3,990 matches
-
amestec, opărite În 500 ml de apă fierbinte. Se beau 2-3 cești pe zi, neîndulcit. Infuzie de flori de coada șoricelului, 2 lingurițe la 500 ml de apă fierbinte, care se bea În cursul unei zile. Infuzie de frunze de fag, 1-2 lingurițe opărite În 250 ml de apă fierbinte. Se beau 2-3 cești pe zi. Infuzie cu rizoni de pir, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Infuzie cu frunze de plămânărică, osul iepurelui, teci de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă fierbinte, care se bea În cursul unei zile. GLOMERULO-NEFRITE CRONICE Se manifestă printr-o creștere a tensiunii arteriale, cefalee, amețeli, creșterea cantității de urină, mai ales În timpul nopții și poate fi tratată prin: Ceai din frunze de zmeur, de fag, de urzică și de mesteacăn, câte 10 g și semințe de in, 3 lingurițe de amestec la 0,5 l de apă În clocot. Se beau 3 cești pe zi. Ceai din flori de soc, sunătoare, trei frați pătați, rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe placul meu. In localitatea brașoveană Racoș, românii și ungurii au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-au agresat pe băiatul primarului. Este un semn bun, un exemplu edificator, care arată cât de ușor pot fi depășite disensiunile seculare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai știu eu căror principii etice, care erau la modă pe timpul bunicilor lor. Iar dacă adversarul mai face „gât”, se pot folosi în mod eficient niște haidamaci plătiți înarmați cu bâte americane de import, sau chiar din pădurile noastre de fagi, câți or mai fi rămas de pe urma exploatării nesimțite din ultimii douăzeci de ani. Mi-a stârnit ieri nostalgia filmelor de altădată vederea în programul zilnic la televiziune că noaptea pe la ora 1 pe un canal de televiziune va
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
1200 de metri altitudine, iar prin poieni, a ierburilor termofile comune în ținuturile de dealuri și câmpie, ceea ce dovedește nuanță caldă a climei îndeosebi la înălțime; văile rămase în unghiul de umbră sunt în general mai reci, cu păduri de fag, arbore ce preferă un climat mai răcoros. Am călcat muntele și în perioada desprimăvărării. Mai întâi se topește zăpada de pe fruntea meridională. Acolo sus, îndată ce Soarele trece de-o șchioapă deasupra orizontului, mantia imaculată a zăpezii din poieni, doar cu
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
tulbură liniștea specifică spațiului monahal. Aceea este Cascada Urzicii sau a Văii Gardului, care se prăvălește de la peste 17 de metri altitudine). Pe povârnișul nordic, unde gorunul nu cutează să urce mai sus de 580 de metri, fiind înlocuit de fag, apoi de rășinoase, cade bruma în golurile de munte, iar prin pădure, de pe ramurile arborilor se desprind ultimele frunze; natura se pregătește de iernare. Am stăruit asupra contrastelor dintre versanții acestui munte, pentru că ele se repetă, mai atenuat ori mai
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
direcție maternă. Reacții analoage erau de găsit la Ibrăileanu și Sadoveanu, la Albert Camus și Montherlant. "Ai două inimi, mamă" clamează Grigore Vieru, într-o elegie cu acest titlu, propulsând-o într-un timp cosmic, undeva deasupra limitelor planetare: Pe fag dulce-amărât / Arde, mamă, alba-ți stea. / Te uitași la ea atât / Încât semeni azi cu ea" (Steaua mamei). Accente imnice imensifiante alternează cu paranteze mohorâte, lamentatorii, nimic neputând suplini dispariția ei: "Nu-mi mai e dor de nimic, mamă, / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fi numărate cinci din cele nouă astfel de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile de grâu și orz, dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ne strecurăm pe sub umbra și răcoarea brazilor, pinilor și molizilor. Zări îndepărtate sunt cuprinse de verdele intens colorat și aromat de cetină. Se revarsă ca un torent căzut de pe înălțimile munților. Umple văile adânci unde începe să se întrepătrundă cu fagi, goruni și mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2004) „Ne aflăm la un sfârșit de noiembrie, în județul Neamț, la Poiana Teiului, o comună cu multe sate pitorești, pe frumoasa Vale a Bistriței. Împreună cu doi studenți [astăzi, sociologi practicieni - n.n.], plecăm într-o acțiune de cunoaștere de la Pârâul Fagului, având unele informații preliminare de la gazda noastră, profesor de istorie la școala din Dreptu, școală de unde aveam indicii că s-au inițiat mai multe acțiuni complexe de dezvoltare. Înarmați cu reportofoane, instrumente de scris, gânduri și teze despre dezvoltare comunitară
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
