coniac? Mă privi cu ezitare. - Cred că da. N-am mai băut de treisprezece ani. - Vin de la... „studii”. Am dat telefon acasă, să nu moară soacră-mea. - Și doamna? - Venea la vorbitor. Avem și un băiat. Cînd am plecat, abia împlinise un an. - Și.... pentru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
așteaptă. NU‐I MAI AJUNGE SUFLETULUI Nu‐i mai ajunge sufletului, nu, să zică: ție, tine, te și tu, încât îmi pare, în secunde stranii, că‐n tine‐ mi depăn orele și anii, iar tu, din tot mai slaba‐mi ezitare, îți crești din mine propria ‐ întrupare. Vedem în celălalt un elizeu: sunt clipa ta, iar tu ești timpul meu, pierd pân‐ și restul ce mă face parte, îți trec viața și‐ mi închei o moarte. 322 în pretutindenele nostru au
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]