3,694 matches
-
devenit simbolul acestei Uniri"369. De fapt, lecția propriu-zisă se reducea, aproape exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei istoricitate, devenind o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este, așadar, cu atât mai dificilă, pentru că trebuie să transmită ambele dimensiuni, istorică și comemorativă, oricât de contradictorii ar fi, sub presiunea unui limbaj științific și a unor convenții didactice, la rândul lor divergente. O astfel de rememorare publică și festivă este marcată de valoarea postumă cu care este creditată morală, civică, războinică etc. și care deformează istoria evenimentului propriu-zis. Transformarea unei întâmplări din trecut în fapt memorabil obligă la selecții și ierarhii mai mult sau mai puțin explicite, la care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căruța pentru a transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Leonid Boicu, Gheorghe Platon, Alexandru Zub (coord.) Cuza Vodă in memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, pp. 581-626 și Andi Mihalache, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, pp. 150-199). Cronologic, cel puțin, gestul festiv proiectat de Haret pare să fi anticipat aceste acțiuni omagiale și, indirect, să fi contribuit la susținerea lor ulterioară. Dar reinvestirea zilei unirii cu o doză suplimentară de militantism se datorează în mare măsură "Ligii pentru unitatea culturală a românilor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sala de clasă, nu și în curtea școlii" (Ibidem, f. 110v.). 189 Faptul că serbarea de 10 mai se sfârșea, în unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă" la care au toastat dl Botez, dirigintele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la sărbătorirea Centenarului "Unirii Principatelor Române"", de la sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în primul rând prin obișnuita întrebuințare a publicului captiv în rețeaua școlară. Ministerul a dat din nou dispoziții: "În ziua de 1 Decembrie (aniversarea unirii Ardealului și Banatului), școlile secundare și primare nu vor ține cursuri. Se vor organiza serbări festive și profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea unirii tuturor provinciilor românești" ("Opinia" de joi 29 noiembrie 1934, p. 4). 229 În 1937, mustrând autoritățile pentru implicarea lor conjuncturală, susținătorii Ligii scriau: "Guvernul țării noastre are datoria imperioasă de a menține
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a reușit să păstreze, în mare, legătura cu evenimentul vizat, fără a epuiza tot cuprinsul revistei. 247 Între "realizările" anului 1978, pionierii unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30 decembrie le-au fost dedicate adunări festive de detașament" (vezi "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979, p. 6). Ținând cont că agenda festivităților era atent monitorizată și uniformizată în toată țara, este de presupus că în mai toate școlile se marcase
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
astea". Vezi Zoltán Rostás, Florentina Țone (coord.), op. cit. p. 36. 142 Pentru că a urmat, în scurt timp, căderea regimului comunist, în decembrie 1989. 143 Vezi și Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, p. 19, 124-128. 144 În astfel de zile festive, se găseau momente agreabile chiar și pentru cei direct loviți de abuzurile regimului. Fiica unui deținut politic, deportată împreună cu familia în nordul Moldovei (în anii '50) și exclusă o vreme din școală, își amintea că la 23 august "nu că
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cât și muntenegrenii vor fi zdrobiți. N.T. Orășanu, vestitul umorist care a scris ani întregi în Ghimpele, Dacicul, Nechipercea etc. și care e mai mult cunoscut sub numele de Nechi percea decât sub numele său de Orășanu, scrie o poezie festivă în onoarea domnitorului. El, care aruncase asupra lui Carol I cele mai cumplite ofense, mai ales fiindcă era neamț, el care scrisese versurile, repetate la vremuri din gură-n gură: Ia-ți lădița și cheița Neamțule etc... acum a scris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei era în picioare. Pe unde trecea drapelul cu bravii lui cuceritori, era o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1877 s-a deschis prima stagiune a Societății dramatice a Teatrului Național din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc, vol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă instabilitate, disimulare, fățărnicie; la contemporani lux și notă festivă; albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, curățenie, nevinovăției; negrul, simbol al nopții și sfârșitului, al înțelepciunii, tristeții, prudenței, mâhnirii, modestiei, întunericului, morții. Semnilficațiile unor culori folosite într-un scop comunicațional particular pot
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și care reflectă, de fapt, profilul mediu al cetățeanului - manifestă un interes atât de redus față de problemele curente ale instituției. Din punctul de vedere al autorităților, cele mai importante lucruri sunt: 1) asigurarea unei paze adecvate a obiectivului; 2) prezența festivă a arhivelor În anumite secvențe, de regulă cu caracter funerar, din cadrul circului ideologico-mediatic: la comemorări, simpozioane, sfeștanii și parastase. După cum le spune numele pompos care li s-a atribuit, toate arhivele de la noi sunt naționale, naționalismul fiind, În epoca modernă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să remarcăm cu ușurință faptul că aceasta are În spate o istorie venerabilă, aptă să genereze tradiții legitimante pentru generațiile de azi. Dar aceste tradiții pot fi utilizate În modalitățile cele mai diferite. Ne putem mândri cu ele În ceasurile festive, dar, de asemenea, ne putem camufla În spatele lor neîmplinirile prezentului, În momentele de eclipsă a spiritului critic. Chiar dacă nu a avut universități de vechimea celei din Bologna, Transilvania s-a integrat totuși, Încă din Evul Mediu, În fluxul universitar european
