2,209 matches
-
-se a fi mai înțelept decât cei bătrâni». 7. Fericitul Francisc a avut darul cunoașterii lucrurilor ascunse altora, deoarece cunoștea multe lucruri și le-a prezis pe cele viitoare. Într-adevăr, l-am auzit povestind pe domnul papă Alexandru că Fericitul Francisc prezisese moartea lui Honoriu și numirea ca pontif a lui Grigore al IX-lea, care pe atunci era cardinal de Ostia. De asemenea, a prezis că, într-o anumită zi și la o anumită oră, va avea loc un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
calce cu picioarele, să-l ia și să-l aranjeze. Văzând aceasta, episcopul l-a disprețuit ca pe un nebun și s-a reîntors în oraș. Dar mai târziu, reflectând în sinea lui, a început să se edifice. Când, ulterior, Fericitul Francisc a venit la el, a fost primit cu reverență și evlavie, și, cerând permisiunea de a putea predica poporului, episcopul i-a acordat și dreptul de a întemeia un convent, promițându-i că îl va ajuta. 17. Petru de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a devenit frate minor, în două predici pe care el le-a ținut novicilor la Béziers, acolo unde eram prezent și eu ca novice. Am auzit spunându-se că, pe când era canonic și student în teologie la Paris, auzise de la Fericitul Dominic, ce fusese anterior colegul său de canonicat și prieten, că el și Ordinul său acceptaseră renunțarea la orice formă de posesie, după exemplul pe care i-l dăduseră Francisc și frații săi. Adică, atunci când, ducându-se în Italia și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a dăruit harul de a-l accepta și observa. De aceea, însuși Domnul, care a întemeiat acest Ordin, a vrut să-l lăsăm pe el să îl conducă în totalitate, să-l mărească și să-l păstreze». Este necesar - spunea Fericitul Francisc - ca fiecare discipol al lui Cristos să privească spre Cristos și crucea sa, și să fie întărit în spirit mergând în urma lui prin poarta cea îngustă și calea cea strâmtă (cf. Mt 7,13; Lc 13,24), și nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Din cauza unor clevetitori care, împinși de invidie sau poate de ignoranță, critică fără rușine indulgența de la Sfânta Maria a Îngerilor, de lângă Assisi, suntem nevoiți prin prezenta scrisoare să comunicăm tuturor credincioșilor creștini modul și forma acesteia și felul în care Fericitul Francisc, pe când era în viață, a obținut-o de la papa Honoriu. Locuind Fericitul Francisc la Sfânta Maria de la Porțiuncula, Domnul i-a revelat într-o noapte că trebuie să meargă la suveranul pontif, domnul Honoriu, care pentru o perioadă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
rușine indulgența de la Sfânta Maria a Îngerilor, de lângă Assisi, suntem nevoiți prin prezenta scrisoare să comunicăm tuturor credincioșilor creștini modul și forma acesteia și felul în care Fericitul Francisc, pe când era în viață, a obținut-o de la papa Honoriu. Locuind Fericitul Francisc la Sfânta Maria de la Porțiuncula, Domnul i-a revelat într-o noapte că trebuie să meargă la suveranul pontif, domnul Honoriu, care pentru o perioadă de timp se afla la Perugia, în vederea obținerii indulgenței pentru biserica Sfintei Maria de la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spune-mi pentru câți ani o vrei și câtă indulgență trebuie să vă acord». Sfântul Francisc i-a răspuns: «Sfinte părinte, sanctitatea voastră să binevoiască a da nu ani, ci suflete». Domnul papă a reluat: «Cum vrei să ai suflete?». Fericitul Francisc a afirmat: «Sfinte părinte, aș dori, dacă este pe placul sanctității voastre, ca cei care vor veni în această biserică, spovediți și cu părere de rău, și, așa cum se cade, dezlegați de păcate de către preot, să fie eliberați de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de vină în cer și pe pământ, din ziua botezului până în ziua și ceasul intrării lor în biserica amintită». Domnul papă a adăugat: «Francisc, ceea ce ceri este mult, și nu este obiceiul Curiei Romane să ofere o asemenea indulgență». Atunci, Fericitul Francisc a răspuns: «Domnule, nu cer aceasta în numele meu, ci al celui care m-a trimis, Domnul Isus Cristos». În acel moment, domnul papă a concluzionat dintr-o dată spunând de trei ori: Îmi place ca tu să ai această indulgență
