2,195 matches
-
continuă cu Dinastia XXV kushită (nubiană) și prezența străina în Egipt se accentuează. După dominația assiriană, urmează ocupația persană (525 î.Hr.), iar în 332 î.Hr. Egiptul este ocupat de macedoneni, care în 305 î.Hr. instaurează Dinastia Ptolemeilor. Cleopatra VII (ultimul faraon) se sinucide după înfrângerea trupelor sale de către romani, la Actium în 31 î.Hr.. Anul următor Egiptul devine parte a Imperiului Roman. Întrebarea despre cum s-a stins civilizația Egiptului Antic este una pe cât de comună pe atât de greu de
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
dovezi ale unor expediții militare împotriva altor țări. Capitala este la Memphis, iar capitala religioasă este considerată Teba. Egiptul devine puterea Orientului Apropiat prin forță militară remarcabilă, expansiunea imperiului întinzându-se până în Nubia (Sudanul de astăzi), Siria, Fenicia și Palestina. Faraonul capătă putere mare și se introduce practică co-regenței faronului cu fiul. Se reorganizează administrația. Din punct de vedere cultural "Dinastia a 12-a" aduce cea mai înfloritoare literatura egipteană. Se renunța în aceea perioadă la mormintele de tip piramidal și
Regatul Mijlociu Egiptean () [Corola-website/Science/303025_a_304354]
-
a fost co-regent cu acesta și au domnit împreună până la asasinarea lui Amenemhat. Senusret I a fost capabil să preia imediat controlul fără ca tară să decadă din nou. Senusret I a continuat să poarte războiul cu Nubia. În 1878 î.Hr., faraonul Senusret III a devenit rege. El a continuat campaniile militare în Nubia și a fost primul care a încercat să extindă dominația Egiptului în Siria. Mai tarziu, Amenemhat III a venit la putere, el fiind considerat cel mai mare monarh
Regatul Mijlociu Egiptean () [Corola-website/Science/303025_a_304354]
-
(în germană numele ei a fost transliterat "Nefertete"; numele egiptean înseamnă "Frumoasa care,iată, vine" c.1370 î.H - c. 1330 î.H) regină a Egiptului din Dinastia a 18-a, "Marea soție" a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten. Ea a domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Ea a fost și soacra și, se pare
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
î.H - c. 1330 î.H) regină a Egiptului din Dinastia a 18-a, "Marea soție" a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten. Ea a domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Ea a fost și soacra și, se pare, și mama vitregă a faraonului Tutankhamon. a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în colecția
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
zis și Akhenaten. Ea a domnit aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Ea a fost și soacra și, se pare, și mama vitregă a faraonului Tutankhamon. a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în colecția Muzeului egiptean din Berlin, și care face parte în prezent din Muzeul Nou. Bustul lui Nefertiti, în mai multe variante, a fost
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește, Doamna celor două țări, Nefertiti”". Identitatea părinților lui Nefertiti nu este știută cu siguranță, dar se presupune că este fiica lui Ay, care a urcat mai târziu pe tron ca faraon. O altă ipoteză a văzut în Nefertiti o prințesă cu numele Tadukhipa, din regatul Mitanni din Asia Anterioară, și care ar fi fost mai întâi căsătorită cu Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea. Nu se știe
Nefertiti () [Corola-website/Science/303012_a_304341]
-
de a doua din cele patru dinaștii ce se consideră a forma Vechiul Regat Egiptean. Din această dinastie fac parte unii din cei mai cunoscuți monarhi ai Egiptului Antic datorită faptului că lor li se datoreaza construcția de piramide.Toți faraonii acestei dinaștii au construit cel puțin câte o piramidă care să le servească drept mormânt. Că și în cea de a III a dinastie capitala era la Memphis. Monarhi cunoscuți în Istoria Egiptului Antic ai celei de a IV a
A IV-a Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/303035_a_304364]
-
în timpul revărsărilor Nilului.Deșii piramidele sugerează o că Egiptul era la apogeul prosperității în timpul celei de a IV-a Dinaștii, totuși acestea au rămas în conștiința populației că o amintire a muncii forțate prin care au fost ridicate, iar acești faraoni - Khufu în special - că tirani: mai întâi în "Papyrus Westcar", si milenii mă târziu în legendele culese de Herodot ("Histories", 2.124-133). Cele mai timpurii dovezi ale legăturilor Egipului cu vecinii datează din timpul acestei dinaștii. Piatră din Palermo notează