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mecanism creator de semnificație se manifesta cu atât mai intens atunci când era vorba despre un moment cu caracter excepțional, prin natura sa, cum era sărbătoarea. Fără Îndoială, nu trebuie să exagerăm nici În acest sens, conferind oricărei petreceri sau manifestări festive atributele unei liturghii solemne, Încărcată de semnificații grave. Émile Durkheim, care profesa o Înțelegere funcționalistă a religiei, văzută ca factor suprem de integrare socială, este foarte categoric În această privință. Pentru el, sărbătoarea (chiar dacă are un caracter religios) ține tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roger Chartier, autorul unui studiu de referință cu privire la acest subiect: ...sărbătoarea este unul dintre terenurile privilegiate unde clasele dominante pot Întâlni poporul; și, de la Înregistrarea superstițiilor la notele de călătorie, Înflorește o Întreagă literatură care Înmulțește comentariile „etnologice” despre practicile festive ale mulțimii. Însă, totodată, autoritățile de toate felurile curăță și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este comentată, cenzurată: sărbătoarea „populară” veche este Întotdeauna obiectul unei Îndoite dorințe a elitelor, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rurale. Ca și În principatul Transilvaniei, intervenția nobilimii În problematica sărbătorilor țărănești prilejuiește afirmarea alterității, legitimarea distanței și dominației sociale, prin sublinierea diferenței culturale care separă cele două clase. După cum scrie Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" : În afara diversității prolixe a obiceiurilor festive ale uniților, autoritățile sătmărene mai remarcară un aspect criticabil: sărbătorile bisericești ale celor de rit grec sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
soția fosta profesoară de geografie (ambii pensionari) și o fiică, ultima fiind cadru didactic universitar în Canada, la Universitatea de Științe Economice și Management din Ottawa. Dumnezeu să ne ajute să fim sănătoși, să ne revedem și la alte momente festive. 6. Ionel BASOC(†) Prigonit ca fiu de chiabur, Ionel a reușit să se impună ca valoare, a terminat Facultatea de filologie, română-istorie și a fost un profesor eminent. A fost numai director 22 ani la Școala Țepu, jud. Galați, și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
interdicții specifice zilei de Sabat. În sinteză, ele se referă la interdicția de a conduce mașina și de a folosi transportul în comun etc. * Pesah. Este sărbătoarea Paștelui evreiesc. Se reactualizează plecarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise. Masa festivă de Paște (Sederul) este un moment special de aducere aminte a faptelor exemplare veterotestamentare și de reiterare a timpului sacru în care au avut loc evenimentele destinale din istoria tuturor evreilor. Unitatea familiei și solidaritatea dintre membrii ei sunt ipostaziate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exemplu, rapoarte formularistice, fișa de verificare a corectitudinii medierii, lista conflictelor pe care nu le pot media etc.). Dacă nu aveți tot timpul o cameră liberă pentru așa ceva, puteți să folosiți alte spații care, de obicei, nu sunt ocupate (sala festivă etc.). Cu toate acestea, unele medieri pot avea loc chiar acolo unde are loc conflictul, dacă acesta asigură condiții pentru o mediere de succes (confidențialitate, lipsa lucrurilor ce ar sustrage atenția etc.). Nu se recomandă ca medierea să aibă loc
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3132]
-
sută douăzeci și nouă kilometri A Opta Minune a Lumii. În loc de "Introducere", "Justificare" Justificare "Justificare", nu "Prefață" și nici "Introducere"! "Prefața" sau "Introducerea" nu exprimă decât ceea ce fac și "lansările de carte" în fața publicului: momente mai mult sau mai puțin festive, în care este posibil orice, în afară de a fi arătat și doar cel mai mic cusur al lucrării prezentate și Doamne ferește! vreo umbră pe chipul gloriosului autor. Această "Justificare" nu vrea decât să repete că la fel ca un instrumentist obligat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Ludovic Spack, adică pe dragul de Boby și exact la optzeci de ani de la logodnă. Aceasta este cea mai lungă logodnă cunoscută în istorie, așa că Guvernele celor două republici surori, de comun acord, au emis o serie de timbre filatelice festive. 47. Disputa asupra Sfinților Raul și Bruno După cum se știe, la 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe teritoriul fostului sinistru regat să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă. De fapt, în urma unor dispute regretabile, singurul punct de frontieră activ a rămas doar cel din mijloc. Dar și pe acolo traficul este extrem de redus. (Cu excepția zilelor festive, când, pentru a-și arăta respectul și dragostea frățească, delegațiile oficiale se deplasează dintr-o țară soră în cealaltă țară soră.) Cu vize permanente, și funcționarii Băncii Zimberlan & Fiii călătoresc neobosiți dintr-o parte în cealaltă. Nimeni nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]