1,926 matches
-
ed. a IV-a (1983), ed. a V-a (1995), București, Editura Univers Enciclopedic. JN = "Jurnalul Național". LL = "Limbă și literatură", București, Societatea de Științe (Istorice și) Filologice, anul I: 1957. LLR = "Limba și literatura română", București, Societatea de Științe Filologice, anul I: 1972. LR = "Limba română", București, Editura Academiei Române, anul I: 1952. MDA = Micul Dicționar Academic, I-IV, București, Editura Academiei Române, 2001-2003. MDN = F. Marcu, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2000. MGD = H. Broekhuis, E. Keizer, M. Den
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
specialitate, director al Casei Corpului Didactic din județul Prahova, iar din 1993 cadru didactic asociat la Facultatea de Litere-Științe a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. În paralel, este secretar și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România (1969-1990), președinte al Fundației „I. L. Caragiale” (din 1992), de-a lungul timpului fiind și redactor responsabil al unor publicații didactice, precum „Școala Prahovei” ș.a., redactor-șef al revistei „Axioma”. Debutează la „Luceafărul”, în 1959, fiind prezent și în
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
Emerson, Corneille, Balzac, Proust, Gustave Le Bon, Mohammed Dib. Iubitor al cuvântului, totodată riguros exact, dar și rar, prevăzut cu un vocabular bogat, în care se învecinează seva rurală cu neologismul conceptual, criticul își trage satisfacția scrisului din dibacele izbutiri filologice. E la d-sa o anumită prețiozitate, totdeauna trează, adică trecută prin filtrul reflecției, dar oricum, o căutare, când de cuvinte cu circulație restrânsă, când de folosire a lor foarte personală, când din întorsătura sintactică neobișnuită. De altă parte, poetul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, unde studiază limbile clasice și istoria literaturii române. Cu o bursă pleacă, pentru desăvârșirea studiilor, la Paris (1875-1877). Aici își îmbogățește cultura clasică, se familiarizează cu metodele de cercetare filologică și comparatistă, abandonând orientarea latinistă spre care înclinase anterior. La întoarcerea în țară funcționează ca profesor de limba latină și limba română la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București, iar în 1891 este, câteva luni, ministru al Cultelor
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
analiză amănunțită a realităților folclorice românești, susținând originea mitologică, romanică a acestora, reconstituind o posibilă evoluție. În Cercetări asupra proverbelor românești (1877) aplică metoda comparatistă, utilizând numeroase izvoare străine. T. expune și recomandă, tot după B. P. Hasdeu, principiile metodei filologice în cercetarea folclorului, în speță a proverbelor. O lucrare despre colinde relevă substratul păgân al acestora și atinge unele chestiuni de teorie a creației populare, precum geneza și circulația unor specii. Problema creatorului popular l-a interesat în mod deosebit
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
și ca o introducere în poezia populară, fiecare gen fiind prezentat în sumare schițe monografice. Clasificarea pieselor folclorice se face în funcție de vârsta celor ce le practică și de ocaziile în care sunt prezentate. Culegerea propriu-zisă a fost realizată cu rigurozitate filologică, materialele fiind însoțite de fișele informatorilor. T. este unul dintre primii cărturari români din secolul al XIX-lea a căror activitate a fost dedicată studiului sistematic al folclorului. SCRIERI: Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă literară (1970), Corelația limbă - literatură (1971), Opțiuni și retrospective (1989), Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi (1994), impunându-se mai ales cu cercetările privind cultura veche românească. Preferând
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor un extrem de prețios material filologic și lingvistic, rezultat al unui efort susținut deopotrivă de competența filologică și de cea istorico-literară. Ca în fiecare întreprindere ce vizează recuperarea, în transcriere interpretativă, a textelor vechi, T. aduce numeroase corecții și vine cu elemente de noutate atât în ceea ce privește
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor un extrem de prețios material filologic și lingvistic, rezultat al unui efort susținut deopotrivă de competența filologică și de cea istorico-literară. Ca în fiecare întreprindere ce vizează recuperarea, în transcriere interpretativă, a textelor vechi, T. aduce numeroase corecții și vine cu elemente de noutate atât în ceea ce privește metoda de lucru, cât și studiul materialului propriu-zis. Bunăoară, indicele la
