5,250 matches
-
datelor. Principii ajutătoare. În afara familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg: (a) folosirea surselor multiple de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sunt relevante pentru toate cele șase tipuri de surse și trebuie respectate oricând este posibil. În special, după cum s-a notat În capitolul 2 (vezi figura 2.4), principiile vă vor ajuta să rezolvați problema validității de construct și a fidelității. Șase surse de dovezitc "Șase surse de dovezi" Sursele discutate aici sunt cel mai des folosite În desfășurarea studiilor de caz: documentația, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Trebuie totuși să conștientizați că o listă completă a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ajuta cel puțin la redarea unor caracteristici importante ale cazului către observatori din afară (vezi Dabbs, 1982). Observați totuși că În unele circumstanțe - cum ar fi fotografierea studenților În școli publice - veți avea nevoie de permisiuni scrise. Pentru a mări fidelitatea dovezilor observaționale, o procedură obișnuită este participarea mai multor observatori, fie că este vorba de observații formale sau informale. Astfel, atunci când e posibil, este indicat ca investigația să se folosească de mai multe persoane În calitate de observatori. Observația participativă Este un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acestor șase surse de dovezi pot fi maximalizate dacă respectați trei principii. Ele sunt relevante pentru toate cele șase surse, iar când sunt folosite În mod corespunzător, pot ajuta la rezolvarea problemelor de stabilire a validității de construct și a fidelității probelor studiului. Cele trei principii sunt după cum urmează. Principiul 1: Folosiți surse multiple de dovezi Oricare dintre sursele de probe menționate poate fi și chiar a fost singura bază a unui Întreg studiu. De exemplu, unele studii s-au bizuit
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
baze de date formale și prezentabile. În principiu, oricare alt cercetător ar trebui să poată trece În revistă dovezile În mod direct, și nu doar să se limiteze la rapoartele scrise ale investigației. Astfel, o bază de date mărește considerabil fidelitatea Întregului studiu de caz. Lipsa unei baze de date formale În cercetarea cazurilor este un neajuns semnificativ care trebuie remediat. Există multe soluții În acest sens, atât timp cât cercetătorii conștientizează această nevoie și sunt dispuși să aloce resursele suplimentare necesare pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Întreprindeți activitățile de corectare și revizuire. Cea mai importantă caracteristică a unor răspunsuri bune este faptul că ele relaționează Într-adevăr problemele relevante cu probe specifice, prin citate adecvate. Principiul 3: Mențineți o succesiune logică a dovezilor Pentru a mări fidelitatea informațiilor unui studiu de caz, un alt principiu ce trebuie respectat este menținerea unei succesiuni logice a dovezilor. Acest principiu se bazează pe o noțiune similară cu cea folosită În investigațiile medico-legale. Ideea este să i se permită unui observator
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sunt etape destinate tocmai acestui scop. Rolul lor nu este de a impune constrângeri cercetătorilor inventivi, ci de a face procesul cât mai explicit, astfel Încât rezultatele finale - datele care au fost adunate - să reflecte preocuparea pentru validitatea de construct și fidelitate, meritând astfel efortul de a le analiza În etapa următoare. Cum se poate efectua analiza datelor este subiectul capitolului următor. Exercițiitc "Exerciții" 1. Folosirea dovezilor. Alegeți unul dintre studiile de caz menționate În casetele cărții de față. Citiți studiul și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În acest sens, aprecierea Irinei Mavrodin este complementară, ea afirmînd că „simpla fugă În Occident nu Îl transformă automat pe fugar Într-un exilat [...], condiția de exilat se capătă Încetul cu Încetul, pe parcursul unei vieți, printr-un exercițiu care cere fidelitate, răbdare și credință”. La rîndul său, Ion Solacolu folosește termenii de emigrație și exil ca sinonimi, Însă Încearcă să stabilească o distincție Între cei „activi politic”, al căror număr era, după aprecierile sale, disproporționat de mic, față de toți cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
