8,147 matches
-
păstrat din daci și nu avem vreo vină Că suntem cunoscuți pe Mapamond în breasla boierească. Natura reînvie pe-ntinderi necuprinse de Domnul hărăzite; E timpul să ne bucurăm de tot ce ochiul vede Și toată osteneala să nu ne fiarbă în nu știu ce ispite, Iar noi, vechi truditori, să nu cădem bătuți în marea cea de verde. Nu poți cuprinde atâtea frumuseți în câteva cuvinte, Care rulează aievea pe mii de hectare pe viu, cum se zice ... Maximizați și veți vedea
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
dragoste ce s-a ivit Veneau și răscoleau cu puterile lor Pământul Crezând că-I pot strica Domnului așezământul. 11 Țâșneu vulcani, munții se prăvăleau în mare Marea dezlănțuită rupea zăgazuri în disperare Pietre colțuroase, arzând se prăvăleau în văi Fierbeau oceanele, se răcoreau apoi cu ploi 12 Alteori, se potopeau din cer foc și pucioasă Toată întinderea, mai mult decât vezi, era arsă Gemeau prelung și munții, se așezau mai bine Prin faliile mari sau mici, despicate de genune. *** 13
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
firește, a cântat. Și cântă. În cuplu muzical, în formație, solo. Este un cântăreț care are locul său în pleiada interpreților de valoare ai muzicii ușoare. Vin astăzi asupra sa, însă, nori negri și vifore reci care în loc să se domolească, fierb în văzduh, lăsându-se apoi întunecoase și vijelioase peste viața sa. Artistul nu vorbește despre aceasta, iar oricât cred că află alții, nu au de unde ști cât sunt de adevărate, ori cât bine sau rău zămislesc spusele dacă s-ar
DANIEL IORDĂCHIOAIE. ELVIS DIN MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347978_a_349307]
-
albastru în dans, ne-a lovit pe toți parțial în ritmuri macabre de vals, dansează și fulgii pe sus, la răsărit, la nord, la sud, la apus, pe scena vieții e liniște mută, ca umbra de harpe -n delir, se fierbe otrava-n cucută pentru sărmanul rege lear, în cerul sacru domnul pe vatră, cu ochiul către lumea idolatră, o măsoară pe orbită la pândă cu harul lui și iertarea-i blândă. sunt mai străine dorurile-n vis, mai calpe sufletele
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]
-
trenă, Frunze pastelate, brodate, șatenă. Își cântă romanța cu tainice viori, Parfumuri delicate și galbene flori. Crizanteme zâmbărețe în zeci de culori, Arome primenite în veri, o adori. În poală adună roadele toate, Ca zvelta fetișcană, pe toate le socoate. Fierbe mustul rubiniu în pocale, Frunzele valsează pe cărare. Soarele își cerne razele și o-ncălzește, Blând îi spune c-o iubește. Se joacă uneori cu câte-un nor Și îi șoptește că-i e dor. Covoare maronii toamna ne țese
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
cu ele prosoape și schimburi și au plecat la râu să se îmbăieze. După terminarea barajului de la Paltinu, exista trasă în sat și apă curentă, chiar dacă existau și fântâni, însă fiind vară, preferau o baie în Florei în locul unei ape fierte la aragaz și o îmbăiere în albia din tablă zincată, ținută în baia lor neterminată încă. Nu erau așa de bogați încât să-și permită construirea unei băi adevărate cu duș sau cadă dintr-o dată, așa că după decesul tatălui, ce
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Acasa > Poeme > Antologie > FIERBE STRIDENT Autor: Adrian Răzvan Barbu Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Din încet curge-ncetul, lung ca dâra de melc, Se strecoară subit un nou element. Când te cheamă din ceruri și te-ndeamnă
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
ce mi-a făcut pe pantalon de bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină o oală de două kilograme într-o zi. Măcelarul, un turc bătrân, deja știe ce să-I oprească și când mă vede prin fața prăvăliei, mă întreabă vessel „domn doctor, nu-i foamea la Crivăț? Este
