2,230 matches
-
două-trei zile, își luase obiceiul să se trezească puțin mai devreme și ieșea să se plimbe în grădină, totuși nu la ora șapte, ci la opt sau chiar mai târziu. Lizaveta Prokofievna, care într-adevăr nu dormise toată noaptea din pricina feluritelor ei griji, se dăduse jos din pat pe la ora opt, cu gând s-o întâlnească pe Aglaia în grădină, presupunând că aceasta se și trezise; însă n-o găsise nici în grădină, nici în dormitor. În acest moment se alarmase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vești capitale, pe care toți o așteptau și o ghiciseră demult. Din nou prințul se simți șocat; era din ce în ce mai clar că toți începuseră să aștepte ceva de la el, că toți îl privesc ca și cum ar vrea să-l felicite, adresându-i felurite aluzii, zâmbete și ocheade complice. Keller trecuse deja de trei ori pentru câte o clipă și tot cu vădita dorință de a-l felicita: de fiecare dată începuse entuziast și confuz, nu terminase și făcuse repede cale întoarsă. (În ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de... atât de cinstit! — Cinstit, prințe, cinstit! îl susținu Lebedev, cu ochii scăpărându-i. Numai dumneavoastră, nobile prinț, ați fost în stare să spuneți un cuvânt atât de just! Pentru asta vă sunt devotat până la divinizare, deși sunt putred de felurite vicii! Am hotărât! Găsesc chiar acum portofelul, chiar acum, nu mâine; iată, îl scot în fața dumneavoastră; luați-l, nobile prinț, și păstrați-l până mâine. Mâine sau poimâine îl iau. Știți, prințe, se pare că a stat pitit sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dar în aceeași seară, când prințul trecuse pentru câteva clipe pe la Ippolit, căpităneasa, care tocmai se întorsese din oraș, unde avusese niște treburi, îi povesti că în cursul zilei, la locuința ei din Petersburg, o vizitase Rogojin care îi pusese felurite întrebări despre ceea ce se întâmpla la Pavlovsk. La întrebarea prințului privitoare la ora vizitei lui Rogojin, căpităneasa îi indicase aproape același ceas, când Nastasiei Filippovna i se năzărise că l-ar fi zărit la ea în grădină. Lucrurile se explicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sau prin vreo pedeapsă de Îndreptare. Nu merită lecuirea repede și ușoară a acestui timp cei a căror inimă este Împietrită și nepocăită. „Profetul, tulburat de suferința celor sfinți pe care‑i vede copleșiți de 44 Suferința și creșterea spirituală felurite nenorociri și Încercări, În vreme ce, dimpotrivă, păcă‑ toșii nu numai că nu trec În cursul acestei vieți prin nici un necaz umilitor, dar chiar se bucură de belșugul tuturor bogă‑ țiilor și al succeselor, aprins de mânie și nemaiputându‑și stăpâni revolta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
jertfa lor, inegalabilii atleți ai lui Hristos, și‑au Împlinit lupta muceniciei Înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. V.7. Hristos suferă, Se răstignește prin martirii Săi și devine tăria lor În timpul supliciilor felurite și greu de Închipuit la care au fost supuși cu multă ură de cei care Îl urau pe Hristos ai Cărui credincioși erau, creștinii au fost În mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al Domnului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fi Încurajat, ei nu se temeau de amenințările dușmanilor, oricât de puternici ar fi fost aceia. În locul lor a luptat deci harul lui Dumnezeu, Întărind pe cei slabi și ridicând pe cei puternici, așa că ei au mers la martiriu, Îndurând felurite suplicii inimaginabil de grele. De aceea se nevoiau martirii, căci purtau În lăuntrul lor pe Hristos spre darurile cele mai Înalte (I Corinteni 12, 31) și Îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani „nu numai o singură dată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
măcar o mică ușurare lectura unei minunate și insolite Întâmplări din viața Cuviosului Părinte Paisie Aghioritul († 1994) care a repetat În nenumărate rânduri că sfinții din vechime și‑ar fi dorit să trăiască În vremea noastră, pentru a lupta cu feluritele ispite, Încercări și suferințe mai mari și mai Înșe‑ lătoare parcă decât În vremurile primare, pentru ca să se nevoiască mai mult și să ia o cunună mai strălucitoare În ceruri. Astfel, unul dintre ucenicii părintelui Paisie ne isto‑ risește următoarele despre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupești și sufle‑ tești, cu precădere patimii care ne bântuie sau ne stăpânește, 186 Suferința și creșterea spirituală apoi purificarea de pornirile egoiste și Înjositoare, precum și mijloacele