6,056 matches
-
profesional), proprie acestor elite (Solga, 1995a). Luările de poziție partizane au subestimat efectele teoriei sociale care au marcat structurile acestor societăți. Teoria marxist-leninistă constituia fundamentul culturii cadrelor conducătoare având În același timp un rol În asigurarea unei armonii sociale de fațadă, ascunzând contradicțiile unui spațiu social eterogen. Contradicțiile dintre „elite” și „clase” (clasa muncitoare, clasele populare), Între „conducere” și „aparat” (organizațiile de partid) se intersectează cu cele din interiorul grupurilor conducătoare, Între cadrele-activiști, ocupând posturi de decizie, și intelectuali („specialiști”, „tehnocrați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Este și cazul României, țara cu partid comunist unic, cel mai mare din Europa În raport cu populația activă, a cărui rapidă expansiune s-a realizat și prin suprimarea eșalonului intermediar al „candidaților”, spre deosebire de țări precum fosta RDG care păstrase, chiar dacă sub fațadă unui consens politic unanim proclamat, o structură pluripartidică. Un control mai strict al condițiilor de primire În partid și o selecție mai strictă a candidaților asigurau Într-o mai mare măsură conservarea caracterului „de avangardă” al partidului și o mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă în concordanță cu un set de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familii monoparentale sărace; acceptarea legalității cuplurilor de homosexuali care au copii ar înlătura sau, oricum, ar diminua fenomenul de falși heterosexuali: aceștia suntfemei sau bărbați homosexuali, dar care de dragul de a avea o familie acceptă căsătorii heterosexuale mai mult de „fațadă”, de unde o serie de probleme dramatice pentru ei și partenerii lor. Alături de aceste motivații, nu e de neglijat nici observația pe care o fac unii specialiști, și anume că generațiile de copii proveniți din familii cu părinți de același sex
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
flexibilitate pentru a permite interacțiunea și dezvoltarea membrilor săi vor avea probleme (și vor deveni clienți) doar în cazul unor situații de hazard, cum ar fi accidente, moarte prematură, boli severe. În timp ce în familiile unde păstrarea unei conformități („normalități”) „de fațadă” este impusă membrilor săi și orice abatere este sancționată (interacțiune rigidă) se dezvoltă cu mai mare probabilitate boli mentale, în special psihoze. Am putea spune că, în asemenea împrejurări, în familiile respective sunt probleme de ordinul întâi (violența, de exemplu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte a hărții sau schiței care este imediat relevantă este consultată, restul fiind ignorat pentru moment. Diferitele subseturi ale «hărții» sau «schiței» sunt activate în diferite situații sociale” (p. 14). Este operantă distincția dintre valori autentic trăite și valori de fațadă, afișate deopotrivă în comportamentul verbal și în cel deschis, acțional. Pe de altă parte, multe dintre valorile individuale și de grup sunt rezultatul unor justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Autoritatea celui care a condus-o a făcut din ea un fel de model pentru viitoarele publicații culturale, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. Nevoiți să supraviețuiască, cei mai mulți oameni de cultură și de presă au acceptat, cu sau fără convingere, fațada ideologică. Astfel, în articolul-program intitulat Arta și lumea, se observă strădania marelui critic de a împăca principiile criticii profesioniste cu cerințele ideologiei comuniste în ascensiune. Dintre cele dintâi selectează idei care puteau fi adaptate, fie și fragmentar, la imperativele celei
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
Academiei Române: manuscrisul 1050, paginile 2-139, pentru spațiul apusean, Polonia, Austria, Italia, Elveția, cu plecarea din Botoșani și Parisul, ca punct final; și manuscrisul 1024, paginile 236-148, pentru spațiul răsăritean, cu plecarea din Iași, trecerea Prutului, străbaterea teritoriului străjuit de pe fiecare fațadă a instituțiilor publice de Vulturul Imperial rusesc, până la Odesa. Ediția din 2001, "revizuită și adăugită", față de cea din 2000, este considerată de autorii ei, ca și precedenta, "o premieră". Calificativul i se trage de la implicarea traducerii, deoarece textul Însemnările de
