10,246 matches
-
-ți vine greu să recunoști! Când cineva e așa de stângaci ca dumneata! Eram prea preocupat la licitarea Plăieselor ca să remarc orice individ. - Preocupat? Aș putea auzi de ce? Știai doar bine că răscumperi hodoroaga de palat și moșia lucie cu făina mea! 165 - Era totuși un patrimoniu de familie scos într-o vânzare publică. Lucru dureros pentru un om ca mine. - Credeam că mama dumitale tot la licitație a luat Plăiesele! Maxențiu se roși violent. Peste paloarea lui culorile combinară un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fiul prințului decavat și nici Plăiesele mai puțin sau mai mult ipotecate. E drept însă că ceea ce asigurase răscumpărarea Plăieselor fusese tocmai intervenirea episcopului și primarului între Maxențiu și bruna Ada- Razu, unica moștenitoare a celei mai mari fabrici de făină. Dacă după doi ani de căsătorie Adu plimba încă pe Maxențiu, era fiindcă nu credea societatea destul de deprinsă cu noul său rang; de nu înlătura figurantul de pe înălțimea unor echipagii de formă excentrică, era fiindcă, automobilul fiind banalizat, nu se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ciorbă, căci nu le cunoștea. 40. Au dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat: "Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!" Și n-au putut să mănînce. 41. Elisei a zis: "Luați făină." A aruncat făina în oală, și a zis: "Dă oamenilor acestora să mănînce." Și nu mai era nimic vătămător în oală. 42. A venit un om din Baal-Șalișa. A adus pîine din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
le cunoștea. 40. Au dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat: "Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!" Și n-au putut să mănînce. 41. Elisei a zis: "Luați făină." A aruncat făina în oală, și a zis: "Dă oamenilor acestora să mănînce." Și nu mai era nimic vătămător în oală. 42. A venit un om din Baal-Șalișa. A adus pîine din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu și anume douăzeci de pîini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
zis: "Iată, răul acesta vine de la Domnul; ce mai am de nădăjduit de la Domnul?" $7 1. Elisei a zis: "Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: "Mîine, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu." 2. Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întîmpla un asemenea lucru?" Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
era plin cu haine și lucruri pe care le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s-au întors și au spus împăratului. 16. Poporul a ieșit, și a jefuit tabăra Sirienilor. Și s-a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului. 17. Împăratul încredințase paza porții în mîna călărețului pe brațul căruia se rezemase atunci. Dar călărețul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
rostise omul lui Dumnezeu, cînd se coborîse împăratul la el. 18. Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: "Mîine, la ceasul acesta se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu și o măsură de floare de făină cu un siclu." 19. Iar călărețul răspunsese omului lui Dumnezeu: Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întîmpla un asemenea lucru?" Și Elisei zisese: "Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mînca din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ferate de la Ungheni la Chișinău pentru o mai mare fluidizare a schimburilor noastre comerciale. Mai mult încă, președintele Băsescu a rupt din sărăcia noastră un ajutor frățesc de 100 de milioane de euro. Cum s-ar zice, la Chișinău „altă făină se macină acum și se va mai măcina”. Această vizită mi-a dat impuls unor gânduri pe care le concretizez prin micul eseu intitulat simplu: „Un nou pod peste Prut”. Comentând alegerile parlamentare ce s-au desfășurat în Basarabia la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
accident de șantier; cu copii care te-au părăsit, ca pe un gunoi - ce poți face, altceva, decât să te înghesui, odată în lună, la coada stufoasă de la ușa primăriei, pentru pomene de o sticlă cu ulei, un Kg de făină, un pachet de zahăr, un tacâm de pasăre, și două pâini albe. Pe deasupra, până nu demult, pomana se repeta, de douăsprezece ori pe an. Tot de atâtea ori, și mătușa Alba, se ospăta, cât de cât omenește. De când,însă, bandiții
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu pătrunseseră hainele de oraș și covoarele cu sultani și cadâne. Toate articolele de îmbrăcăminte, cu excepția opincilor, erau făcute în sat. Pâinea nu se aducea de la oraș. În cuptorul mare din tindă, mama cocea, o dată pe săptămână, pâini mari, din făină de grâu amestecată cu cartofi. Uneori, veneau în sat scrisori de la cei plecați în America, să strângă bani la Cleveland sau la Detroit, dar ele soseau parcă din altă lume. De regulă, trecerea din preistoria vieții în istoria ei, se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de ganguri întunecoase, unde tânărul custode avu surpriza unui alt Asybaris, cu totul diferit, parcă fără griji sau, dimpotrivă, hotărât să le uite. La fiecare pas, se văzu asaltat de vânzători ambulanți care își lăudau, țipător, marfa. Un bărbat, cu făină pe față, semănând cu un clovn, mâna din urmă un asin, în vreme ce, peste drum, niște prostituate, purtând centuri de castitate, îi ofereau cheile cu gesturi îmbietoare. Într-o vitrină, Julius zări o mumie expusă, ceea ce i se păru din cale-afară
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Tăcerea iernii Cristina Oprea pământul arat - așteptând mângâierea fulgilor de nea nici-un bâzâit în jurul felinarului - doar fulgi în zbor prima ninsoare - mama cerne mai cu spor făina de grâu după ninsoare - privind spectacolul un călător tăcut tot satul în alb - pe ultimul ram, cioara, cam complexată drum prin zapadă - cu toate gândurile mai luminoase desen de iarnă - pe lacul înghețat tot felul de linii ninge pe alei
