5,111 matches
-
vinul. S-a copt multă pâine ... DOCHIA De gânduri prea multe nu-mi pot ține trupul treaz O știu, Tehomir e socotit viteaz. A lui voi fi, așa a sortit înaltul zeu, Nu însă și de gândul meu. Ooo! Ce fiară năpraznică omul ar devenii Dacă ar reuși gândul a-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și cu gândul acolo-s lângă tine. Călătoresc spre casă când sunt la Jeferson, Aș vrea să trec oceanul, să fii iar lângă mine! Dar Gheorghe, vine iute. Cum pleacă, vine iară, Ne-mpinge, fiindcă bosul îi pare lui ,,O fiară!”. Iar când se lasă seara și-i ora de plecare, Mai prelungim programul, că: ,,Bosul bani nu are!” Și uite-așa iubito, prea scumpa mea mireasă, La nouă sau la zece, când mă întorc acasă, Îndată vine somnul, călătorind spre
PREA SCUMPA MEA MIREASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358159_a_359488]
-
care aproape cucerise cetatea Cherson, dar se retrage, înspăimântată, de “o umbră giantică, cu uriașe coarne de cerb”, coborâtă “în zbor de pe munte”), prezența Crucii le alungă (cf. confruntarea, simbolică, dintre tânărul preot Alexios, susținut de puterea crucii, și o fiară înspăimântătoare, ce se strecura lângă altar, furând bucatele pentru ofandă). Zvonurile despre noua credință, apariția unor misionari ori a unor preoți, exilați în ținututile mărginașe ale Împeriului, slăbesc încrederea în idoli a barbarilor, apropiindu-i de civilizația greco-romană. Mihai Murariu
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
călugăr, pentru ca mai de preț sunt cele spirituale decât cele materiale. Tot astfel mare este rușinea și necinstea călugărului care părăsește schima monahala chiar dacă va ajunge împărat. * * * Spunea iarăși: Omul la început era chipul lui Dumnezeu, dar a ajuns chipul fiarelor după ce a căzut de la Dumnezeu. * * * Spunea iarăși: Trupul, fraților, deșteaptă poftele; tăria ascezei însă le stinge. Cunoaște prin experiență viața cea bună; nu te teme că e cu neputința. Nu te mânia dacă omul poate să ajungă înger. În fața ta
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
toteme”. Deși o Cântare a Cântărilor, „Conversația de seară” conține și o poezie încifrată, legată de simboluri personale, unde pentru fiecare indiciu există o întâmplare doar schițată în vers. Prezența celuilalt din amintire, cu spusele lui „Pe aici a trecut fiara, / îmi spui / și zâmbești.../ are ecou în timpul trăit pe baza timpului mărturisit. Împărțit în trei grupaje: „A sare miroase petala de măr” - este rostire senzuală, introspecție, „Cădere liberă” - este dorință de uitare și integrare în ordinea elementelor, gest dureros, dar
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
la vistierie și să cauți un car să-l pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
carne de tun, pentru un alt război al stelelor, cu scut planetar, cu haarp mind control și alte arme scalare. - Ne e bine! M-a întrerupt brusc distinsa doamnă din loja oficială. Comunismul a fost un dezastru provocat de o fiară roșie adusă pe tancuri de niște capitaliști fără de mănuși. Iar comuniștii au fost niște văcari, doamnelor, așa să știți! Niște văcari violatori de dame și de copii! Dar nici capitalismul nu mai este bun acum, fiindcă e sălbatic, bolnav de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
toate! Căci și capitalismul ăsta al vostru e un comunism întors pe dos! - Interveni cu agresivitate Matroana impozantă cu părul gri. Și nici matriarhatul ăsta nu e bun nici el de nimic! - Continuă matroană. Matriarhatul este și el o altă fiară, nu roșie, ci neagră și umflată ca o canalie focoasă. O canalie care după ce și-a dat fața la-ntors ar vrea și ea acum să mai facă din cățea pisică și dintr-o pisică tărcată o tigroaică blondă-n dungi
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