de care ne folosim pentru curățirea de patimi, ca postul, rugăciunea și privegherea, feluritele nevoințe și frugalități benevole, abstinența și controlul minții și a limbii, stârpirea urii și a minciunii etc. Deci, Întreg războiul duhov‑ nicesc prin care se smerește trupul și se supune ascultării În duh, se numește crucea noastră. Prin această cruce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărturisire de credință prescurtată, după care se cunoaște un ortodox adevărat. VIII.2. Calea care duce la ceruri trece și prin suferință Problema suferinței este o realitate complexă și profundă ce are resorturi și fațete atât de numeroase și de felurite Încât ne este foarte greu să le trecem În revistă sau să le găsim tuturor soluții. Suferința umană este o taină care nu intră În orizontul obișnuit al Înțelegerii noastre, un mister a cărui cunoaștere nu ne poate veni decât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
iubitor. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu În el, să devină mai Încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele Încercări, mai răbdător În sufe‑ rință, Înțelegând taina și rostul ei. Astfel, el se dovedește a fi și un Împlinitor al cuvintelor dumnezeiești și nu doar un auditor, grăitor sau cititor al acestora. Cine nu se străduiește să‑și conformeze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cei ce‑i Întâlneau pe sfinții lui Dumnezeu se converteau la creștinism, primind și tămădu‑ irea sufletului, alături de cea a trupului. 212 Suferința și creșterea spirituală În timpul tratamentului, unii dintre acești sfinți tămă‑ duitori Îi primeau pe cei atinși de felurite boli În casa lor, cu toată dragostea, iar pe cei imobilizați la pat, ei Înșiși Îi purtau pe umerii lor, căutând să le vindece toată neputința și durerea. Alături de tratamentul și Îngrijirea medicală, Sfinții Doctori fără de arginți recomandau bolnavilor să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
imobilizați la pat, ei Înșiși Îi purtau pe umerii lor, căutând să le vindece toată neputința și durerea. Alături de tratamentul și Îngrijirea medicală, Sfinții Doctori fără de arginți recomandau bolnavilor să se nevoiască În rugăciune și În pocăință. Pe lângă consultațiile medicale, feluritele vindecări și izgoniri de duhuri necurate, ei răs‑ pândeau mai ales Învățătura lui Hristos și vegheau necon‑ tenit ca toți creștinii convertiți să calce drept, după cuvântul Evangheliei și să nu apostazieze. Această misiune le‑a adus În cele din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu el. Omul nu trebuie să se asemene necuvântătoarelor care Își fac simțită prezența și strigă la stăpânul lor doar atunci când le răzbește foamea sau simt oarece durere. Însă, mulți dintre noi recunosc că mai ales atunci când sunt cuprinși de felurite Încercări, necazuri și suferințe, aleargă către ajutorul lui Dumnezeu pe care‑l cer cu insistență și smerenie În rugăciune. Credință și vindecare 261 X.2. Hristos nu dorește să‑l tămăduiască pe cel bolnav fără ca el să ceară ajutorul Lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la vârsta de 29 de ani pentru a se dedica vieții ascetice, reg]sim profilul dual al rebelului și al filosofului. Pe lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste practici obișnuite, a dezvoltat un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
remarcă în cazul personajelor r]zboinice evocate de Homer), ins] adev]rata natur] a curajului a devenit o dilem] în secolul al V-lea î.Hr. În contextul în care navigatorii atenieni au început s] r]spândeasc] în patria de obârșie felurite idei ciudate și obiceiuri din alte p]rți ale lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rea o diferenț] banal] și mig]loas] cu care nu merit] s] îți pierzi vremea. Dar, din punct de vedere teoretic, este de fapt o diferenț] destul de major] și de important]. Înseamn] c] emotivismul nu va fi vulnerabil în fața feluritelor dificult]ți care au d]unat subiectivismului simplu. S] ne gândim la cele dou] probleme menționate, referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu interpreteaz] judec]țile morale că și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vlad Boțulescu (în 1764) și Samuil Micu (înainte de 1782) din italiană, iar alcătuitorii masivei culegeri Viețile sfinților (Iași, mănăstirea Neamț, 1807-1815) din rusește. Se adaugă prelucrările la care cartea a fost supusă și difuzarea în manuscrise și prin oralitate a feluritelor ei secvențe, rezultând o „carieră” literară remarcabilă. Cea mai veche copie după versiunea mediobulgară (realizată prin utilizarea unei surse grecești probabil în a doua jumătate a secolului al XII-lea) atestată în spațiul românesc a fost găsită la mănăstirea Neamț