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și cu părere de rău, să fie absolvit de orice ispășire și de orice vină, și vrem ca aceasta să fie valid în fiecare an pentru o singură zi, de la primele vespere, inclusiv pe timpul nopții, până la vesperele din ziua următoare». Fericitul Francisc, plecându-și capul, era pe punctul de a ieși din palatul pontifical, dar domnul papă, văzându-l că pleacă, l-a rechemat și i-a spus: «O, sărăcuțule, unde mergi? Ce documente ai cu privire la această indulgență?» Francisc a răspuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost relatat de fratele Marino, nepot al fratelui Maseu, care deseori l-a auzit din gura unchiului său. Acest frate Marino, la sfârșit, în jurul anului Domnului 1307, plin de zile și de sfințenie, a adormit în Domnul. După moartea Fericitului Francisc, fratele Leon, unul dintre însoțitorii săi, un om cu o viață foarte integră, a povestit acest fapt ca și cum l-ar fi primit din gura Sfântului Francisc. La fel a făcut și fratele Benedict de Arezzo, unul dintre însoțitorii Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Angelo, a fratelui Bonifaciu, a fratelui Guido, a fratelui Bartolo de Perugia și a altor frați de la Porțiuncula. A relatat că a fost prezent la consacrarea bisericii amintite, ce a avut loc la 2 august, și l-a ascultat pe Fericitul Francisc ce predica în fața acelor episcopi, ținând în mână un document și spunând: «Vreau să vă trimit pe toți în paradis și vă informez despre indulgența pe care am primit-o din gura suveranului pontif, iar voi toți care ați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce Regula nu exclude niciuna, sau se referă doar la mănăstirile călugărițelor amintite. Noi răspundem că interzicerea trebuie înțeleasă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
binecunoscut că acesteia îi sunt supuse pe deplin în mod direct casele și locurile menționate anterior, cu bisericile și alte lucruri atât de ordin spiritual cât și temporar (toate bunurile pe care noi le primim ca drept și proprietate a fericitului Petru). Dar referitor la bunurile mobile de mică valoare sau cu preț scăzut, fraților le este permis din motive religioase, sau pentru un alt scop onest și rațional, să le doneze altora din afara Ordinului (după ce înainte a fost obținută permisiunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Teologul romano-catolic Hans Urs von Balthasar, care îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil” arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
alege pe omul naiv, cu suflet conjugal și lacrimă ușoară, sensibil la onoarea de familist și la suferința femeii (ce se prevalează, spre a-și atinge scopul, de persecuția îndurată de la bărbat în căsnicia anterioară). Lovinescu ridiculizează un pic pe fericitul "ales", căruia îi împrumută vorbele lui Jupân Dumitrache ("Silvia e atât de simțitoare! Când ai ști cum o mișcă; câte lacrimi n-a vărsat în brațele mele!"), pentru ca în final, o dată cu aflarea adevărului (amicul îi dezvăluie că femeia trăise în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bătrînețe...). Vechii canaanieni au inventat mitul lui Noe, cel salvat de potopul biblic și căruia i s-a dăruit viață îndelungată. Este o replică la Utnapiștim, variantă babiloniană și adaptată a lui Zuisudra. Dar, în vreme ce eroii sumero-babilonieni, plasați în „țara fericiților” treceau drept nemuritori, după modelul zeilor, străbunul evreilor s-a bucurat doar de vîrstă eonică, de longevitate. „Ulterior”, și „patriarhilor” li s-a recunoscut existență matusalemică, în tradiția mentalistă a vechiului mit al nemuririi. În varianta babiloniană a călătoriei infernale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de Mircea Eliade, în „Știu-tot”, din 1925, o publicație școlară de