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
adevăr, în cele două apocrife, Anticristul își face apariția sub masca unui conducător generos și tolerant, a unui judecător, dușman al nedreptății și a unui filozof care se remarcă prin blândețe și filantropie. Dar toate acestea nu sunt decât o fațadă în spatele căreia se ascunde, în realitate, un monstru. Caracterul monstruos al personajului se descoperă după preluarea puterii, fapt ce reprezintă îndeplinirea celei mai mari dorințe ascunse ale sale, aceea de a deveni împărat. Așadar, dobândirea puterii va opera radicala schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
uimire pentru minte”, declarând-o „fără pereche printre mănăstirile din această țară”), pe care Neagoe Basarab a ridicat-o între 1512 și 1517, pe locul unei mari vechi biserici a lui Vlad Dracul, din piatră profilată ce se supune, pe fațade, celor două registre cu decorații orientale (caucaziene și islamice, „de certă factură caucaziană și selgiucidă trecute prin filiera stanbuliotă”9); a fost gândită și ca lăcaș închinat slavei lui Dumnezeu (Adormirea Maicii Domnului este și aici hramul, care se înscrie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mănăstirea lui, la Sfânta Troiță, iar în locul lui la Moldova au pus pe Alexandru vodă Iliaș...”), ctitorie a aceluia dintr-o domnie valahă (Mănăstirea Radu-Vodă - mărturisind, cu unica ei turlă pe naos, cu cele trei așezate pe pronaos și cu fațadele decorate cu arcaturi plasate în două registre, o vădită înrâurire argeșeană - l-a avut ca prim ctitor pe Alexandru al II-lea Mircea [1568-1577]; Radu Mihnea a reconstruit-o între 1620 și 1623 [căci în 1595 o ruinase Sinan Pașa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
indian. Nr. 4 - intrarea estică din oraș În fortăreață. Nr. 5 - larga curte a tribunalului, În nordul căreia se află Takht (locul de Încoronare), iar În fața sa, Khabgha (mai Înainte locul răcoros de odihnă În timpul caniculei de peste zi), a cărei fațadă, așa cum se vede În planșă, Întinzându-se de-a lungul fortăreței, a fost ocupată de doamnele din harem. La sud se aflau mai Înainte magaziile de muniții, fabrica de praf de pușcă, fabrica de armament și topitoria; În spatele acestora erau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vindicativă și intolerantă, făcând publice liste de scriitori și de artiști care colaboraseră cu dictaturile interbelice și care ar fi trebuit „scoși” din literatură. Gruparea de șoc a aderenților săi crede în justețea orientării, mimând adeziunea la o democrație de fațadă, inspirată - spun ei - de „valorile” venite de la Răsărit. Așadar, încă de la început, cotidianul se afirmă ca organ de presă al unor insurgenți de profesie, în stare de orice. Odată depășită această fază, a luptei pentru putere, ziarul devine cu adevărat
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
cea mai solidă nuvelă scrisă de S., în fapt un roman de mici proporții despre deriva morală a unei familii, silită să adăpostească un fiu de ofițer SS, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Compromisul, cinismul atitudinilor de fațadă e sancționat apăsat. În ciuda scriiturii consistente, lecția moralistă sună totuși strident. SCRIERI: Familia Calaff, București, 1956; Stendhal (Henry Beyle), București, 1957; O plimbare la Băneasa, București, 1962; Vârsta de bronz, București, 1969; Duminică frumoasă de primăvară, București, 1971. Traduceri: Stefan
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au la gât sau pe piept idoli plați/pandantive/amulete rombice, ovoidale, circulare (Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