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
în clasa a-XII-a fiind, dacă m-am gândit vreodată să dau la teatru. Raspunsul meu a fost: „Nu. Eu mă pregătesc pentru A.S.E.“. Voiam să mă fac directoare de hotel, de fapt voiam să fac Relații externe, pentru că înlăuntrul meu fierbea dorința de evadare. Pasămite, îmi doream să plec din țară și dacă am auzit că e ceva cu externe, mi s-a parut favorabil. Însă, pe 11 decembrie, ziua tatei, am ajuns acasă și i-am oferit marele cadou, spunându
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vă pare straniu? Oricât fug de mine mă ajung din urmă făcând de rușine a spaimelor turmă. Căci de-o vreme-ncoace sufletu-mi exultă de prea multă pace, de speranță multă, Când sângele fierbe viu în mine însumi și aprinse jerbe pun voios pe plânsu-mi, Când în lumea nouă care mă domìnă, chiar și dacă plouă, plouă cu lumină. Nu vă pare straniu că-n făptura-mi flască ciudatul meu craniu nu mai poartă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348950_a_350279]
-
nu cultivau grâu..., cultivau în schimb vită de vie,.. din care făceau vinuri“ (C.Daniel, Pe urmele.., p. 179). VARĂ. În românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh. nyár cu mong. nar „soare“, ngr.
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
wela „fierbinte“ în Hawaii cf. vera/ vela „soare“ în dravid., polineziana, gr. seiriao „be hoț“ e soarele cu r mai ales cf. seră- „soare“ în siagha - yen (Papua N. Guinee) și astrul diurn siri în kashmir. Și tc. kayna- „a fierbe“ se compară cu soarele kan, kon, kün ultimele în turcice. Vezi și warlpiri wanta „soare, vara“, ainu sak „vară“ ~ sak „soare“ în jicaque (nat. amer.); dagis „vară“ în prussiană ~ daga „soare“ în cercheza; așadar vară se compară cu vară- „soare
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
la volan, semnalizatoarele, luminile, startea cauciucurilor și întârzie voit sentința acordându-și mai mai multă greutate decât cea la care avea dreptul. - Ridicarea permisului pentru șai'zeci de zile. Și se apucă să completeze o foaie temporară pentru trei zile. Fierbeam. - Și ce dovadă aveți pentru cei șaptezeci chilometri la oră? - Mi-a spus colegul de la stație. Radarul nu greșește niciodată. - Ce spune colegul dumneavoastră nu e o dovadă. Așa puteți să mă amendați la fel de bine și la cincizeci de chilometri
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
imperiale să fie stropite cu sângele animalelor sacrificate idolilor, pentru a întina astfel prima săptămână din Postul Mare al creștinilor. Mucenicul Teodor i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie, descoperindu-i acestuia planul lui Iulian și sfătuindu-l să fiarbă grăunțe de grâu și să le împartă tuturor locuitorilor Constantinopolului pentru ca aceștia să nu meargă să cumpere de la piață. Fiind astfel izbăviți de întinăciunea idolatriei, grație acestui mucenic nimicitor al idolilor, arhiepiscopul a poruncit credincioșilor să serbeze în fiecare an
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
auzind zgomotul ziarului care cădea în hol prin fanta ușii de la intrare, s-a dat jos din pat, așa dezbrăcat cum era, a ridicat de jos ziarul și a mers la bucătărie, unde a început să-l citească, în timp ce cafeaua fierbea. - O, Mamă! exclamă el, citind în ziar despre cazul unui avion care se prăbușise, soldat cu câteva zeci de victime. Sper că nu erau în el decât suflete pereche. Aceasta era marea problemă a sufletelor pereche. Că, după o viață
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
gâtul, așa se face că, în ziua de Florii, înghițeam 3 mâțișori mici și sfințiți. Mâțișorii sfințiți se puneau și în apa în care erau scăldați sugarii, ca să fie apărați de boli. Fetele mari, al căror rând trecea la măritiș, fierbeau, la miezul nopții dinspre Florii, apă cu salcie și busuioc, iar ziua se spălau cu ea pe cap, zicând: „ Cumu-i părul înflorit, așa și păru-mpletit! Cum te uiți la păru-n floare, așa și la fată mare! Doamne ajută!” Bătrânii
