2,882 matches
-
p)]. Acum Ottilie a dispărut ca agent, iar atît narația cît și focalizarea rămîn la NP (p), martorul anonim care este încă "eu". În aceste exemple am văzut patru situații narative diferite. În d) și f) naratorul a rămas în afara fabulei, iar în e) și g) nu a făcut-o. În d) focalizatorul era personaj. În f) a fost vorba de focalizare în ramă, de vreme ce aici s-a observat o infiltrare a agenților externi în povestire. În e) identificarea agenților a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
schimbul între persoana I și a II-a. Nu numai că "tu" este un individ dens din punct de vedere semantic și cu contururi clar distincte, care face anumite lucruri, dar și ceilalți oameni din viața lui și deci din fabulă sînt descriși cu consistență la persoana a III-a. Acest "tu" este îndepărtat de ceilalți, sau el însuși îi îndepărtează, astfel încît, mai degrabă decît să-și confirme reciproc subiectivitatea, imaginea acestui "tu" trece într-un monologism autistic. Pronumele "tu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la aceste întrebări ne va furniza criteriul prin care se poate face distincția între secțiunile narative și cele non-narative ale textului. În rîndurile de la 11 la 21 nu ni se prezintă nici un eveniment. În plus, întîlnim nu numai obiecte din fabulă. Rezumînd rîndurile de la 11 la 15, este corect să spunem că acestea transmit ideea că dl Alexander și dra Ann se iubesc. Cei doi actori sînt descriși în relația lor reciprocă sau, mai exact, actantul colectiv, "cuplul de miri", este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
echilibrul dintre cei doi actori ("la fel de mult"). Aparent, un astfel de echilibru este evaluat în mod favorabil. Această expresie nu poate fi descriptivă pentru că se referă la ceva cu consecințe mai publice și mai culturale, de asemenea mai generale decît fabula. Părțile din text care se referă la ceva general se numesc argumentative. Pasajele textuale argumentative nu privesc un element (proces sau obiect) al fabulei, ci o temă externă. Din această definiție reiese că termenul "argumentativ" trebuie înțeles în sensul lui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se referă la ceva cu consecințe mai publice și mai culturale, de asemenea mai generale decît fabula. Părțile din text care se referă la ceva general se numesc argumentative. Pasajele textuale argumentative nu privesc un element (proces sau obiect) al fabulei, ci o temă externă. Din această definiție reiese că termenul "argumentativ" trebuie înțeles în sensul lui cel mai larg. Nu doar opiniile, ci și declarațiile cu privire la starea factuală a lumii sînt integrate în această definiție: de exemplu, propoziții ca "apa
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
adevărată nici dacă am ține la opinia pe care o exprimă. Fiind atît de dificil să trasăm granițele între opine și fapt, este logic să considerăm "argumentativ" orice enunț care se referă la ceva ce ține de cunoștințele generale din afara fabulei. Expresia "din fericire" făcea parte dintr-o propoziție care este, în rest, descriptivă. Analizînd fiecare rînd al povestirii, am numit rîndurile 11-15 de-scriptive. Însă rîndurile 16-19 nu conțin nici o referire la elementele fabulei. Aici vedem doar reprezentările unor opinii despre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ceva ce ține de cunoștințele generale din afara fabulei. Expresia "din fericire" făcea parte dintr-o propoziție care este, în rest, descriptivă. Analizînd fiecare rînd al povestirii, am numit rîndurile 11-15 de-scriptive. Însă rîndurile 16-19 nu conțin nici o referire la elementele fabulei. Aici vedem doar reprezentările unor opinii despre comportament: oamenii care se iubesc se căsătoresc; acest lucru se întîmplă de obicei și așa și trebuie să se întîmple. Această opinie este reprezentată într-o anumită formă. Această formă, jocul întrebărilor și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un al doilea aspect al cuvîntului "secret", care este de cu totul altă factură. Un secret care trebuie aflat implică un proces prin care se desfășoară această găsire. Seria de evenimente implicate în acest proces poate fi considerată ca fiind fabulă. Acea narațiune este "spusă" de cel care folosește metafora; purtătorul de cuvînt al bărbatului-cercetător este naratorul ei. Narațiunea este subiectivă în sensul că provine de la un subiect. Cuvîntul expune narațiunea în versiunea din perspectiva subiectului "necunoașterii", care se simte exclus
