1,777 matches
-
vlaho-bulgar și după 1241 când Cumania era golită de locuitori. Teza lui a fost reluată de I.C. Eder, care a combătut Supplex Libellus Valachorum și a susținut originea bulgară a românilor. Teoria imigraționistă a fost reluată de alți istorici și filologi de la începutul secolului al XIX-lea. Geograful german Eduard Robert Rösler a reluat în 1871 tezele lui Sulzer. Cartea lui s-a bucurat de un succes favorabil în Ungaria, în contextul afirmării națiunii maghiare în urmă succesului încheierii pactului dualist
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
(nume la naștere "Tadeu Hîjdeu"; n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina - d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. S-a
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
acte publice și particulare, scrisori etc. în care - dacă nu se putea urmări dezvoltarea unor idei - se pot vedea fazele evoluției limbii. El nu s-a mulțumit să le transcrie, ci le-a însoțit de observații felurite despre care marele filolog german Schuchard a zis: "Pătrunderea și erudiția lui Hasdeu se pun în evidență aici în modul cel mai splendid". Volumul al II-lea poartă titlul special de "Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
De numele orașului Cahul sunt legate și numele unor personalități contemporane: poetul Robert Cahuleanu, dansatorul Spiridon Mocanu, cântăreața de operă Svetlana Strezev, privighetoarea sudului, interpreta de muzică populară Maria Sarabaș, conducătorul artistic al formației de muzică populară „Lăutarii” Nicolae Botgros, filologul și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de nord), Eugeniu Hrișcev - doctor habilitat în științe economice, membru
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
artă literară" și "Problemele metaforei și alte studii de stilistică". În anii 1961 și respectiv 1963 apar "Jurnalul", un pseudo jurnal de fapt conținând texte cu caracter publicistic, și "Idei trăite", volume în care își creionează personalitatea de umanist și filolog complet, de om al Renașterii. În 1964 moare la București pe data de 21 mai, din cauza unui infarct miocardic, exact în ziua când intra la tipar volumul "Arghezi, poet al omului". Este fondatorul școlii de stilistică a Facultății de Litere
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
(n. 20 octombrie 1895, București - d. 27 februarie 1990, București) a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică. Profesor la Facultatea de Litere din București, a fost unul dintre patronii spirituali ai școlii lingvistice de la București, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
din epoca interbelică. De la bun început obiectivele sale erau complexe: în primul rând publicarea de ediții critice ale scriitorilor clasici români, a colecției „Energia", unde regele Carol propunea tipărirea de cărți de aventură, ediții definitive ale scriitorilor contemporani. Activitatea de filolog a lui Alexandru Rosetti se întinde pe aproape șapte decenii de muncă intensă, coroborată de pasiunea sa extraordinară pentru bibliofilie. Atât în epoca interbelică, cât și în perioada comunistă, Rosetti s-a ocupat de editarea unor opere complete ale scriitorilor
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
și, nu în ultimul rând, prin limpezimea și claritatea cu care sunt înfățișate contururile abordării proprii asupra fenomenului lingvistic”.". Totuși, în mod evident, concepția coșeriană trebuie studiată în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care și l-au propus discipolii marelui filolog. Eugen Coșeriu a menținut legături strânse cu mediul științific românesc și cu baștina, revenind deseori atât în satul său natal, cât și la București, Cluj, Chișinău. În calitatate de om de știință nu a ezitat să-și susțină cu fermitate
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”." În comunicarea susținută la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iași-Chișinău, 6-9 iunie 1994) Eugen Coșeriu face o prezentare generală a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice și stării actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conține de asemenea o argumentare riguroasă (sub aspect "genealogic
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]
-
Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi: Hristu Cândroveanu, "Un veac de poezie aromână"). Lingvistul a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică, a inițiat și
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
Principalele sale calități în acest domeniu ar fi simțul limbii, intuiția și relația afectivă cu fenomenele examinate, iar familia lingvistică din care face parte ar fi aceea a curentului idealist, reprezentat de Wilhelm von Humboldt, Benedetto Croce sau Karl Vossler, filologi pentru care limba este forma cea mai directă de expresie a spiritului uman. Cu acordul autorului, "Dicționarul etimologic al limbii române" a fost reeditat la București, într-un singur volum, în 2001. În prefața acestei ediții, Alexandru Ciorănescu precizează: „L-
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
( * 12 martie 1941, București ) este un cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român. A fost profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității București. În decembrie 2011 a fost declarat de către Senatul Universității din București profesor emerit. În 1957 devine absolvent al Liceului ”Ion Luca Caragiale” din
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