indicată de evenimentele din celelalte state est-europene, iar Alia a chemat la „luptă de clasă”, vechea soluție, „Împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București În ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - Între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 Își mai aduc aminte probabil de o manifestație În fața clădirii În care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost acela de a arăta că BOR a fost supusă constant abuzurilor de către comuniști. Ca victimă, ea Își legitimează astfel forța și verticalitatea morală. Autorii concluzionează că BOR, fiind un adversar redutabil, un pol al rezistenței, a fost reprezentată cu fidelitate În documentele torționarilor săi. Autonomă sau nu față de Stat, Biserica a intrat fără să vrea În rețeaua palierelor de interacțiune a societății comuniste. Ea nu s-a putut sustrage contactelor indirecte sau directe. Unele dintre ele previzibile, altele imprevizibile, „Întîlnirile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oferit motivații serioase pentru manifestarea adeziunilor. Faptul că Biserica a dat atît de mult de lucru Securității, faptul că instituțiile BOR au Îngreuiat atît de mult munca informatorilor, faptul că patriarhul și colaboratorii săi s-au jucat pe degete cu fidelitatea față de partid ne face să credem că adevărata frustrare a stat de partea Securității. Acest lucru ni-l spune și un document chiar din volum. În acest material, Securitatea este acuzată că acțiunile ei au drept rezultat Întărirea credinței creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
grupul Pauker, Luca și Georgescu, pe de alta, ar fi fost expresia Împărțirii Între comuniștii interni (locali, autohtoni, români) și cei externi („moscoviți”, străini). În realitate, dacă Dej a cîștigat În cele din urmă partida, aceasta s-a datorat tocmai fidelității sale față de Moscova. Conflictul personal Între cei amintiți, și nu disputa ideologică, a cauzat confruntarea la vîrful partidului. Dej nu s-a sfiit să-și elimine fizic rivalii (cazul lui Ștefan Foriș, asasinat În 1946, și cel al lui Pătrășcanu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum nu are o simpatie deosebită pentru drepturile omului, realismul politic nu promovează nici fidelitatea ca valoare primordială: de Îndată ce nu mai oferă perspective, Ceaușescu este pus la punct. Dar nu atît de repede: poate părea surprinzător că, În ciuda dovezilor de rea-credință arătate de Ceaușescu, În ciuda Înrăutățirii dramatice a situației din România, clauza națiunii celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poemele din Muntele ascuns, care atestă desprinderea de „maniera care nu era a sa”. Cum observă Mihail Chirnoagă, poezia lui M. configurează „mai mult un fel de a reacționa la atingerea vieții” al unui „poet sincer, cald și-ndurerat”, decât fidelitatea față de un program liric. Dicțiunea elegiacă se individualizează pe o dimensiune cursivă, cantabilă. Elegie fragilă, Elegie, Cântec de toamnă, Cântec peste umăr, Sfârșit de poem ș.a. cristalizează blândețea franciscană a impresiei și o muzicalitate subtextuală: „Și dac-ar fi mai
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
datorează, într-o măsură importantă, redactarea unui plan coerent de traduceri ale cărților cele mai semnificative din literatura de limbă engleză, în special a celei moderne. A contribuit la materializarea acestui program printr-un număr impresionant de transpuneri, remarcabile prin fidelitatea filologică față de original și printr-o expresivitate nuanțată. Cu excepția unui volum de însemnări de călătorie - scris în colaborare cu O. Manițiu - întreaga sa activitate a fost consacrată tălmăcirilor și s-a impus, astfel, ca unul dintre cei mai importanți traducători
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
către G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Hortensia Papadat-Bengescu vibrează de pasiunea comunicării și dau măsura adevărată a talentului său. Totodată, autoarea face aici numeroase precizări și comentarii cu privire la intențiile și credințele ei literare, apărându-și cu tenacitate atitudinea naturală, fidelitatea față de realitatea descrisă. Dăruită cu o capacitate de percepție și de înregistrare a faptelor vieții ieșită din comun, M.-M. a acumulat numeroase impresii și trăiri, amplificate de mai multe traume biografice. Principalul și cel mai valoros filon al prozei
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
