5,981 matches
-
, Gheorghe (12.IV.1944, Ruda-Budești, j. Vâlcea), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector la Facultatea de Ziaristică din București, visiting professor la Universitatea din New Delhi (1977-1979, 1981-1984), director
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
din București (1984-1987) și director al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I. C. Petrescu” (din 1988). A debutat ca poet în „Luceafărul” (1961). A folosit, în publicistică, pseudonimele Gh. Miloșești și Gh. Grigorescu, iar în India, Horace Gage. Și-a luat doctoratul în filologie în 1974, cu teza Baudelaire și poeții români. Corespondențe ale spiritului poetic. Este membru în Authors Guild of India (din 1978), președinte al Asociației Culturale Româno-Indiene (din 1992), vicepeședinte al Societății Române de Etnologie, membru în International Association of Educators
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
ANGHEL, Petre (3.II.1944, Băilești, j. Dolj), prozator, poet și istoric literar. Fiu al Anicăi (n. Panea) și al lui Ion Anghel, fabricant de mobilă, A. își face studiile școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
1972), lucrează între timp ca profesor suplinitor de limba română la Crevedia Mare și Găiseni, iar din 1972 ca asistent, lector și conferențiar și profesor la Catedra de etnologie și folclor a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală și scrisă. După 1989, este director adjunct al Direcției Relații Internaționale din Ministerul Învățământului și Științei (1990), vicepreședinte executiv al Fundației Culturale Române (1990-1992), director al Institutului de Istoria Artei. Debutează în „Analele
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
, Alexandru (12.I.1926, Gâștești, j. Iași), critic și istoric literar, stilistician. Este fiul lui Vasile Andriescu și al Mariei Andriescu (n. Samson), învățători. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1947) și Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1951). Funcționează ca profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Un timp a
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
teorie literară”, „Jahrbuch für östiche Latinität”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacție) etc. A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, A. a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetări minuțioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie. Pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, A. a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rodul unei cercetări minuțioase și de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate. Acesta este motivul pentru care câteva dintre articolele sale pe teme stilistice au fost
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii române vechi, aceea a mitropolitului Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificați de acesta. Cele două texte, aduse la zi, au fost republicate în volumul Studii de filologie și istorie literară (1997), în care, ca și altundeva, autorul demonstrează că „cele trei puncte de vedere, filologic, istoric și critic, nu se exclud în abordarea literaturii vechi, ci se întregesc reciproc”. SCRIERI: Disocieri, Iași, 1973; Relief contemporan, Iași, 1974
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
Iași, 1973; Relief contemporan, Iași, 1974; Stil și limbaj, Iași, 1977; Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979; Limba română literară în texte fundamentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, Iași, 1987; Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997; Psalmii în literatura română, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum, Iași, 2003, 5-144. Ediții: G. Ivănescu, Studii de istoria limbii române literare, Iași, 1989; Gib I. Mihăescu, Opere, I-V, introd
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
-se în satul Mușenița, județul Suceava. A. face școala primară la Mușenița (1949-1955), gimnaziul la Baineț (1955-1956). Liceul, început în orașul Siret, este continuat la „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1958-1960). Absolvent al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Filologie, secția franceză (1960-1965), A. lucrează ca profesor de limba franceză la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1965-1967), asistent universitar la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1973) și ulterior la Universitatea din Craiova (1973-1975). Din 1978, este redactor la revista „Viața
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
ANGHELESCU, Mircea (12.III.1941, București), istoric literar. Este fiul lui Enache Anghelescu, medic, și al Georgetei Anghelescu (n. Bogdan), profesoară de științe naturale. Absolvent al Liceului „I. L. Caragiale” și al Facultății de Filologie a Universității București, secția arabă-română (1962), a susținut doctoratul în filologie în 1970 cu teza Elemente preromantice în literatura română până la 1840 (publicată în 1971 cu titlul Preromantismul românesc); a făcut un stagiu de specializare în literatura comparată la Universitatea
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
1941, București), istoric literar. Este fiul lui Enache Anghelescu, medic, și al Georgetei Anghelescu (n. Bogdan), profesoară de științe naturale. Absolvent al Liceului „I. L. Caragiale” și al Facultății de Filologie a Universității București, secția arabă-română (1962), a susținut doctoratul în filologie în 1970 cu teza Elemente preromantice în literatura română până la 1840 (publicată în 1971 cu titlul Preromantismul românesc); a făcut un stagiu de specializare în literatura comparată la Universitatea Indiana din Bloomington, SUA (1981). A lucrat la Biblioteca Centrală de
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
de largi analize critice, ca aceea despre Zburătorul sau despre disputele filologice. Din cartea lui A., prima lucrare amplă și de substanță consacrată lui Heliade, se conturează pregnant figura marelui gazetar și polemist, a neobositului animator în diverse domenii, precum filologia, teatrul, traducerile, tiparul, a scriitorului profesionist, animat de proiecte titanice și de idei utopice, care și-a pus întreaga operă în slujba ideii naționale. Ion Heliade-Rădulescu. O biografie a omului și a operei se înscrie cert în istoria noastră literară