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
paralel cu tălmăcirea sa reprezintă izvorul principal. Textul slavon pare să fi fost transcris ulterior și „potrivit” după versiunea românească de cineva care știa slavonește destul de bine, operație dovedită de unele neconcordanțe, de spațiile libere, de glosele marginale și de feluritele „ajustări” datorate presiunii textului românesc. Se pare că versiunea slavonă pe care a lucrat Udriște Năsturel aparține familiei redacțiilor răsăritene, fiind mai scurtă decât redacția slavă completă. Acesta a pus la contribuție și alte izvoare, cum ar fi ediția Kutein
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
patriarh (ce se face remarcat prin „darul de învățătură”), petrecuți întâi pe lângă un laic, dascăl de filosofie, apoi sub supravegherea lui Ioasaf, „dascăl și provideț”, și a lui Zaharia din cetatea Nartei, care „știa carte grecească și slavonească”, peregrinările prin felurite locuri (Nifon a fost un athonit, iar Gavriil l-a cunoscut pe când se afla la mănăstirea Dionisiu), urcarea, firească și motivată, pe scara demnităților ecleziastice (episcop de Salonic, patriarh al Constantinopolului), cu așteptatele imixtiuni răuvoitoare ale „diavolului”. În Viața... Nicolae
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
face În conformitate cu anumite reguli, menite, În primul rând, să asigure protecția și conservarea documentelor. Dar dacă uităm că principala menire a instituției este aceea de a lăsa publicul să intre În arhivă, și nu de a-l ține afară, sub felurite pretexte, atunci lucrurile nu sunt deloc În ordine. În calitate de plătitor de impozite, nu Înțeleg de ce trebuie să mai contribui, din venitul meu, la susținerea unei instituții care Îmi limitează accesul la documente sau care mă obligă să-mi las laptopul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginile despre o țară nu sunt unitare, existând, la nivelul percepției colective, două sau mai multe „Franțe” ori „Germanii”, În funcție de timp, de loc, de trăsăturile societății reflectoare sau de perspectiva socială, fără a mai vorbi de opticile personale, subiective, ale feluriților scriitori. Importanța clișeelor și a stereotipiilor naționale pentru studiul alterității reprezintă un alt element remarcat În mod pertinent de imagologia literară, iar abordarea insistentă a acestui domeniu are loc pe fondul contactului interdisciplinar cu psihologia socială. Se remarcă utilizarea de către
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că pretenția de a privilegia un singur element dintr-o listă atât de complexă ar fi complet abuzivă. Factorii psihologici, economici, politici sau ideologici s-au suprapus, s-au exprimat unul prin celălalt și s-au combinat În cele mai felurite proporții, În nenumăratele situații particulare. Pe de altă parte, Încercarea de a izola, din rațiuni metodologice, un anumit factor de cauzalitate sau chiar aceea de a identifica eventuale linii dominante, comportamente de masă repetitive, vizibile la nivel colectiv - pot constitui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sârbilor, avem probleme cu românii, care revendică independența lor religioasă. Iar În cazul În care vrem să Îi menajăm pe români, se sperie maghiarii, sașii și secuii din Transilvania, reproșându-ne că vrem să Îi sacrificăm. Oricât de multe și felurite ar fi fost Însă aceste obiecții, Jókai pledează pentru ideea că statul maghiar trebuie să fie direct interesat În asigurarea bunăstării materiale și culturale a cetățenilor săi de altă limbă. În ceea ce privește condițiile materiale și dezvoltarea economică, Jókai propune ca statul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
valoare cu privire la opiniile celor doi. Am Încercat să Îi raportez doar unul la celălalt și, cel mult, la ideologia epocii lor, considerând că formularea unor judecăți de genul „cutare a fost mai just, mai avansat și mai progresist”, operate după felurite criterii arbitrare, nu ar mai constitui, astăzi, decât reflexul unor concepții istoriografice revolute, amintind de obsesiile unui naționalism istoriografic provincial, care să demonstreze că punctul nostru de vedere a fost cel mai măreț, mai avansat și mai progresist. A răspunde
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]