1,924 matches
-
sale, fapt care îi dăruiește sensul de ființare ce știe despre sine și despre Celălalt. I-aș fi spus simplu, "ființare reflexivă", dacă determinativul din această expresie nu ar fi avut un sens opus față de celălalt sens fundamental al acestei ființări, acela al deschiderii și reciprocității. 203 Cf. Aristotel, Despre interpretare, 16 a 17 a (reamintesc acest context datorită importanței sale pentru problema relației dintre verb și timp). 204 Cf. Augustin, Mărturisiri; Cartea a XI-a. 205 A se vedea analiza
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin mecanismele de autoreglare, prin feed-back. Pe această cale se obține transformarea condițiilor externe în condiții interne. Prin caracteristicile sale de sistem cibernetic, organismul capătă o însușire: autonomia, adică posibilitatea de a-și menține condițiile interne în limite compatibile cu ființarea (homeostatarea) în mijlocul oceanului exterior, bântuit nu arareori de furtuni ce o pun la grea încercare. Autonomia înseamnă o limitare a dependenței de acest ocean, un anumit grad de eliberare (libertate). Această autonomie, generată de crearea unui mediu intern care, într-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în procesul de asimilație clorofiliană sau fotosinteză. Folosind lumina soarelui, apa, CO2 și unele substanțe minerale plantele transformă materia anorganică în materie organică cu eliberare de oxigen. Plantele au provocat cea mai puternică revoluție ecologică de pe Terra din toate timpurile ființării sale. Au transformat o planetă anaerobă în una aerobă. Planctonul Oceanului Planetar, alături de pădurile și de întreaga vegetație a uscatului sunt furnizorii de oxigen și substanțe organice de natură vegetală. Producători fac posibilă existența fitofagilor, iar aceștia a zoofagilor; zoofagii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Heidegger spunea că metafizica face parte din "natura omului"7, atunci nu rămâne decât să vedem ce este în fapt metafizica 8, așa cum o vede Heidegger, dând răspuns propriei sale interogații filozofice: Metafizica este modalitatea de a întreba trecând dincolo de ființare, în așa fel încât ființarea să poată fi redobândită, ca atare și în întregul ei, pentru înțelegere 9. Admițând că gândirea însăși este contradictorie 10 (s.a.), după cum ne spune Pompiliu Crăciunescu, metafizica, așa cum este înțeleasă în timpurile moderne, se dovedește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
parte din "natura omului"7, atunci nu rămâne decât să vedem ce este în fapt metafizica 8, așa cum o vede Heidegger, dând răspuns propriei sale interogații filozofice: Metafizica este modalitatea de a întreba trecând dincolo de ființare, în așa fel încât ființarea să poată fi redobândită, ca atare și în întregul ei, pentru înțelegere 9. Admițând că gândirea însăși este contradictorie 10 (s.a.), după cum ne spune Pompiliu Crăciunescu, metafizica, așa cum este înțeleasă în timpurile moderne, se dovedește [...] liantul discret și unic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
O ador, o cânt cum cântă/ Harfa pe o sântă 127. Ceea ce-l deosebește pe Eminescu de înaintașii săi este și faptul că în structura sa poetică a încorporat ceea ce îndeobște se cheamă muzica sferelor. Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de închipuiri [...] îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă că gândirile lui adesea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
monarhice de organizare nu era racordată, și ea, aidoma funcției monarhice, la transcendent, adică făcută să fie de origine divină, ceea ce, În Evul Mediu, constituia argumentul fondator al oricărei supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării sale l-a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută la mijlocul secolului al XIII-lea, Într-unul din cele două tratate ale lui Vincent de Beauvais (intitulat Speculum doctrinale), sintagma corpus Reipublicae mysticum (evident un decalc al lui corpus Ecclesiae
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
că dimensiunea comunitară a persoanei are o întemeiere foarte adâncă în modul uman de a ființa. Noțiunea de persoană, așa cum a fost aceasta elaborată în mediul bizantin, reprezintă o posibilitate privilegiată de a recupera o viziune asupra unicității modalității de ființare proprie omului. În plus, această noțiune — așa cum va fi precizat în volumul de față — dă seama de dimensiunea și caracterul viețuirii comunitare, căci a fi deschis către celălalt, a fi dincolo de tine, este calea prin care ajungi la tine. De