apatic; apreciere; aproapele; apropiată; auzul de engleză; bunătate; bunic; bunica; candoare; carismă; căldură; căței; cățel; de cine?; chipeș; comoară; compliment; copac; copii; copilul; cuminte; cuvînt; Darius; deloc; deosebit; departe; Diana; drac; drăgălaș; drăgăstos; dragon; din dragoste; drăguț; drăguță; duioșie; Elena; fag; fain; familii; de fată; ființă; foarte; fragi; scump frate; frați; frumusețe; fundiță; gingaș; grețos; indiferent; Ion; a iubi; iubirea; iubitul; îmbrățișa; îmbrățișări; încîntare; înduioșenie; însuflețit; laur; legătură; I like; lui; mare; mașini; Matias; mărit; meleag; al meu; mic; mir; mîndru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
14); scîndură (13); brad (11); natură (9); pom (9); stejar (9); copaci (7); fier (7); gros (7); bancă (6); duritate (6); hîrtie (6); material (6); cabană (5); de foc (5); mare (5); mobilier (5); putred (5); ușă (5); cald (4); fag (4); maro (4); sobă (4); tărie (4); topor (4); arbore (3); așchie (3); construcție (3); cruce (3); dulap (3); greu (3); iarnă (3); lemnar (3); miros (3); nuc (3); Pinochio (3); putere (3); scoarță (3); barcă (2); băț (2); birou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
labirint (3); natura (3); neagră (3); prospețime (3); răcoare (3); sănătate (3); stejar (3); stejari (3); animal (2); arbore (2); arbori (2); armonie (2); basm (2); bogăție (2); brad (2); cadru (2); cîmpie (2); copacii (2); cort (2); desiș (2); fag (2); foișor (2); frică (2); frigărui (2); fructe (2); frumusețe (2); frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie; mîna; mîna pe tine; nisip; obiect; occident; parfumat; pix; plapumă; plăcere; plăcut; praf; produs
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătrîn(37); putere(36); lemn(33); pădure(31); puternic(27); arbore(19); înalt(19); ghindă(15); umbră(13); bătrînețe(10); bere(10); frunze(10); natură(10); frunză(9); mare(9); plop(9); tare(9); verde(9); viață(9); foc(7); fag(5); mîndrie(5); dur(4); duritate(4); gros(4); arțar(3); brad(3); Canada(3); falnic(3); frumusețe(3); ghinde(3); gorun(3); mobilă(3); rezistență(3); salcîm(3); Ștefan cel Mare (3); tărie(3); veșnic (3); amintire(2); Borzești
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poată uita în rai" 100, iar în Transilvania, sicriul se lasă deschis la picioare, loc care se numește "ușă": Dar și noi ne-om duce / În păduri de brazi / Casă ei i-om face / Căsuță de brad / De scânduri de fag / Cu ușă la picioare / Să-mi vină răcoare / Dor de primăvară / Să te-ntoarcă iar." 101 În unele localități din Bucovina, când se trece cu mortul peste pragul tindei, se lovește de trei ori cu sicriul pragul ușii, așa "mortul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează așa-numitul "pom de mai". "Pomul de mai " sau "Armindenul" se lasă în fața casei până cade de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci se taie și se face focul la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-a ști nemică. / Și-om fugi-n Moldova mare / Mămuța nu ne-a cătare. După ce ne-om depărta / La soar-ne-om încredința, / La lună ne-om cununa. Este-un popă-ntre molizi / Ce cunună pe fugiți, / Este-un popă între fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
amar tremura, / Păsări cu jele cânta, / Izvoarele greu plângea, / Stânca-n munte se mișca..."117 Momentele "de trecere" din viața omului sunt însoțite de povața elementelor naturale care participă direct la împlinirea destinului: Când eram de măritat, / Întrebam frunza de fag / După care să mă trag; / Fagu era supărat / Și nu mi-o dat nici un sfat. Și-ntrebam frunza de nuc / După care să mă duc; Nucu o fost omenos, / Sfatu-napoi mi l-o-ntors: / După tânăr și frumos!" / Și-ntrebam frunza de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru ca florile."160; Foaie verde foi de fag / De dor și de mult drag; / Ieși, mândruță, până-n prag: / Că eu la tine mă gândesc, / Cu tine vreau să vorbesc, / Dorul să mi-l potolesc; / De drag și de mult dor, / Îs ca omul călător / Și nici n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Imaginea binară contrastantă reface legăturile interne dintre om și cosmosul, devenit antropomorf, sub pecetea "norocului": Tremură frunza pe tei, / Tremură și ochii mei; Frunza tremură în vânt, / Ochii mei de dor adânc, / Veștejit ca iarba-n câmp. Tremură frunza pe fag, / S-o dus norocu meu drag; Tremură frunza pe-alun, / S-o dus norocu meu bun / Ș-am rămas nenorocit, / Ca și bradu desfrunzit."232 Transgresarea "lumescului", pășirea într-o altă existenția litate, se realizează printr-un pact gnoseologic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Da am să-l las, mânca-l-ar cânii, / C-o rupt inima din mine; Da și eu lui am s-o rup / Și în lume-am să mă duc, / Să-mi trăiesc viața cu drag, / La umbruța cea de fag."169 Stăpân al lucrurilor văzute, "pe față", soarele nu poate pătrunde în tainele sentimentului de dragoste, de obicei ascuns de privirile oamenilor: "Sfântul soare vrea să jure, / Că nu-i dragoste pe lume, / Sfânta lună-așa zicea: / Să taci, soare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă sarea nu s-a topit deloc, va fi secetă, iar dacă e pe jumătate umedă, luna va fi schimbătoare. O altă îndeletnicire magică, din seara Sfântului Vasile, pentru "rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]