A IV-a Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/303035_a_304364]
-
Faraon al Egiptului antic a fost succesorul și fiul lui Khufu, mama lui nefiind cunoscută. S-a căsătorit cu sora să vitrgă Hetepheres ÎI, fapt care e posibil să fi fost necesar pentru a legitimiza pretenția să la tron dacă mama
Djedefra () [Corola-website/Science/303039_a_304368]
-
Egiptologii consideră Vechiul Regat începând cu A III-a dinastie egipteană. Primul faraon notabil din Vechiul Regat a fost Djoser (2630-2611 î.Hr.) din dinastiea a treia, el a ordonat construirea unei piramide în trepte, în necropola Memphis de la Saqqara. O persoană importantă din timpul domniei lui Djoser a fost vizirul său și arhitectul
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
din timpul domniei lui Djoser a fost vizirul său și arhitectul regal Imhotep, cel care a fost mai târziu zeificat. Acesta a fost era când fostele state antice independente egiptene au devenit cunoscute sub numele de Egipt, conducător fiind doar faraonul. Ulterior foștii conducători au fost forțați să-și asume rolul de guvernatori ai Egiptului și printre altele să se ocupe de colectarea taxelor. Egiptenii în această eră își venerau faraonul ca pe un zeu, crezând că el e cel ce
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
au devenit cunoscute sub numele de Egipt, conducător fiind doar faraonul. Ulterior foștii conducători au fost forțați să-și asume rolul de guvernatori ai Egiptului și printre altele să se ocupe de colectarea taxelor. Egiptenii în această eră își venerau faraonul ca pe un zeu, crezând că el e cel ce provoacă inundațiile anuale ale Nilului, atât de necesare pentru culturile lor. Egiptenii au observat schimbările naturii survenite în timp și, de aceea, în această perioadă a apărut credința lor în
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
că el e cel ce provoacă inundațiile anuale ale Nilului, atât de necesare pentru culturile lor. Egiptenii au observat schimbările naturii survenite în timp și, de aceea, în această perioadă a apărut credința lor în ciclicitatea universului și convingerea că Faraonul este cel de pe Pământ care lucrează pentru a asigura stabilitatea acestor cicluri. De asemenea ei înșiși s-au văzut ca un popor special ales, "ca singurele adevărate ființe umane de pe Pământ". Dinastia a patra începe cu Snofru (2613-2589 î.Cr.). În timpul
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
a patra începe cu Snofru (2613-2589 î.Cr.). În timpul acestei dinastii s-a dezvoltat arta îmbălsămării. Din această dinastie fac parte unii din cei mai cunoscuți monarhi ai Egiptului Antic datorită faptului că lor li se datorează construcția de piramide.Toți faraonii acestei dinastii au construit cel puțin câte o piramidă care să le servească drept mormânt. Ca și in cea de a III a dinastie capitala era la Memphis. Observație: "a îmbălsăma" și "a mumifica" au în esență același sens. A
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
nu erau la îndemâna egiptenilor în Antichitate. Singura metodă cunoscută acestora era uscarea în nisip încins, însă această metodă lăsa corpul nu tocmai cu forma dorită si destul de nepotrivită pentru scopul său de a pastra sufletul Ka, mai ales al unui faraon. Nilul a oferit însă soluția. Nilul se revarsă anual și provoacă inundații fertilizatoare, în lipsa acestui fenomen, Egiptul nu ar fi decât un deșert străbătut de un râu. Revărsările aduc cu ele aluviuni care fac terenul fertil. În urma retragerii apelor rămân
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
rugăciuni și descântece elaborate, dura aproximativ 70 zile, însă corpurile astfel prelucrate s-au conservat perfect timp de mii de ani. O serie de piramide egiptene au fost construite și unele abandonate înainte de a fi terminate. În jurul anului 2575 î.Hr., faraonul Khufu (sau "Cheops") și-a pus amprenta asupra peisajului. Pentru el a fost construita cea mai mare și mai faimoasă piramidă, cunoscută azi drept Marea Piramidă. Privind la grupul de piramide din Giza nu pare a fi cea mai mare