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
Vașcău - 1.X.1996, București), poet și traducător. Este fiul Ștefaniei (n. Todan) și al lui Nicolae Andrițoiu, mic meseriaș. După școala primară urmată la Vașcău și Liceul „Samuil Vulcan” de la Beiuș, absolvit în 1948, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, pe care o părăsește după doi ani (în 1951), fiind trimis la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București. După absolvirea acesteia, lucrează în redacția revistei „Contemporanul”, apoi „se perindă” (după propria-i mărturisire) prin redacțiile
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Țepu (județul Tecuciu), t. XXVIII), I. Bianu (Însemnări autografe scrise într-o carte veche de Dosofteiu Mitropolitul Moldovei (1663-1686), t. XXXVI, 1913-1914), Onisifor Ghibu (Din istoria literaturii didactice românești, t. XXXVIII, 1915-1916) aduc contribuții importante la configurarea în mers a filologiei românești. O contribuție documentară deosebită o reprezintă materialul publicat de Iacob C. Negruzzi, Începuturile literare ale lui Constantin Negruzzi (t. XXXII, 1909-1910), în care sunt dezvăluite amănunte privind încercările literare ale tatălui său, aproximate să fi început la vârsta de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
, Sorin (20.VIII.1957, Târgu Ocna), eseist și traducător. Fiul al lui Nicolae Antohi și al Anetei (n. Tătaru), învățători. A absolvit Facultatea de Filologie (secția engleză-franceză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1981), după care a fost redactor la revista studențească „Dialog”, profesor la Liceul industrial Negrești, județul Vaslui (1984-1988), filolog la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași (1988-1990), director
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
poetă, eseistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, având ca disciplină de bază limba și literatura franceză. A funcționat la Catedra de literatură universală și comparată a Universității din București. Și-a susținut doctoratul în filologie în 1973 cu o teză intitulată Cuplul tragic Ifigenia - Electra în teatrul francez și german. A publicat în „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Astra” și „Studii de literatură universală”. A debutat în presă în 1942, cu două poeme în proză publicate
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
1954, avându-l între profesori pe I. D. Sârbu. Devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” (1954-1958) și se afirmă în cadrul cercurilor științifice studențești. După obținerea licenței, își începe cariera didactică în învățământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit și funcțiile de prodecan și decan la aceeași facultate. Debutează cu articole de istorie literară în „Buletinul cercurilor științifice studențești. Științe sociale” (Cluj, 1956-1957), iar editorial cu studiul monografic Aron
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
, Costache (27.VII.1930, Ungheni, j. Iași), prozator. Este fiul Mariei (n. Popa) și al lui Grigore Costache, funcționar. A urmat liceul la Iași (1941-1949) și, timp de un an (1950-1951), tot aici, cursurile Facultății de Filologie, după care optează pentru un curs de scenarii la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Debutează în 1950, cu o povestire, în „Iașul nou”, și în volum, cu Neliniște în detașament, în 1956. Devine redactor la Studioul de
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și filologie. Numărul din 1995 marchează centenarul Lucian Blaga, iar cel din 1996 este consacrat aniversării a patru decenii de la înființarea Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. În paginile anuarului apar studii de Eugen Onu, Victor V. Grecu, Ilie Moise, Livia Dumitru
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
ANUAR DE LINGVISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ, publicație periodică a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iași a Academiei Române, apărut la Iași din anul 1965; continuă revistele „Studii și cercetări științifice”, seria Filologie (Iași, 1951-1963) și „Anuar de filologie” (Iași, 1964). Între anii 1981 și 1995, a fost editat în două
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
ANUAR DE LINGVISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ, publicație periodică a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iași a Academiei Române, apărut la Iași din anul 1965; continuă revistele „Studii și cercetări științifice”, seria Filologie (Iași, 1951-1963) și „Anuar de filologie” (Iași, 1964). Între anii 1981 și 1995, a fost editat în două serii, A. Lingvistică și B. Istorie literară. În 1965 și 1966, Al. Dima, membru corespondent al Academiei Române, a condus revista în calitate de redactor
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
ANUAR DE LINGVISTICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ, publicație periodică a Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Filialei Iași a Academiei Române, apărut la Iași din anul 1965; continuă revistele „Studii și cercetări științifice”, seria Filologie (Iași, 1951-1963) și „Anuar de filologie” (Iași, 1964). Între anii 1981 și 1995, a fost editat în două serii, A. Lingvistică și B. Istorie literară. În 1965 și 1966, Al. Dima, membru corespondent al Academiei Române, a condus revista în calitate de redactor responsabil; între 1967 și 1975, această
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Lișna, j. Botoșani - 24.VIII.1997, Iași), critic și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Calistru) și al lui Gheorghe Apetroaie, țărani. A urmat Liceul „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi, pe care l-a absolvit în 1954, apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1955-1960). Face carieră didactică la Catedra de literatură română și comparată a aceleiași facultăți. Între 1972 și 1976 a funcționat ca lector de limbă și civilizație românească la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]