catastrofa vieții mele de școlar în Botoșani”", deoarece a fost eliminat temporar pentru că nu salutase un profesor. Iorga alege să părăsească orașul și să se înscrie la Colegiul Național din Iași, fiind admis, primind bursă și fiind lăudat de director, filologul Vasile Burlă. Tânărul vorbea deja fluent franceza, italiana, latina și greaca, mai târziu referindu-se la studiile grecești ca fiind "„cea mai rafinată formă a rațiunii umane”". La vârsta de șaptesprezece ani, Iorga a devenit mai rebel. Devenise interesat în
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
(n. 28 februarie 1754, Râciu, Mureș - d. 2 noiembrie 1816, Bobota) a fost un istoric, filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al Școlii Ardelene. s-a născut pe 28 februarie 1754, Râciu, Mureș. Familia Șincai se trăgea din satul Șinca Veche din Țara Făgărașului. A studiat la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, apoi la Cluj, Bistrița
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
este epopeea națională finlandeză, cea mai cunoscută culegere de poeme folclorice finlandeze, fiind tradusă în peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez Elias Lönnrot. Străbătând Karelia, acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, "". Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala a devenit
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
capitulariile mai ales (circa 1700 ce s-au păstrat), scot în evidență bogata activitate legislativă a timpului. De asemenea, datorită scrisului, Lupulus din Ferrières, persoană ce a colecționat și corectat texte clasice cu o perspicacitate apropiată de cea a unui filolog modern, a devenit cel mai de seamă reprezentant al erudiției carolingiene. Un alt mare cărturar al renașterii carolingiene, care a reînviat biografia ca operă de artă, este Eginhard. Acesta luând ca model Viețile împăraților de Suetonius a alcătuit o relatare
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
cinci": "ținți". În cronicile arabe din secolul al XIII-lea, în loc de Țaratul Vlaho-Bulgar era menționată doar Valahia, cu indicarea precisă a coordonatelor geografice arabe și cu specificarea faptului că Valahia se numea în arabă "al-Awalak" iar locuitorii "ulaqut" sau "ulagh". Filologul Ilie Gherghel, după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit, a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Chiar și denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci, slavo-macedoneni sau alții), sau cetățenii Republicii Macedonia în sensul mai îngust al cuvântului. Originea aromânilor este disputată, dar un punct de acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: "i sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani", în timp ce T. J. Winnifrith
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de viață sedentar și creștinismul ortodox. Amestecul etnic dintre guzi și alte triburi turcice, pecenegii și cumanii, ar fi dat naștere poporului găgăuz. Istoricii protocroniști consideră că găgăuzii actuali sunt unul dintre popoarele originale ale lumii turcice, în timp ce etnografii și filologii amintesc că în anul 1812, când Bugeacul a trecut din stăpânirea Otomană în stăpânirea Rusească, Turcii și Tătarii musulmani (în parte Nogai) au fost alungați de aici spre Dobrogea și răsăritul Bulgariei, fiind înlocuiți prin Găgăuzi și Bulgari, adică ortodocși
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
sursă anterioară din anul 753 - "De Regno Sclavorum" („Despre Țara Slavilor”). Numele de „Bosnia” provine probabil de la râul Bosna în jurul căruia se află ea, rău denumit în perioada română drept "Bossina". Rădăcini mai directe ale numelui râului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o legătură cu radicalul indo-european "*bos" sau "*bogh", care înseamnă „apă curgătoare”. Anumite surse române menționează și ele "Bathinus flumen" că nume pentru "Bosona" ilira, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”. Alte teorii implică rarul
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal"". Joseph - Étienne s-a născut la 8 septembrie 1830, în satul Maillane din departamentul Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al "Mas"-ului "du Juge", unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala
Frédéric Mistral () [Corola-website/Science/298184_a_299513]
-
le este o sărbătoare populară, celebrată de români pe 24 februarie. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
ladino s-au distins și unii din Europa de est, precum Marius Sala în România, Iakov Malkiel in Ucraina, M. Gabinski în Republica Moldova. Între figurile spirituale renumite ale iudaismului sefard care au activat în România se pot menționa Moses Gaster, rabin și filolog, ulterior șef rabin sefard (haham) al Angliei, rabinul Reuven Israel , rabin în Rodos, și care a fost într-o vreme rabinul comunității sefarde din Craiova și a lăsat (în ebraică) un material documentat asupra vieții religioase în România și rabinul
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
în 1940. Muzica diferitelor sărbători face și ea parte din patrimoniul folcloric albanez, în special cele din jurul zilei Sfântului Lazăr, de la începutul primăverii. Cântecele de leagăn și bocetele ("vajtim") sunt tipuri importante de cântece populare albaneze, adesea cântate de femei. Filologul german Franz Bopp a demonstrat în 1854 că albaneza este limbă indo-europeană, familie în care ea formează o ramură distinctă al cărei unic membru este. Unii lingviști consideră că albaneza derivă din iliră în vreme ce alții, susțin că provine din daco-tracă
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
1965 primește Premiul Internațional "Johann Gottfried von Herder". A fost sărbătorit cu prilejul zilelor de naștere la 80 și, respectiv 85 de ani, ca „poet național”. În 1965 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură. Nominalizarea a venit din partea filologului italian Angelo Monteverdi.
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]