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
bază) aceasta datorându-se faptului că baza piramidei, implicit tavanul camerei mortuare, nu puteau suporta greutatea, prin modificarea înclinației s-a reușit să se scadă greutatea totală, însă chiar și așa a fost considerată prea nesigură pentru a găzdui corpul faraonului. Lui Cheops i se atribuie trimiterea de expediții în Nubia după sclavi și alte lucruri de valoare. Este improbabil ca sclavii sa fi fost folosiți la construcția piramidelor, numărul lor fiind mult prea mic; era nevoie de oameni pregătiți tehnic
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
timp de sute de ani. Construirea piramidelor a continuat pentru o perioada îndelungată, cunoscându-se 80 de piramide dar nu toate s-au păstrat până astăzi. Vechiul Regat a continuat cu dinastiile a V-a și a VI-a, ultimul faraon al celei din urma fiind Pepi II, care se pare ca a condus timp de 94 ani, mai mult decât oricare alt monarh din istorie. Acesta avea 6 ani când s-a urcat pe tron și 100 de ani când
Vechiul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/303024_a_304353]
-
(2503-2496) este al 7-lea faraon al dinastiei a IV-a, fiind probabil fiul lui *Menkaure Mama suveranului era cu certitudine o soție secundară a lui Mykerinos. În privința soției există mai multe presupuneri; oricum, Bunefer fiind persoana pe care unii egiptologi o socotesc soția, alții fiica
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
al dinastiei a IV-a, fiind probabil fiul lui *Menkaure Mama suveranului era cu certitudine o soție secundară a lui Mykerinos. În privința soției există mai multe presupuneri; oricum, Bunefer fiind persoana pe care unii egiptologi o socotesc soția, alții fiica faraonului. Documentele vremii atestă o fiică a lui, Khamaat, soția marelui preot din Memphis, Ptahshepses. Se cunosc numele-Horus:„Cel sublim al corporației“ și numele-nebti: „Cel sublim al celor Două Stăpâne“. Lista regală de la Abydos i-a înregistrat numele la al 25
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
Mariette, cel care i-a atribuit construcția lui *Unas. Numai după 1924, prin cercetările intreprinse de către egiptologul G. Jéquier s-a reușit stabilirea numelui adevăratului „proprietar“, ținând cont de următoarele indicii: descoperirea unei stele fragmentare cu o parte a numelui faraonului Shepseskaf și nu în ultimul rând aș unei stele din epoca Regatului Mijlociu, din textul căruia reiese că la acea dată cultul mortuar al lui Shepseskaf era încă în vogă. Mastabaua are următoarele elemente componente: beneficia de un drum de
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
Shepseskaf era încă în vogă. Mastabaua are următoarele elemente componente: beneficia de un drum de acces, de un templu mortuar, iar în interiorul mormintului de camere de depozitare, de anticameră ți cameră mortuară. S-a descoperit și un sarcofag fragmentar al faraonului. Rămâne de văzut dacă într-adevăr Shepseskaf ar vrut ulterior să transforme monumentul într-o „piramidă standard“ - așa cum susține egiptologul M. Verner -, dar domnia scurtă l-ar fi împiedicat. Probabil nu Shepseskaf a fost ultimul faraon al dinadstiei a IV
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
un sarcofag fragmentar al faraonului. Rămâne de văzut dacă într-adevăr Shepseskaf ar vrut ulterior să transforme monumentul într-o „piramidă standard“ - așa cum susține egiptologul M. Verner -, dar domnia scurtă l-ar fi împiedicat. Probabil nu Shepseskaf a fost ultimul faraon al dinadstiei a IV-a. Canonul Regal din Torino, înainte de numele lui *Userkaf, mai are un spațiu de unde ar reieși că un alt faraon ar fi domnit„...,2 ani“. Mulți egiptologi consideră că persoana în cauză este Thamphthis, amintit și
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
egiptologul M. Verner -, dar domnia scurtă l-ar fi împiedicat. Probabil nu Shepseskaf a fost ultimul faraon al dinadstiei a IV-a. Canonul Regal din Torino, înainte de numele lui *Userkaf, mai are un spațiu de unde ar reieși că un alt faraon ar fi domnit„...,2 ani“. Mulți egiptologi consideră că persoana în cauză este Thamphthis, amintit și de către Manethon, care ar trebui identificat cu egipteanul Djedefptah.
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]