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
șt. Bănulescu și alții, în genere scriitori de succes, au fost minimalizați de Profesor cam în același fel. Verva sa comică amuza, delecta, contraria, nedumerea. S-a rîs în hohote prelungite, zgomotos. Uneori însă (ca în cazul observațiilor de natură filologică), din pură inerție. În ceea ce mă privește, m am simțit ca într-o expoziție de caricaturi reușite, fără a mă lăsa cuprins total de veselie sau fără a pune semnul egalității între portretele in aqua forte și modelele lor. *O
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În câteva săptămâni, eventual În comunicări succesive (dusul la poștă să nu fie o problemă În plus - când ieșiți la cumpărături), să-mi aduceți vreo lămurire. Îmi permit, prin urmare, să vă expediez aceste copii, Îmi cer scuze, 709 nefinisate filologic, dintr-o primă culegere, după paginile fălticenene. Pe lângă numele și informațiile marcate de mine cu steluță, veți găsi, sunt sigură, și dvs. detalii revelabile. Vă repet, cu minim efort, semnalați mi-le. Eventual prin succinte adnotări chiar pe aceste file
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al culturii universale. „HIERASUS”. Muzeul Județean Botoșani, Anuar 1981, apărut 1983, pp. 423-430 (Comunicare prezentată la sesiunea științifică organizată de muzeu). Eugen Dimitriu, Petru Froicu: Din scrisorile adresate lui A.G. Stino de Alf Lombard. „Limbă și literatură”, Societatea de științe Filologice din R.S.R., București, vol. IV, 1987, p. 500-507. 375 Soția mea, fostă elevă a profesoarei Virginia Stino la Liceul de fete „Principesa Elena” din Fălticeni. 847 3 (Fălticeni), 31.XII.(1980) Cu toată dragostea mă gândesc la dv. amândoi, dorind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
avut corespondență. 554 L-am invocat pe Alex. Balaci, pentru că aflându-se deseori la Roma, putea să ne aducă vreo informație despre această teză de doctorat. Căutat de Prof. Maria-Luiza Ungureanu, italienistul român a fost de negăsit. 926 de științe filologice - unde lucrează și D-na. Cu mulțumiri și bune urări familiei și matale, V. Tempeanu 21 C.P. Covasna-Voinești, Sanatoriul Cardiologic, Camera 35. Covasna - jud. Covasna Iubite domnule Dimitriu, Tot aștept vești de la D-voastră - bune, se-nțelege. Stau aici până la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
eu, la rândul meu, cunoștințele mele literare și folcloristice la bogata sursă fălticeneană. Cercetarea la care Vă referiți În legătură cu Nicu Gane, folosind prezența În Italia a D-lui Al. Balaci, o văd foarte posibilă. Voi cere la Soc. de științe Filologice ( În cadrul căreia de asemenea activez - vom avea curând adunarea generală pe țară) adresa D-lui Balaci și, dacă vreți, putem să-i cerem ajutorul chiar În numele Muzeului. Aștept să-mi comunicați cum să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene”711 este un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
inedite, În legătură cu „șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „șezătoarea”715 D lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat la vreme că la Conferința pe țară a Societății de științe filologice am cunoscut pe președinții filialelor Iași și Suceava. Discutând despre activitatea frumoasă a unor centre, a venit desigur, cum era firesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
13 iulie, despre „șezătoarea”715 D lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat la vreme că la Conferința pe țară a Societății de științe filologice am cunoscut pe președinții filialelor Iași și Suceava. Discutând despre activitatea frumoasă a unor centre, a venit desigur, cum era firesc pentru că eram și eu acolo -, vorba și despre Fălticeni. Încă o nouă ocazie de recunoaștere a valorii orașului și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o altă editură la Iași, Suceava, care ar putea să ne folosească mai mult? Eu vreau să discut totuși cu Dl. Gafița. Am speranțe că vom reuși. Mă bucur mult pentru investigațiile În legătură cu Înființarea unei filiale a Societății de științe filologice. Mă bucur mult de asemenea că oamenii sunt de acord. Va fi și aceasta o realizare a D-stră și va servi Muzeului și Galeriei, precum și oamenilor de cultură din Fălticeni. Ce păcat că orașul D-stră nu-i mai aproape de București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Spiru Haret, Iași, 2001, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 22 martie 2002. 