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ar dori a fi faptul cultural în sine, în mod izolat, și cauza ține de instrumentele interpre¬tative constituite în jurul distincției moderne între cultura seculară de factură umanistă și tradițiile teologice. Însă, într-o societate care își întemeia rațiunile de ființare pe încercarea de a reprezenta o cât mai fidelă oglindă a ordinii cerești, niciodată cultura „profană”, mai precis tradiția clasicismului grec, nu a putut însemna ceva în sine. Încercarea de a decela cu tot dinadinsul preocupări care să poarte semnele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adâncirii, nuanțării, precizării temelor ce străbat de la un cap la altul spiritualitatea bizantină. A fi liber înseamnă a fi tu însuți, iar autenticitatea interioară, adân¬cirea caracterului personal al experienței este rodul apro¬pierii de Cel ce face cu putință ființarea la modul persoanei, adică al urmarii căii comune tuturor. În legătură cu aceste accente pot fi descoperite semnele a ceea ce mai mulți exegeți contemporani au numit existențialismul gândirii și spiritualității bizantine. Christos Yannaras vorbește în Persoană și Eros de „faptul existențial al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modalitatea care să împlinească normele discursului despre Adevărata Realitate. Neoplatonismul a avut cele mai vizibile rezerve asupra Tainei Întrupării, căci nu se putea accepta din prisma raționalității sale că divinul ar putea asuma trup, cu tot biologismul și limitele proprii ființării umane așa cum găsim în textele lui Porphyrios. Nici tradiția religioasă ebraică nu putea accepta o doctrină care punea sub semnul întrebării monoteismul radical de care era în mod esențial legată. Primele trei secole creștine au însemnat un interval, în care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
disputei era modul în care s-ar putea justifica încălcarea tezei simplității Ființei (așa cum o înțeleseseră grecii de la Parmenide încoace), sau a unicității lui Dumnezeu, în termenii ebraici, fapt echivalent cu echivalarea Unului cu Trei, a unității Ființei cu multiplul ființării. Unu și trei, unu sau trei, unu și multiplu, unu sau multiplu — acestea erau dilemele care au adus mereu necesitatea unor precizări și justificări pe care spiritualitatea și filosofia bizantină le-au reluat de la origini și până în vremea apusului său
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ierarhia înseamnă mai mult decât o transmitere ierarhică a adevărului, ea înseamnă și o transmitere de ființă. Dacă este permis să se spună astfel, fiecare creatură ce participă la mijlocirea săvârșită de ierarhie, se „înființează” mereu, câștigă un plus de ființare, o îmbogățire care o afectează în cel mai profund nivel al său. De aceea se poate vorbi de o „mișcare” și de o „apropiere” necontenită de Dumnezeu. Deși identică cu sine sub aspect personal, fiecare creatură rațională este mereu alta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Mijloc, aceea a apofatismului naturii, și-a pus amprenta asupra modului de investigare a naturii umane în antropologia filosofică modernă. Idealul surprinderii a ceea ce este în mod esențial natura omenească a condus la o evaluare statică a modului uman de ființare. Renașterea, cu felul în care se interesează un Leonardo da Vinci de om și putințele sale, este emblematică pentru acest model antropologic. Deși, începând cu textele renascentiste, omul este pus în centrul preocupărilor filosofiei, această schimbare nu a însemnat însă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
model antropologic. Deși, începând cu textele renascentiste, omul este pus în centrul preocupărilor filosofiei, această schimbare nu a însemnat însă o ruptură esențială de perspectiva antropologică a scolasticii, punctul comun fiind acela al căutării a ceea ce reprezintă constituția esențială, grundul ființării umane. Bizantinii nu numai că nu au avut preocupări de acest gen, dar au accentuat că omul, așa cum este lumea de după căderea adamică, nu este într-o situație de autenticitate, așa că discursul antropologic trebuie să fie circumspect atunci când este vorba
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
accentuat că omul, așa cum este lumea de după căderea adamică, nu este într-o situație de autenticitate, așa că discursul antropologic trebuie să fie circumspect atunci când este vorba de a preciza ce este cu adevărat caracteristic și propriu omului ca mod de ființare. Aceasta însă din perspectiva apofatismului persoanei, cale explicativă ce a exclus identificarea oricăror esențe invariabile în dimensiunea ipostatică a omului. Meditația bizantină asupra omului s-a concentrat asupra semnificațiilor și implicațiilor unui fragment din geneză care oferă un simbol laconic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