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din punct de vedere narativ, dacă nu cumva erau construite de-a dreptul în termeni narativi. Și, în pofida eforturilor de a evita reprezentarea, "Noul roman francez" a continuat să urmeze această tradiție. Motivația Pornind de la premisa că descrierile întrerup linia fabulei, modurile în care se inserează descrierile caracterizează strategia retorică a naratorului. În narațiunea realistă, inserția necesită motivație. Dacă, după cum a argumentat Zola, romanul ar trebui să fie obiectiv, acest concept de obiectivitate necesită naturalizarea adică, nevoia de a crea impresia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care ascultătorul interesat de personaje nu le are, dar i-ar plăcea să le aibă. Ascultătorul, de exemplu, poate fi orb, sau tînăr sau amator. Mai există o a treia formă de motivație, care seamănă cu descrierea homerică. La nivelul fabulei, actorul realizează o acțiune cu un obiect. Descrierea devine, atunci, pe de-a-ntregul narativă. Un exemplu este scena din Bestia umană de Zola, în care impulsivul asasin Jacques lustruiește fiecare piesă a dragei sale locomotive. Motivația apare la nivelul textului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Zola, în care impulsivul asasin Jacques lustruiește fiecare piesă a dragei sale locomotive. Motivația apare la nivelul textului cînd personajul însuși descrie un obiect, ca un NP; la nivelul istoriei, cînd privirea sau viziunea personajului oferă motivația; și la nivelul fabulei, cînd autorul realizează o acțiune cu un obiect. O ilustrare clară a acestei din urmă forme, și una care de asemenea demonstrează că nu mai e posibilă în interiorul acestei forme o deosebire între descriptiv și narativ, este următoarea "descriere" a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
geometrică o retorică realistă intensificată de diminuarea progresivă a țiglei ca efect al îndepărtării în spațiu. Această îndepărtare este o unealtă indispensabilă în construcția unui spațiu al perspectivei care poziționează privitorul ca stăpîn ce supraveghează universul în care are loc fabula logodnei. În acest fel, lucrarea este echivalentul pictorial al unei narațiuni spuse de un narator imperceptibil, extern. Pentru a integra acest efort evident, care stabilește privitorul drept cititor realist ideal, naratorul picturii și-a populat atent spațiul descriptiv cu figuri
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
arunce în aer motivația, pînă acolo încît să subordoneze complet elementul descris pentru care a fost invocată. În anii de început ai cinematografului, recenta invenție a mediului era încă o asemenea minune, încît înregistrarea universului vizibil era mai importantă decît fabula de multe ori întortocheată. De exemplu, primele ecranizări western nu erau cu prioritate istorii despre aventuri cu suspans, ci semănau mai degrabă cu un memorial de călătorie, cu camera de filmat montată la capătul unui tren pentru a înregistra peisajul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
primele ecranizări western nu erau cu prioritate istorii despre aventuri cu suspans, ci semănau mai degrabă cu un memorial de călătorie, cu camera de filmat montată la capătul unui tren pentru a înregistra peisajul, ca un fel de turism vizual. Fabula era mai degrabă un pretext cusut cu ață albă, de a invita privitorul la o călătorie. Chiar și în filmul mai mult sau mai puțin realist, ce predomină în ziua de astăzi, au fost dezvoltate numeroase strategii pentru a contrabalansa
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deși, în principiu, reprezintă un eveniment ca multe altele. În e.II expresia emotivă aparține textului ce provine de la NP1. Deși emoția comunicată este parte integrantă din text, exprimarea ei nu poate aspira la același statut. Într-un rezumat al fabulei am citi: "Ottilia era iritată de vocea lui Steyn". Nu actul expresiei verbale a iritării, ci însăși iritarea reprezintă, în principiu, un eveniment. Fragmentul f) conține aceleași posibilități: f.I Of, acea voce a lui Steyn! șuieră Ottilia printre dinți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ani și nu cu (Eu narez:) Mîine Elisabeta va împlini douăzeci și unu de ani. Chiar dacă naratorul nu se referă în mod explicit la el, "eul" narează despre sine, ceea ce înseamnă că un actor cu aceeași identitate ca naratorul este parte din fabulă. Semnele procesului emotiv sînt, prin urmare, și semne de auto-referință. Există mai multe tipuri de astfel de semne. Aș vorbi chiar de două situații diferite de limbaj: limbaj referitor la contactul dintre vorbitor și ascultător, și limbaj referitor la ceilalți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
treia și nu la persoana întîi. Pe baza acestei analize este logic să căutăm trei caracteristici care disting următoarele forme: 1) Discursul indirect este narat la un nivel mai înalt față de cel la care vor fi fost rostite cuvintele din fabulă. 2) Textul naratorului indică explicit că acele cuvinte ale actorului sînt narate cu ajutorul unui verb declarativ și al unei conjuncții sau al substituenților acesteia. 3) Cuvintele actorului par a fi fost redate cu maximă precizie și elaborare. Prima caracteristică face
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
indicații sînt: 1) Semnele mai sus menționate ale situației personale de limbaj, referitoare la un actor. 2) Un stil mai vizibil personal, atribuit actorului. 3) Mai multe detalii despre ce s-a spus decît detaliile necesare pentru bunul mers al fabulei. Pentru a demonstra, voi reprezenta un eveniment Elisabeta vrea o confruntare cu Ion sub diverse forme. vorbire directă m Elisabeta a spus: "Refuz să mai trăiesc așa". vorbire indirectă n.I. Elisabeta a spus că refuză să mai trăiască așa. n.