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
vămuiam, prima, coșnița bunicii și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
În cele 40 de zile până la sărbătoare, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
pastelată, caldă și accente luminoase-aurii la nimburile sfinților, pe cupola centrală fiind reprezentat chipul lui Isus , iar pe registrele de mai jos scenele principale din viața lui Isus Hristos, Nașterea, Botezul, Răstignirea, Înălțarea. Catapeteasma este sculptată din lemn masiv de stejar(fiert). Intrarea se face printr-un pridvor susținut de două coloane din piatră bine proporționate care conferă un plus de monumentalitate edificiului. Având în vedere că Biserica din Roșiuța cu Hramul Inălțării Domnului, are vădite calități arhitecturale, construită după planurile unui
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
mânca mămăligă și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în ibricul de o cafea. Este de remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
fel de ziua recoltei .* Bucătăria "rețete culinare". (Muftak -bucătărie) Pe insulă turcii făceau și comercializau zaharicale în special dulceață de trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia se culeg, se aleg petalele, se fierb în apă . Se scurg de apa în care s-au fiert întrucât este de culoare închisă . După care se fierb într-un sirop , când acesta este aproape legat se pune sare de lămâie sau lămâie , și un colorant lal adus
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
turcii făceau și comercializau zaharicale în special dulceață de trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia se culeg, se aleg petalele, se fierb în apă . Se scurg de apa în care s-au fiert întrucât este de culoare închisă . După care se fierb într-un sirop , când acesta este aproape legat se pune sare de lămâie sau lămâie , și un colorant lal adus din Turcia . Atunci când nu aveau zahăr să prepare dulceața , petalele se
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
trandafiri și smochine, rahat , bragă . Dulceața de trandafiri. Există trandafiri anume de dulceață .Aceștia se culeg, se aleg petalele, se fierb în apă . Se scurg de apa în care s-au fiert întrucât este de culoare închisă . După care se fierb într-un sirop , când acesta este aproape legat se pune sare de lămâie sau lămâie , și un colorant lal adus din Turcia . Atunci când nu aveau zahăr să prepare dulceața , petalele se puteau conserva prin uscare la umbră , evitând mucegăirea . Când
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
terci de făină de porumb, se strecoară printr-o sită, se amestecă cu o anume cantitate de făină de grâu, puțină drojdie și se lasă să fermenteze , după care se îndulcește. Cafeaua: Pentru insulari secretul cafelei era acela de a fierbe o cantitate mică de licoare 1-2 ceșcuțe. De aceea aveau ibrice de 2-3 cafele cel mai mult patru. Dacă se face o mare cantitate se pierde caimacul. Cazanul de încălzit apă pentru cafea se folosea la cafenele, când trebuiau preparate
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
patru. Dacă se face o mare cantitate se pierde caimacul. Cazanul de încălzit apă pentru cafea se folosea la cafenele, când trebuiau preparate multe cafele într-un timp scurt . Din el se toarnă apă fierbinte în ibricele mici care se fierb apoi la nisip în mangal Halva: pe insulă nu s-a făcut . Ea era adusă din Bulgaria (Tahan), făcută din semințe de susan și cacao. Vesela: Ibric, azan-cafea, Tengere - cratiță, Tavă- pentru prăjit - tigaie, Tepsi - tavă pt . cuptor, brutărie, Havan
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]