implicație este aceea că protopărinții nu aveau aceeași situație existențială înainte de cădere, astfel că noutatea derivată din asumarea unei îmbrăcăminți înseamnă mai ales o părăsire a stării lor cu adevărat naturale, a ceea ce îi era propriu omului ca mod de ființare. Ceea ce rezultă este că situația post-edenică a omului este nenaturală, că tot ce înseamnă viețuire terestră se găsește sub semnul impro-priului. Antropologia bizantină s-a conturat din această cauză ca o cercetare stadial-dinamică a ontologiei umanului, și nu ca o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și apusul său. Pe măsură ce meditația asupra sintagmei se apro¬funda odată cu trecerea vremii, rezultatele au fost spectacu¬loase, căci s-a conturat o adevărată filosofie, o meditație ce va duce la articularea unei originale antropologii. Cei implicați în cercetarea statutului ființării umane de după cădere au fost mai cu seamă oameni foarte bine inițiați în exercițiul logosului grec, dar care nu erau mai puțin trăitori ai literei evanghelice. Subiectul fusese cercetat de gânditori ai timpurilor apologetice, Origen fiind numele cel mai semnificativ
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Deci așa cum am arătat mai sus, prima familie a fost întemeiată de Dumnezeu în rai, avându-i ca membri pe Adam și Eva. S-a putut atribui, pe lângă alte înțelesuri date familiei, chiar un temei mai înalt de instituire și ființare, nevoia unui sprijin moral pe care soții îl pot avea unul de la altul și amândoi de la copii. Familia, deci, are un aspect pronunțat social, este o instituție de drept divin. Sfințenia și puterea ei stau în unitate. „Sculându-se Adam
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
amândouă creându-se, determinându-se și supunându-se întru ființa Lui, Celui ce reprezintă Informația, Celui ce reprezintă Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul, adică Totul. Științific, Dumnezeu există, Arhitect al Universului. Știința nu-l exclude ci îi demonstrează deplin Ființarea, așa cum nu ne neagă pe noi, Oamenii, desăvârșire a creației Lui. "Cunoaște-te pe tine, însuți" nu reprezintă altceva decât transfigurarea lumii. Zarathustra, oricât de orgolios ar părea spunându-și salvatorul, nu se poate cunoaște decât cerând: "Învață-mă știința
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viața, având în extensia a ceea ce este și în alții. Și-atunci acest foc primordial, care ne arde și ne mistuie, cum poate fi el definit? Și cum îl putem descrie? A spune suflet înseamnă tot ce idealizăm în totalitatea ființării, dar statusul suprem, specific ca parte în sine din întreg e Sufletul. Prezența lui în opera literară îl poate defini pe autor dar nu-i dovedește existența. Filosofia de azi e tributară celei protoistorice. O zărim în amintirile înscrisurilor lemuriene
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să aparții unei societăți inițiatice pentru a admira lumea, pentru a te lăsa cuprins de taine și a le urma pilda transmisă de Dumnezeu prin Cuvânt. Acesta este poemul care continuă, cu aventura omului în fața luminii izvorâte din haos, istoria ființării universului ordonat de prezența Cavalerilor Astrali. Stă omul în fața luminii, ieșind din imperfectul prezent al duratei crizei tragice prin care se definește prezența omului. Răsare luna, -mi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ecran de identificare a celuilalt (iubita, fantasma, chipul abia zărit). E ca și cum o partitură muzicală ar fi desfăcută în notele ce au compus-o, pentru ca, apoi, fiecare semn al structurii risipite să fie reconstituit printr-o nouă sintaxă, prin legea ființării în creație. Al doilea element important, în contrast și în relație de comunicare subtilă, cel mai adesea este cosmicitatea; altfel spus, prin iubire, sfânta substanță gânditoare începe prin a fi și rămâne pentru totdeauna neîncepută și sfârșita plămădeală. Alături teiul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
amintesc despre ultimele noastre convorbiri plăcute pe care le-am avut cu dânsul la el acasă când am avut expoziția la Fălticeni. Corespondența cu dânsul este în legătură cu preocupările lui folcloristice și mi-a cerut material, apoi, apoi despre Băeșu și ființarea Liceului Comercial din Folticeni. O corespondență de la fostul meu profesor Ciurea relativ la acele date și informații pe care mi le a cerut asupra unor profesori care au funcționat și la Folticeni și despre moș Ghiță Chirileanu, trebuindu-i 344 pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
verificarea (evaluareaă. Prezentarea acestor faze a fost „atestata experimental de C.Patrik prin studiul realizat asupra unor poeți (1935Ă și respectiv pictori (1937Ă. Aceleași etape sunt reperate de către J.E.Eindhoven și W.E.Winacke, constatând însă strânsă lor „simbioza de ființare” (A.Munteanu, 1994, p. 57Ă. Prima și ultima fază (pregătirea și verificareaă sunt organizate în mod rațional și se desfasoara conștient, fiind mai specifice creației științifice și tehnice. Celelalte două (incubația și iluminarea) sunt nelipsite în orice proces creator, indiferent
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]