2,707 matches
-
mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul Relațiilor Internaționale, ca disciplină, deși au apărut mult mai târziu decât echivalentul lor în teoria politică pură. Literatura de specialitate este foarte recentă (primele încercări datând din anii '70), iar dezvoltarea sa impresionantă din ultimii
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
gen în relațiile internaționale între cele patru capitole dedicate relațiilor internaționale din Manualul de știință politică coordonat de Goodin și Klingemann, publicat în România în 2005, și în impresionantul Handbook of International Relations publicat de Carlsnaes, Risse și Simmons. Teoriile feministe în Relațiile Internaționale Feminismul liberal, asociat sau nu cu feminismul empirist (ca reflecție metodologică a unei poziții ontologice), este, într-o abordare cronologică, primul curent feminist în Relațiile Internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în mod similar cu percepțiile imaginarului colectiv, de-a lungul secolelor și până astăzi, despre femei, prin opoziție cu raționalitatea, civilizația, spiritualitatea și caracterul independent, autonom, al prototipului uman masculin. Feminismul teoriei critice este o altă teorie importantă în studiile feministe contemporane ale Relațiilor Internaționale care poate fi încadrată etapei genului ca element constitutiv. Fiind un curent mai recent (anii '90), se resimt asupra lui anumite influențe marxiste, îndeosebi importanța cauzelor materiale în evoluția societăților, influențe gramsciene orice societate este scena
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de modelare, în timp, a instituțiilor naționale și internaționale și a identității lor, mai ales în sensul integrării diferențelor de gen și a unor valori ambigene. Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
relaționării, experiența dependenței în ambele posturi, de subiect și obiect, de exemplu, în calitate de soție și mamă simultan. Pentru a rezuma una dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din domeniul Relațiilor Internaționale, afirmă în cercetările sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
și supraviețuire, fiindu și simultan propriii stăpâni, gata de luptă și autonomi în deciziile pentru supraviețuire. Este parabola de întemeiere a societăților democratice și liberale de astăzi și, sub forme diferite, a teoriilor relațiilor internaționale. Așa cum subliniază însă multe autoare feministe, este o analogie artificială, distorsionată, dintre existența și coabitarea ființelor umane, fie și într-o etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea domeniului Relațiilor Internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin, tocmai în spiritul grijii și al relaționării). Un pas mai departe în inventarea unui concept alternativ de putere este realizat prin postularea puterii proactive, adică a puterii de a da
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, naturală a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feministă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în Relațiile Internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii lumii în intern și internațional, acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Ceea ce desemnăm prin realitate(inclusiv realitate internațională) reprezintă o colecție de fapte și actori disparați, în care teoreticienii și practicienii (im)pun un sens, o ordine pe baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și a cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, metanararea. El aduce
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
mai departe, aparent, decât existența femeilor și universul asumatelor valori specific feminine ale emoționalului, esteticului, naturalului, grijii, slăbiciunii și dependenței, fără puncte de intersecție cu valorile lumii internaționale. Cu toate acestea, capitolul de față sintetizează cele mai importante curente teoretice feministe în Relațiile Internaționale, arătând, pas cu pas, modalitatea în care definirea domeniului a dus la excluderea altor valori, concepte, conduite din sfera internațională și, ca un corolar, modalitatea în care redefinirea poate extinde și modifica sfera internațională. Studiind lucrările feministe
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
feministe în Relațiile Internaționale, arătând, pas cu pas, modalitatea în care definirea domeniului a dus la excluderea altor valori, concepte, conduite din sfera internațională și, ca un corolar, modalitatea în care redefinirea poate extinde și modifica sfera internațională. Studiind lucrările feministe despre lumea internațională, putem constata că acestea se orientează, cel mai adesea, spre trei direcții. Prima își propune să evidențieze faptul că femeile au existat în relațiile internaționale și până acum, dar rolul lor a fost ignorat. Este o abordare
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
constata că acestea se orientează, cel mai adesea, spre trei direcții. Prima își propune să evidențieze faptul că femeile au existat în relațiile internaționale și până acum, dar rolul lor a fost ignorat. Este o abordare prezentă mai ales la feministele liberale, fără a se limita totuși doar la acestea. Războiul însuși este descris într-o altă formă. În timpul războiului femeile constituie, mai ales în ultimele decenii, marea majoritate a victimelor. Există forme de violență asociate războaielor care le vizează în
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