popularizare a științei. Și acest text este descriptivist, înfățișînd itinerariul funerar pe care îl parcurge mortul pînă ajunge în fața judecătorului divin și este repartizat, apoi, în lumea pașnică a fericiților. Spre deosebire de Cartea tibetană, pot fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se închină cu o cruce mare și exclamă: — Doamne ferește! Știi, ăsta nu mă poate trăda. A încercat doamna Maria să-mi cunoască ascunzișurile gândurilor, dar nu a reușit. Când l-a întrebat niște anume lucruri, omul a fost atât de fericit și i-a explicat cu atâta elocință și bunăvoință, că doamna și-a făcut cruce exact ca sfinția ta. Am aflat că în vinerea ce a urmat a dat un acatist să fie citit la icoana Maicii Domnului de la mânăstirea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfârșit. Cum se face de vin amândoi unchii domnitorului cu noi? — Păi nu vin amândoi, nașul Dinu, marele stolnic Constantin ne petrece doar până la Rusciuc. Una ție, una mie: dumnealui, marele spătar Mihai, vine cu noi până la Edirne. Râdeau amândoi fericiți. Ștefan uitase de frica închisorilor turcești, Selin se simțea mândru că intuise politica beiului. Nici nu observară apropierea celor trei, a lui vodă și a miniștrilor săi, Constantin și Mihai Cantacuzino. — Ce să însemne asta una mie, una ție, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
TOMA fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor și bunătăților. Dar de vreme ce s-au săvârșit pentru ca să trăiască în veci, pentru ca să se bucure, împreună cu îngerii, pentru ca să se nască a două oară, ca fenixul, ce trebuie lacrimile? Se cuvine, zice fericitul Pavel, acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune și această muritoare să se îmbrace cu nemurire. Înceteze, drept aceea, jalea, sfârșească-se întristăciunea, că n-au murit, ci doarme. Și precum ziceau apostolii către Hristos pentru Lazăr, așa zic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cumnatul sultanului, pare un om inimos, deși de mai puțin de un an de când este mare vizir a schimbat trei rânduri de dragomani și viziri, până și marele seraschier a fost înlocuit. Scoaterea din scaunul patriarhiei Constantinopolului a înalt prea fericitului Chiril și aducerea a doua oară a patriarhului Ciprian, pentru mai puțin de patru luni pare să se fi făcut din porunca lui Gin Ali Pașa. Acum preafericitul Cosma al III-lea, care este patriarh de două săptămâni, cine știe cât o să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Stanca i-au dat primii dinți. O lua Stanca și o juca pe genunchi și o întreba: „Cine e cucoană mare?” — Ștefane, hai că s-o fi sculat taica. Lasă gândurile astea. Văzuși scrisoarea pe care i-a scris-o fericitului Hrisant despre Stanca? Hai să mergem, și amândoi prinții ieșiră din spătărie. Lumina cenușie a zorilor intra prin ferestrele înguste ale sălii făcând să pălească flacăra felinarelor din firidele zidurilor văruite. Domnul se trezise de-a binelea și prima lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de cu noapte. Cât de frumos este cerul, niciodată n-am văzut atâtea stele. Ce să-i spun lui taica de ziua lui: să trăiești, măria ta? Cred că nu se cade. Au fost aseară trei monahi greci trimiși de fericitul Hrisant ca să ne spovedească. Bine că i-au lăsat să intre la noi. Azi este Sfânta Maria Mare, se cade să ne împărtășim. S-or fi copt strugurii la Potlogi, dar perele la Doicești? Au venit tot călugării de aseară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
avea amețeli, se îngreuia, creștea, se diviza. Nu dorea copilul, se uscase, poate exista dintotdeauna un miez prea uscat în ea. N-a fost în stare nici o clipă să se gândească la copilul care avea să vină ca la un fericit. Nici nu simțea că ea și Hariga aveau nevoie de asemenea împlinire și continuare, că îi reprezenta. Iar ceea ce se întâmpla în ea o îngrozea, o umilea. O scârbea... așa îmi închipui. Schimbările ce le înregistra, un fel de eliberare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]