de acte și memorii ale Academiei Române și la varii publicații academice italiene. Activitatea lui I. poate fi încadrată în bună parte ariei de legături culturale româno-italiene. Acoperind ambele sensuri ale acestei geografii culturale, operă să se dovedește, prin consistentă și fidelitatea tematica, predominant utilă, chiar dacă nu semnificativ originală sub aspectul discursului critic. Numeroasele sale contribuții nu trec de granițele informației de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
o mitologie particulară în care elementul fundamental este pământul. Ca prozatoare, I. tratează îndeosebi o mare temă a literaturii moderne: recuperarea identității continuu agresate de realitate, posibilă prin redescoperirea originilor și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului”, al simbolicei căutări a numelui, căutare săvârșită de Augustina („cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana a doua, sprijinindu-se pe câteva „simboluri
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de fidelitate, București, 1987; ed. București, 1999; Două părți cal și una vizitiu, București, 1991; Geografie cu îngeri, București, 1997; Jocuri și zile, București, 2000; Interviu cu înger și maimuță, București, 2001; Umărul de argint, București, 2002, Muritorii de rând, București, 2003
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Guțan, Un nou studiu despre Arghezi, VR, 1982, 7; Ion Vlad, Lecturi temeinice, TR, 1986, 1; Ilie Guțan, Zaharia Stancu într-o riguroasă viziune critică, T, 1986, 4; Costin Tuchilă, Rigoare și obiectivitate, RL, 1986, 24; Romul Munteanu, „Exerciții de fidelitate”, FLC, 1988, 7; Constantin M. Popa, Anatomia decenței, R, 1988, 6; Anton Cosma, Un experiment metarealist, T, 1988, 10; Costin Tuchilă, Narațiune în oglindă, „Universul cărții”, 1991, 10; Romul Munteanu, Casa și biroul în proza Marianei Ionescu, „Baricada”, 1992, 4
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Anton Cosma, Un experiment metarealist, T, 1988, 10; Costin Tuchilă, Narațiune în oglindă, „Universul cărții”, 1991, 10; Romul Munteanu, Casa și biroul în proza Marianei Ionescu, „Baricada”, 1992, 4; Dicț. scriit. rom., II, 602-603; Sorescu, Lumea, 161-166; Andrei Grigor, Paradoxala fidelitate, L, 2001, 1; Constantin M. Popa, Regula jocului, „Mozaicul”, 2001, 1-2; Teodor Vârgolici, Elogiul lecturii, ALA, 2002, 629; Petre Ciobanu, Șeherezada cu umărul de argint, R, 2003, 3-4; Teodor Vârgolici, Confesiuni și meditații lirice, ALA, 2003, 668. T.V.
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
niciodată”, ca în poezia lui Tudor Arghezi. Că partenera lui Ulise nu e Penelopa, spune direct poetul - femeia care ocupă scena în poezia lui e Miriamida, inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
tre Germania, a probabilei abandon)ri, a Triplei Alianțe, de c)tre Italia, a semnalat c) această din urm) era relative lipsit) de important). În cazul alianțelor între inegali, conduc)torii alianței trebuie s)-și fac) puține griji legate de fidelitatea celor care i se al)tur), si care, oricum, nu au prea multe opțiuni. S) analiz)m comparativ situația din 1914, cu cea a Statelor Unite, a Mării Britanii și a Franței, din 1956. Statele Unite a putut s) se disocieze, de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
discuțiile prilejuite de popasul nocturn al călătorului la hanul călărăștean au întregit tabloul vieții românești, astfel cum a fost el perceput de un tânăr suficient de instruit și talentat, chiar dacă pe alocuri cu serioase lacune documentare de natură să afecteze fidelitatea imaginilor. Important rămâne însă alt fapt: noutatea, bogăția și diversitatea informațiilor cuprinse în lucrarea medicului călător american în această parte a lumii au trezit râvnitul interes din partea publicului cititor, ca și așteptata reacție a • Cifrele date se deosebesc întrucâtva de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu schimbarea mentalității „învechite“ a clerului, educat în perioada regimului „burghezo-moșieresc“, era nevoie de noi metode și de noi politici educative concretizate în viitoarele cursuri de îndrumare misionară. Acestea urmau să fixeze noul caracter misionar al sacerdotului, unul centrat pe fidelitate civică și • „Biserica Ortodoxă Română“, Anul LXVI (1948), p. 639. • Ibidem, Anul LXVII (1949), nr. 5-6, mai-iunie, p. 13. • Ibidem, p. 14. realism social: „Toată grija noastră trebuie să se îndrepte asupra activității pastorale a preoților noștri, activitate care să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]