forță de muncă masivă în producție, pentru a înlocui bărbații absenți. Cercetări feminist au arătat că aceste fenomene nu sunt incidente separate, ci parte a unor politici de gestionare a situațiilor de război. O a doua categorie importantă a literaturii feministe în Relațiile Internaționale se concentrează pe critica profundă a teoriilor consacrate, de la premise și până la ultimele consecințe teoretice și chiar practice. Este categoria cel mai bine reprezentată în literatura ultimelor două decenii și în marea majoritate a curentelor teoretice feministe
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
feministe în Relațiile Internaționale se concentrează pe critica profundă a teoriilor consacrate, de la premise și până la ultimele consecințe teoretice și chiar practice. Este categoria cel mai bine reprezentată în literatura ultimelor două decenii și în marea majoritate a curentelor teoretice feministe. Lucrările critice își propun să aducă la lumină modul în care asumpțiile de gen care stau la baza organizării societăților noastre și a înțelegerii pe care o dezvoltăm de-a lungul vieții despre noi înșine și lumea înconjurătoare sunt la fel de
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în construirea teoriilor și fundamentarea recomandărilor de politică. Securitatea, puterea, drepturile omului, pacea, conflictul, capitalul, comerțul, informația, toate aceste subiecte de pe agenda globală își au premisele lor genizate și consecințele lor, adesea discriminatorii. În fine, al treilea tip de literatură feministă în domeniul internațional a prins contur în ultimii zece ani, pe măsură ce depărtarea de începuturile timide și dezvoltarea uimitoare a subdomeniului a facilitat un salt calitativ al cercetării. A treia categorie reunește acele lucrări care transgresează criticile sau le duc mai
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori lipsită de substanță în contextul complementarității depline și foarte practice recunoscute de vânătorii-culegătorii înșiși. 4. Limitele analogiilor etnografice Nu ne propunem, în continuare, să contestăm
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
la punct mecanisme de apărare. Comunitarismul, de pildă, vizează să scoată un grup social sau o "societate" din mediul său istoric și să le păzească de ansamblul care le conține, adică de stat, acuzat de asimilaționism. În luările de poziție feministe, se găsesc două direcții distincte; una afirmă specificitatea unui gen feminin care are dreptul la diferență și contestă valorile masculine; cealaltă, exemplificată de Judith Butler, care afirmă că nu există identități de gen în afara celor impuse din exterior de stat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
nu sunt eficiente decât dacă semnifică și funcționează în același timp. Pentru a acționa asupra lumii, trebuie să-i împrumuți un sens: prin urmare, trebuie să analizezi în același timp implementarea logicilor sociale și structura lor. Din anii 1970, antropologii feminiști au arătat că acele concepții despre lume expuse de clasicii antropologiei erau privite aproape întotdeauna dintr-un punct de vedere masculin. Cu siguranță, putem vorbi, legat de acest lucru, de prejudecată și bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
femeia casnică, consacrată aproape exclusiv maternității, protectoare față de întreaga familie, capabilă de a îndura cu un tenace stoicism umilințele, în măsură a-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia de succes în afaceri, liberă,independentă, feministă, mediatizată, fără prejudecățiși rețineri? Ipostazele fractalului ,,femeie ortodoxă,, și diferențele de gen sunt anulate sau potențate de creștinismul ortodox? Pe bună dreptate, Felicia Corduneanu evită răspunsurile tari, directe, fruste, elementare. Remarcă în mod absolut îndreptățit dominanța masculinității, a tradiției patriarhale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt deduse dintr-o teorie, ci derivate, prin analogie, dintr-un corpus de cunoștințe aparținând altui domeniu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pe istoricul A. D. Xenopol și pe economistul și omul politic Nicolae D. Xenopol. După studii la Sorbona și la Collège de France din Paris, revine în țară și se stabilește pentru început la Iași, apoi la București. Se raliază mișcării feministe, devenind una din fruntașele ei. A debutat cu versuri la „Revista politică” din Suceava în 1886, iar în 1888 își strânge „încercările literare” în cartea Versuri și istorisiri. Pentru propagarea ideilor de emancipare a femeilor și pentru încurajarea scrisului feminin
XENOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
atragă muncitoarele la social-democrația rusă. Analizele ei se ocupă de familie, considerată ca o instituție burgheză, și de cucerirea de către femei a independenței, atât economice, cât și afective - articolul ei din 1923, „Loc lui Eros înaripat”, face aluzie la utopiile* feministe ale lui Aristofan. Totuși, aceste poziții îndrăznețe sunt foarte minoritare și șochează mentalitățile epocii. Dacă, la primul Congres Panrus al Muncitoarelor, din noiembrie 1918, Lenin* denunță „micul menaj [care] strivește, sufocă, ridiculizează și degradează”, dacă pe 8 martie 1921 - decretată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politică”, el condamnă vehement dezordinea în chestiunile iubirii și în cele sexuale. Soția lui Nadejda Krupskaia, nu spune altceva atunci când slăvește rolul matern al muncitoarelor. ...la întoarcerea la tradiție Jenotdel, în curând poreclit „bab-kom” (comitetul babelor), este acuzat de derivă feministă pe motiv de separatism, și sindicatele* se arată puțin încântate să coopereze. Criticilor de ordin politic li se adaugă cele de ordin social, măsurile de emancipare producând efecte perverse. Ele agravează instabilitatea familială - în anii 1920, o căsătorie din două
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]