-n ghearele morții se mai vor trezi Și Tu Doamne vei râde de ei un pic Cu mânia Ta nimicește-i seara Neamurile rele vor fi de nimic Iar eu voi lăuda a Ta putere Dimineața nu va mai veni fiara Și-ți voi cânta singura mea avere PSALMUL 59 Lepădatu-ne-ai pe noi și doborât Te-ai milostivit și mâniat spre noi Ne-ai dat vinul umilinței la nevoi În toată asprimea Ta ne-ai coborât Dat-ai celor
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Tremur ilizibil. Am mâini ca de mort... Eu râd, mă amuz de oricine-i prost și suspină, eu sunt puternică, bărbată și sofisticată, am învățat cum să-i facă față situației limită la ședințe yoga, la cursuri de supraviețuire între fiare și colegii de generație.” Ne aflăm pe tărâmul crimelor, într-un anumit moment al istoriei, când lucrurile se pot încheia straniu, într-un final însângerat. „Cu aerul ce se scurge prin găurile date de glonț în tavan, intră și mirosul
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
dor de tine, Andrei. mamă, în tine crește iarba amară. coasa cuvintelor apleacă turma urii. înfloresc mărăcinii. sunt frumoși. mi-e dor de tine, Andrei. printre secunde strecor frica și iubirea pierd... geometriile sufletelor sunt false, copile. mamă, taci. lasă fiarele libere. vor încolți ura. se nasc în oval luni noi. nopțile își scurtează trecerea. pe o bancă, în parc, văd o pasăre moartă cu aripile deschise. pun o floare albă pe pieptul ei. mă rog. mi-e dor... Referință Bibliografică
AMINTIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358596_a_359925]
-
În acest an, 6.666 între 06 și 16, cel mai probabil la ora 06.06, ori și mai bine, la 16.16 se produce sfârșitul lumii. Adică acela adevărat, aflat iată, sub dublul sau poate chiar triplul semn al fiarei. Deci nu mai încape nici o îndoială. Modalitățile fiind aceleași dintotdeauna: asteroidul, gaura neagră, focul solar, trecerea într-o altă dimensiune spirituală (numai noi cei aleși!), glaciațiunea sau inversul ei, banalii supervulcani, seceta, ori, la alegere, inundația globală, un virus nedeclarat
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
din urmă credincios rămas pe pământ; și nu râvnește, nebunul la o mândrie mai mare, decât aceea de a termina o dată cu Dumnezeu, iar în locul Lui să-și împlânte în sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul său de fiară. Chinurile cele de pe urmă, cele de la Antihrist, în care va lucra toată puterea Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au întețit asupra creștinilor, de la început până în zilele acelea” (Părintele Arsenie Boca- mare îndrumător de suflete..., op. cit., p. 182). Prin
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
aproape oarbă. Nu știe că fața ei este o rană. Nu știe că trupul ei este arat de brazde însângerate. Zărește prin valuri de foc și usturime, neclar, ușa bucătăriei. Vrea disperată să iasă. Să fugă. Să scape! Nu apucă... Fiara e în spatele ei!...''- Ce faci fă? Pleci? Un' te 'uci??? Un' te 'uci fă?! După p...lărău' tău? Ha! Ce c'ezi că mi-e frică dă el? Dă el fă? Dă un jeg ș-un p'ostănac!!!! Miiiieee??? Miiie
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură, porni vâlvătaia ce se prelingea spre baza muntelui. Flacăra ajunse din urmă grămada de fiare rămase din Maserati și se auzi explozia, iar o flacără puternică ilumină fundul râpei. Din șosea se auzeau sirenele celor de la SMURD și ale pompierilor care au ajuns într-un timp record la fața locului. Cineva sunase la numărul unic
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
tensiunea din timpul zilei pusese stăpânire definitiv pe starea sa psihică. Mai apăruse și acest accident stupid. Își aprinse o altă țigară din foi, iar gândurile îi porniră din nou la tânăra din bijuteria tehnică care ajunsese un morman de fiare fără valoare. Dacă nu avea asigurare s-au dus câteva zeci de mii de euro pe fundul râpei. Referință Bibliografică: ZBOR SPRE STELE - roman 1. / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
