54,757 matches
-
care și-a ucis fătul, dacă nu se pocăiește, nu va scăpa de pedeapsa lui Dumnezeu, ea neavând dreptul la viață sau la moarte asupra copilului ei, fiindcă, copilul nenăscut nu este un organ al mamei sale, ci este o ființă unică, distinctă, cu o individualitate genetică și proprie. Fătul de la concepere e legat de corpul mamei sale, atât cât suntem noi legați de mediul în care trăim, de aer, de oxigen, de apă, de hrană etc., fără a forma un
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
genetică și proprie. Fătul de la concepere e legat de corpul mamei sale, atât cât suntem noi legați de mediul în care trăim, de aer, de oxigen, de apă, de hrană etc., fără a forma un corp, un tot organic, o ființă cu ele, ci ne păstrăm viața sufletul și corpul aparte de ele. De aceea nu are mama dreptul să suprime o viață umană, după cum nu are acest drept nici medicul, nici psihologul, nici psihiatrul, nici juristul, demograful, nici politicianul, mai
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fi distrusă. Există numeroase organizații de consiliere care vă pot ajuta. Nu faceți aceeași greșeală ca mine. Judith <footnote Pius Stossel, op. cit., pp. 20-21. footnote> În urma prezentării făcute, putem afirma că femeia nu poate și nu trebuie să decidă pentru ființa care s-a zămislit în ea, fiindcă viața acesteia nu-i aparține. După efectuarea avortului, femeia intră într-o perioadă de criză interioară care ia aspectul SPA, perioadă în care femeile nu-și mai recunosc feminitatea lor. Ele își distrug
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
este deci o crimă, pentru că, așa cum susține Biserica și majoritatea medicilor responsabili din întreaga lume, omul este om din momentul concepției. Ovulul fecundat nu este o simplă masă celulară fără caractere specifice, ci este absolut și pe deplin viața unei ființe umane. Și are tot atâta viață cât are și noul născut, copilul de grădiniță, adolescentul sau adultul. Prin urmare, prin avort se omoară o viață omenească, o existență omenească, chiar dacă se află în stadiul cel mai de început. Viața umană
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
copil de școală, un tânăr și un adult<footnote Ibidem, p. 15. footnote>. Nu pot exista limite de tranziție în devenirea persoanei umane. Nu există o trecere de la nimic la ceva, de la un țesut impersonal la persoană și de aceea ființa umană, persoană cu drepturi depline, ia naștere în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci a pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel de-al doilea fragment, (62)<footnote Ibidem, (284.5; 285.17); v. Ibidem.footnote>, arhipăstorul Nyssei propune două perspective diferite, dar nu neapărat antagonice, referitoare la simbolistica șofranului menționat la Cântarea Cântărilor 4, 14. Prima dintre acestea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în care să se odihnească. Căutându-L pe Cel ascuns în noapte, sufletul spune: „Atunci am avut iubire de Cel dorit, dar Cel dorit a scăpat deprinderii cugetării. Căci L-am căutat pe patul meu, nopțile, ca să cunosc care e ființa Lui, de unde începe și unde se sfârșește și în ce își are esența. Dar nu L-am aflat...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. footnote>. Dumnezeu rămâne obiectul unei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
unde se sfârșește și în ce își are esența. Dar nu L-am aflat...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. footnote>. Dumnezeu rămâne obiectul unei căutări infinite, ascuns în ființa Sa incognoscibilă. Chiar pentru îngerii care se scaldă în lumina treimică, Cel căutat e necuprins<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 87
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din urmă, decât o „mireasmă” a Divinului. „Ea pare să atingă speranța celui mai măreț bine. Pentru că ce este mai înălțător decât a fi una cu Acel Care este obiectul dorinței și a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar pe de altă parte la neputința sufletului de a cunoaște ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl va tâlcui, mai târziu, ca o revărsare abundentă de lumină. Chiar făcând abstracție de precizările ce au fost aduse în această problemă de Sfântul Grigorie Palama, se poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Fac cunoștința primului concertmaistru al orchestrei Filarmonice Géza de Kresz, un ungur de viță nobilă, cu care încep să cânt regulat sonate pentru pian și violină. După câtva timp decidem să dăm un concert împreună la Ateneu. Acest concert ia ființă sub patronajul principesei moștenitoare Maria și în folosul societății pentru profilaxia tuberculozei. Asistă aproape întreaga familie regală. Pentru mine înseamnă că am luat din noucontact cu publicul, după o absență de 2 ani de pe scena de concert. În acel an
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
țării la Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană - Miss L. Wilm, educatoarea tinerelor prințese și una din cele mai devotate ființe față de persoana mea, dându-mi întotdeauna cele mai sincere dovezi de prietenie, cu toată marea diferență de vârstă, dânsa fiind în etate. Vești bune primesc de la fratele meu Romulus din Berlin, care e pe drum de a-și termina studiile
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ravagii și o mulțime de victime omenești. Habar n-am avut că am scăpat ca prin urechile acului! În aceste timpuri atât de grele sunt în cea mai strânsă prietenie cu Lizeta Frederic, o violonistă de mult talent și o ființă cu o rară cultură. A îndurat multe lovituri ale sorții și după multe peripeții, călători în America, unde părinții au plecat pentru a-și agonisi viața, își pierde mama acolo și se întoarce cu bătrânul ei părinte la București, unde
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
fixează pentru 20 februarie. Regina Elisabeta îmi face cadou rochia de mireasă dintr-o splendidă mătase adusă din Italia cu o trenă regală brodată pe de-a-ntregul și mult voil muslin pentru podoaba capului. Altă prietenă, d-na Hiott, o ființă fină și plină de muzicalitate, îmi adusese din Paris, iarăși o rochie de mireasă (a doua), din crèpe de Chine și așa m-am trezit cu două toalete pentru același scop! În fine, veni ziua cununiei, nași fiind inginerul T.
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
fire veselă, plină de curaj și voie bună. Aceste calități împreunate cu o energie fără seamăn o ajuta să treacă peste toate greutățile. Concertul era anunțat pentrru sala prefecturei de acolo. Marele nostru compozior Ghoerghe Dima împreună cu soția sa, o ființă aleasă, o artistă chiar, îmi făcură cea mai călduroasă primire, atât în casa lor, și prin entuziasta propagandă pentru reușita deplină a concertului, la care asistă tot ce era mai ales ca public din Cluj, în frunte cu generalul comandant
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nemărginit al cunoașterii și, implicit, al fericirii sale”<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 16. footnote>. Năzuința crescândă după împlinirea binelui este inerentă omului ca ființă creată care nu posedă în natura sa plenitudinea existenței, dar care are viață în măsura participării la Viața cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul că dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filip. 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis (II
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea sa constă dintr-un efort perpetuu spre Dumnezeu. Acest efort este participarea spirituală în Dumnezeu: „Creația se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun. Nu a început să existe într-un punct
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
făcut încă nici primul pas<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit”<footnote In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941B. footnote>. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea gregoriană despre epectază, participarea ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 137. footnote>. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filipeni 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de a obține uniunea cu Dumnezeu. Pentru Williams, o astfel de interpretare a Sfântului Grigorie nu este funcțională. Williams susține că o lectură atentă a lucrărilor De anima et de resurrectione și De hominis opificio relevă că, pentru Sfântul Grigorie, ființa umană nu „constă dintr-un nucleu rațional cu unele apendice rușinoase”<footnote Ibidem, p. 236. footnote>. Deși nu se poate nega că dorința poate constitui o problemă, la fel de indubitabil este și că ea reprezintă parte integrantă a soluției. Pentru că, după cum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]