calitățile echipei precum respectul, cooperarea și întrajutorarea,atrag toți membrii echipei în activități entuziaste și participative, construiesc identitatea echipei, spiritul de echipă și implicarea . O altă concluzie ce se desprinde din cercetare este faptul că reprezentanții medicali manifestă tendința de fațadă. Sunt mult mai preocupați decât profesorii de a se face plăcuți, de a da răspunsurile pe care ceilalți le așteaptă, pentru creeare unei bune. imagini. Sunt înclinați să se conformeze normelor sociale și doresc să fie acceptați din punct de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de substituție, cât și a copiilor, rămași în grija acestora. • Prezența psihologilor școlari în toate unitățile de învățământ. Limitele cercetării: • măsurarea dimensiunii psihologice studiate cu instrumente în confecționare proprie; • număr insuficient de subiecți; • tendința subiecților de a da răspunsuri de fațadă; • prezența altor variabile independente, neluate în calcul (precum: nivelul de studii; starea de sănătate a subiecților; starea de oboseală a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
instrumente în confecționare proprie; • număr insuficient de subiecți; • tendința subiecților de a da răspunsuri de fațadă; • prezența altor variabile independente, neluate în calcul (precum: nivelul de studii; starea de sănătate a subiecților; starea de oboseală a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de fațadă, privind dimensiunea psihologică studiată. Ghid de interviu nr.1 (aplicat pe bunici) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
prezența altor variabile independente, neluate în calcul (precum: nivelul de studii; starea de sănătate a subiecților; starea de oboseală a acestora; tendința lor de fațadă); care ar fi putut influența rezultatele obținute; • nu pot fi generalizate rezultatele unei cercetări de fațadă, privind dimensiunea psihologică studiată. Ghid de interviu nr.1 (aplicat pe bunici) Consemnul: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să-mi cedați o parte din timpul dvs. Mă numesc HARAGA (CARCEA) MARIANA, studiez la Universitatea ,,Al. I. Cuza” si vă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de om. Analizând agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
cântam, spuneam bancuri, eram veseli... Când cineva făcea o aluzie politică, deja era privit ca suspect, îl priveam ca și cum ne-ar întinde o capcană”. O existență superficială, un joc dublu, o existență fracturată. Un sistem interacțional care năștea comportamente de fațadă, artificiale, contrafăcute. Un judecător, deja invocat aici, rezuma această falsificare a relațiilor sociale normale: „Ca o culme a demenței, dusă până la paroxism, a relației stat-cetățean și a relațiilor dintre oameni era apariția, la nivelul fiecărui colectiv, a câte unui mic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
majoritatea cazurilor (excepții au existat, ca întotdeauna), de cele din perioada Dej. Dimpotrivă, metodele rămăseseră aceleași, pentru că aparatul de represiune nu se modificase genetic: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă pentru a practica aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din epoca Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abisul sufletesc al omului modern) îi caracterizează cât se poate de bine poetica. Stelele fixe (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor) reprezintă un titlu și o imagine mai veche, figurând ca atare chiar în Cine mă apără. Acum P. își strânge toate fațadele discursului, de unde forța de impact care i-a propulsat numele în prim-planul liricii românești. Stelele fixe îi clasicizează de fapt lirica, iar autorul își găsește în imaginea astrelor nemișcate simbolul privilegiat al tuturor acelor mistere către care trimite fie
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
persoane. Forme de confruntare: unii pacienți reușesc să comunice, cu prețul unui mare consum de energie și a elaborării unor evitări subtile (răceală relațională, agresivitate, umor și ironie sistematică în locul unei comunicări veritabile...) și să păstreze o activitate socială de fațadă, uneori la locuri de muncă cu responsabilitate. Emoțiile, în special teama, nu sunt mai puțin intens resimțite, pacientul trăind la fiecare confruntare sentimentul că a fost aproape de catastrofă și că a riscat să fie demascat. Forme asociate unei personalități evitante
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]