8. Premiul Opera Omnia pentru activitatea laborioasă de valorificare a inestimabilelor fonduri de documentare din zestrea culturală a municipiului Fălticeni, 11 iunie, 2003. 9. Membru al Societății de științe Filologice din R.S.România - Filiala Suceava, secția Literatura română, 1982. 10. Diplomă de excelență, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la Înființarea la Cernăuți a Societății Scriitorilor Bucovineni, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 22 noiembrie, 2003. 11. Diplomă pentru merite deosebite
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Catedra de literatură română, comparată și teorie literară a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A făcut studii de documentare la universitățile din Praga și Bratislava (1974) și la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1993). Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș (1974). La îndemnul lui Ion Mușlea, care l-a călăuzit cu discreție și generozitate, F. și-a dedicat ani întregi istoriei folcloristicii transilvănene. Unele dintre aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
1989 a obținut titlul de doctor în filologie cu teza Cărți și elemente de retorică în literatura română din secolul al XIX-lea. Secretar general de redacție al revistei „Limbă și literatură” și membru în Biroul Consiliului Societății de Științe Filologice. Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Literatorul”, „Kurier der Bochumer Gesellschaft für Rumänische Sprache und Literatur”. Situându-se între puținii specialiști în istoria retoricii românești, F. realizează trei antologii ale acestui tip de lucrări. De la prima, Retorică românească
FRANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
culturii și literaturii române. În 1953 îi este respinsă disertația despre Mihail Sadoveanu pentru că nu examinase și proza realist-socialistă a acestuia. Lucrarea (în forma ei inițială) îi este aprobată în 1959, an în care primește titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii devine doctor în științe filologice cu o teză în limba rusă despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. Încercat de teroarea istoriei, F. optează pentru ceea ce
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
respinsă disertația despre Mihail Sadoveanu pentru că nu examinase și proza realist-socialistă a acestuia. Lucrarea (în forma ei inițială) îi este aprobată în 1959, an în care primește titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii devine doctor în științe filologice cu o teză în limba rusă despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. Încercat de teroarea istoriei, F. optează pentru ceea ce el numește „calea dreaptă, demnă de a fi
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
și Clasice a Universității din București, unde și-a dat și doctoratul în literatura elină (1970). Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut să știe mai bine limba epocii sau momentului respectiv decât însuși scriitorul
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
de probleme privind stabilirea textului de bază (ortografia, geminarea, iotacizarea, punctuația, apostroful, spiritele, accentele, cratima, metrul poemelor, Cântecul lui Arghir, Cântecul bahic, epitalamuri ș.a.). El nu se rezumă la cercetarea limbii poemului, ci studiază și restul operei lui Budai-Deleanu, manuscrisele filologice, Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină și română, graiul natal al autorului, textele de literatură română veche care au intrat în atenția scriitorului. F. a pornit și aici de la lectura directă a manuscrisului, ceea ce nu se mai făcuse cu
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
București, mai întâi în calitate de asistent (1937), conferențiar (1945) și apoi profesor (1957). Deține funcția de șef de sector la Institutul de Logică al Academiei Române (1964). Este vicepreședinte al Societății de Studii Clasice și membru al Societății de Științe Istorice și Filologice, secția studii orientale. Colaborează la „Codrul Cosminului”, „Făt-Frumos”, „Revista de filosofie”, „Revue des études indo-européennes”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală” ș.a. În primele sale lucrări - eseul nepublicat L’Art et la connaissance (1922), studiul comparativ Mimesis și muzica. O
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]