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de noapte. În fiecare noapte spune o poveste; în acea poveste sînt încadrate alte povești, astfel încît avem următoarea construcție: Șeherezada îi spune lui A că B spune că C spune etc., cîteodată pînă la a opta persoană. Relații între fabula primară și textul în ramă Cînd textul în ramă prezintă o povestire completă cu o fabulă elaborată, uităm gradat fabula narațiunii primare. În cazul celor O mie și una de nopți, această uitare e un semn că scopul Șeherezadei a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
încît avem următoarea construcție: Șeherezada îi spune lui A că B spune că C spune etc., cîteodată pînă la a opta persoană. Relații între fabula primară și textul în ramă Cînd textul în ramă prezintă o povestire completă cu o fabulă elaborată, uităm gradat fabula narațiunii primare. În cazul celor O mie și una de nopți, această uitare e un semn că scopul Șeherezadei a fost atins. Cît timp uităm că viața ei e în joc, va uita și regele, și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Șeherezada îi spune lui A că B spune că C spune etc., cîteodată pînă la a opta persoană. Relații între fabula primară și textul în ramă Cînd textul în ramă prezintă o povestire completă cu o fabulă elaborată, uităm gradat fabula narațiunii primare. În cazul celor O mie și una de nopți, această uitare e un semn că scopul Șeherezadei a fost atins. Cît timp uităm că viața ei e în joc, va uita și regele, și acesta a și fost
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Șeherezadei a fost atins. Cît timp uităm că viața ei e în joc, va uita și regele, și acesta a și fost scopul ei. În acest caz, ralația aparent slabă dintre textul primar și textul înrămat este relevantă pentru dezvoltarea fabulei primare. Actul narativ al naratorului-actor Șeherezada, care produce textul-în-ramă, este un eveniment important poate cel mai important în fabula textului primar. Relația dintre textul primar și subiectul narativ constă în relația dintre fabula primară și actul narativ în ramă. Rezumînd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a și fost scopul ei. În acest caz, ralația aparent slabă dintre textul primar și textul înrămat este relevantă pentru dezvoltarea fabulei primare. Actul narativ al naratorului-actor Șeherezada, care produce textul-în-ramă, este un eveniment important poate cel mai important în fabula textului primar. Relația dintre textul primar și subiectul narativ constă în relația dintre fabula primară și actul narativ în ramă. Rezumînd fabula primară, am putea să spunem: "În acea noapte Șeherezada l-a vrăjit pe rege". Din acest rezumat se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și textul înrămat este relevantă pentru dezvoltarea fabulei primare. Actul narativ al naratorului-actor Șeherezada, care produce textul-în-ramă, este un eveniment important poate cel mai important în fabula textului primar. Relația dintre textul primar și subiectul narativ constă în relația dintre fabula primară și actul narativ în ramă. Rezumînd fabula primară, am putea să spunem: "În acea noapte Șeherezada l-a vrăjit pe rege". Din acest rezumat se vede imediat care este funcția simbolică a narării. Această interpretare e sprijinită de motivul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
primare. Actul narativ al naratorului-actor Șeherezada, care produce textul-în-ramă, este un eveniment important poate cel mai important în fabula textului primar. Relația dintre textul primar și subiectul narativ constă în relația dintre fabula primară și actul narativ în ramă. Rezumînd fabula primară, am putea să spunem: "În acea noapte Șeherezada l-a vrăjit pe rege". Din acest rezumat se vede imediat care este funcția simbolică a narării. Această interpretare e sprijinită de motivul amenințării: infidelitatea unei foste soții a regelui. Atît
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]