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
pe un ton de glumă, la momentul potrivit. Acum stătea de vorbă despre un club de golf În Chile și despre o turmă care trebuia să coboare de la munte, unde fusese la pășune și despre avionete pentru o fabrică de făină de pește. Afacerea asta Îl interesa foarte mult pe Lester Lang al III-lea. Bobby se dusese să dea mai tare combina stereofonică și arhitectul dansa cu Susan, spre disperarea lui Lastarria. Susana, sluta, Încerca să nu caște În mijlocul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lemn de tiin, tot felul de vase de fildeș, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fier și de marmură; 13. nici scorțișoară, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămîia, nici vinul, nici untdelemnul, nici făina bună de tot, nici grîul, nici boii, nici oile, nici caii, nici căruțele, nici robii, nici sufletele oamenilor. 14. Și roadele atît de dorite sufletului tău s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sunt pierdute pentru tine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
se uitară cum freamătul undițelor lor descrește până la nemișcare. Lui Weber i se îngustă câmpul vizual, hipnotizat de momeală. Aerul din jur se întunecă la fel ca lacul. Privi în sus, la plafonul de nori ca niște vinete tăvălite prin făină. Abia atunci simți stropii de ploaie. —Mda, confirmă Mark. Furtuni. Am văzut pe canalul Meteo că o să vină. —Ai văzut chestia asta? Apa începu să răpăie peste tot în jurul lor. — Și atunci de ce Dumnezeu ai vrut să ieșim la pescuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
efort să mai fim. De obicei, ne ferim unii de alții, schimbăm trotuarul, întoarcem capul, chiar și brazii, înalții nu-s siguri că nu-i taie satrapul. Atmosferă apăsătoare de mal surpat, de plumb, lumea se calcă-n picioare la făină de grâu sau porumb. După aceste vremi necurate se vor întreba oare cei ce-or mai fi cum am putut trăi fără zi în noaptea vânzării de frate pe frate. Ce-i scris în Biblie, se întâmplă azi poate și
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
finalitate, și atunci să nu te miri c-ajungi, copac cu crengile uscate. Plăcerile-ți dictează trupul și îți mănâncă în neștire toții fagurii ce umplu stupul, călcând ce ai mai scump în fire. Căci nu trăiești mereu să cazi făină-n sacul fără fund; ce verticali sunt acești brazi pe creștet cu un cer rotund! Adică nu ești ca să-ndopi în tine tot ce se confruntă; melodioși sunt acești plopi când bat din palme ca la nuntă! De-acum aud
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
a orașelor strălucitoare, tuturor aromelor puternice și pătrunzătoare ale trenurilor - mirosul de cărbune, de fum acru, de marfare ruginite și mucegăite, de lemn de pin curat de la lăzile cu cereale, de alimente proaspete: portocale, cafea, mandarine, slănină și șuncă și făină și carne - se adăugau acum, cu o familiaritate și un farmec de neuitat, toate zgomotele și mirosurile ciudate ale circului care se instala. Rulotele galbene, cu aspect vesel și confortabil, În care locuiau și dormeau artiștii, cufundate acum În Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mama, într-o vară, pe când aveam vreo patru ani, ca să mai ușurez bugetul și așa destul de anemic al familiei. Acolo apele veneau adesea mari și înecau toată întinderea de prunduri. Atunci, stăteam în moară ca într-o arcă mirosind a făină. Câteodată, noaptea, nenea Vitu pescuia cu un trident, în iaz, la lumina făcliei. Când apele se retrăgeau, soseau căruțele la măcinat. În urma lor se furișau iepurii, ciuguleau boabele căzute din saci. Poate mi se părea, dar eu, care știam să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de când rămăsese fără mamaia, le gospodărea cum putea mai bine. Mulțumirea lui cea mai mare era să desfacă pachetele și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu se hotăra să arunce nimic. Vara, dacă primea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ochi plini de foc, cu creastă mare și coadă rășchirată, care cânta des și scurma și avea alai de găini după el, așa că putea să-și vândă liniștit claponul. Nevasta trebăluia, cu părul legat într-o basma albastră, plină de făină pe mâini și pe șorț, încă nu terminase pregătirile pentru Crăciun, dar se simțea, din prag, un miros de varză amestecat cu miros de aluat de cozonac și coajă de lămâie rasă, o adiere care lui Nicu i se părea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sări să îi vină în ajutor. Pentru cine gătești atât? o întrebă surâzând, dar ea nu putu să-i răspundă decât în limba pe care Omar nu o pricepea încă și nu pricepu nici când fata desenase un șapte în făina dintr-un lighean și îi arătase cu degetul spre tavan, ca și cum i-ar fi spus: „Urc la tine“. N-avusese timp să se lămurească. Intendenta intrase în bucătărie, cu o poală de vreascuri de pus în foc. Ieși iar în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că-i și dascăl și birău Și-i pristav la făgădău. 297 Vai de mine! mor de cald Și n-am apă să mă scald, Mă dusei la lacul sec
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba lui în c... ) I-o turnat un maiu la șăle Ș-o așezat-o pe măsele, Ș-o suduit-o de lumină Să dea bine la făină, Dar nu curgea făină, Ci curgea mărgăritari Ca la boerii cei mari. Trageți flăcăi, Hăi, hăi! Da țiganul de la moară Hătu-l-o'n c... mamă cioară, Cu ochii boldiți Cu luleaua-n dinți, Mucii îi curgea Luleaua-i stingea, O adus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba lui în c... ) I-o turnat un maiu la șăle Ș-o așezat-o pe măsele, Ș-o suduit-o de lumină Să dea bine la făină, Dar nu curgea făină, Ci curgea mărgăritari Ca la boerii cei mari. Trageți flăcăi, Hăi, hăi! Da țiganul de la moară Hătu-l-o'n c... mamă cioară, Cu ochii boldiți Cu luleaua-n dinți, Mucii îi curgea Luleaua-i stingea, O adus o iapă șargă, 296
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]