trecură prin vaduri îl trecură prin piatră Și dăltuind statuia puseră-ntrânsa lumea Să pară și mai odioși la judecată Și cum vedeau în minte spectacolul sublim Ca pe cea mai înaltă a lumii sărbătoare Cum își ucid profetul ca ultimele fiare Purtând de-acum în lume chiar vina cea mai mare Ei sunt de-acum barbarii, iudele acestei lumi Cine i-ar ierta oare că și-au ucis profetul Cel care avea lumii întregi să-i dea un sens S-o
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
la fascinația indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore legendar al lumii - Yggdrasil. Omenirea începutului de secol XXI nu dispune în cadrul strategiei sale de supraviețuire
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DESTIN SECRET Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Când ne-am înfipt bornele în istorie, cineva ne-a pus gând rău. Fiarele timpului au răspuns ispitei. Turlele noastre împungeau doar cerul. Ascundeam în dangăte, cuvinte. Raiul pentru noi părea nepotrivit. Am optat pentru un iad util. Am stat în el, supraviețuind. Dacă mai stăm mult, se sperie iadul. Într-o existen’ă
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un pământean iar femeia în el este un simbol, o inspirație și o dorință a liniștirii instinctelor. Muza este iubirea lui supremă, cea care îl inspiră și îl face nemuritor, este dătătoarea lui de fericire și
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Deși îmbătrânim cu fiecare zi, Să ne trăim viața ....în hohote de râs, Că la sfârșit, lăsăm, în urma noastră, plâns... Să nu uităm nicicând să mai fim fericiți, Deși necazul, știm, are dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem cu toții ....niște păcătoși, Dumnezeu ascultă, și-o să ne răspundă, Doar așteaptă clipa, căința să ne pătrundă. Referință Bibliografică: Să nu uităm
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
o sănătate mai bună dar și cu multe alte împliniri. Celălalt își petrece viața alergând după avere cu orice preț, face împrumut după împrumut, ajunge mai sărac ca la început și tot fratele cel mic, sare în ajutorul său. Orice fiară își potolește pofta, numai omul lacom, niciodată. Cade bolnav, tot cel mic îl îngrijește iar el, cel mare, rămâne mai departe invidios că celălalt a fost mai norocos decât el. Atunci la ce i-a folosit lui suferința, dacă a
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
Ori pe subconștient, eu nu mi-am dorit altceva decât această replică agresivă, care, trebuie să recunosc, nu-mi face cinste. Marcasem, cu sau fără voie, un punct. Dar împotriva mea. Nu. Nu m-am exprimat corect. Mai bine zis, fiara din mine marcase un punct împotriva mea. Cum se întâmplă de obicei, la cădere, caracterelor cholerice. Când am mai mult de alergat în timpul zilei, noaptea dorm ceva mai bine și parcă nu mă mai supără nimic. În schimb dimineața, durerea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
că nu te mai doare deloc, capul? Dar degeaba încerc eu să mă amăgesc că îndată reapare, și mă pune din nou în derută, spulberându-mi și bruma de încredere care îmi mai rămăsese. În jurul meu copii sărmani caută după fiare pe câmp. Îi văd trecând cu câte o sapă cioantă, cu hainele rupte și, de cele mai multe ori, desculți. Alungă câinii vagabonzi și flămânzi care își fac veacul tot la groapa de gunoi după mâncare și încep să sape la întâmplare
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
în carne”. (Gând, p.41) Așadar, spre a ne da minuni care să ne bucure, poetul se autodevoră. Conștiința de ființă damnată nu lipsește din autoportretul lui S. Olariu: „eu sunt un lup singuratic/un dobitoc pe cale de dispariție/o fiară nebună, nebună, nebună/care se scaldă noaptea/în râul rece al morții”. (p.5) „Râul rece al morții” este Lethe din mitologia elină, cel pe care Orpheu cu harfa sa l-a trecut, în extraordinara sa aventură pe tărâmul de
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]