12,214 matches
-
despre țara de proveniență a personalităților, aceasta a fost stabilită pe baza statului în care se află acum locul lor de naștere: de pilda, Iisus figurează ca o personalitate istorica originară din statul palestinian, unde e acum orașul Betleem, iar filosoful german Immanuel Kant e trecut la Rusia, fiindcă s-a născut în Koenigsberg, actualul Kaliningrad. Numărul I în istoria lumii: un biolog suedez Pe primul loc în TOP se afla, cum spuneam, Linnaeus, adica biologul suedez Carl von Linne, cel
TOP cei mai influenți oameni din istorie. Surpriză privind romanii din TOP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62123_a_63448]
-
Ion Horea așterne netulburat pagini de jurnal agrest. Mai apropiat decît de Ion Pillat la care s-a văzut adesea trimis, e de B.Fundoianu. Avem a face aici cu un pragmatism ideal ce evită extremele, încrîncenările, patetismul în numele unei „filosofii" a palpabilului care se transfigurează prin simpla-i consemnare gravă: „Pădurea cu norii de flori cătați de stupi. / Ferește numai, creanga uscată cînd o rupi. Nu-i poți lua în brațe, chiar de-s tăiați cu grijă./ Par duși de
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
Anca Murgoci Un alt factor care a dus la declinul furculiței și al cuțitului a fost reprezentat de învățăturile lui Confucius care era vegetarian. Se spune că filosoful chinez este cel care i-a învățat să mănânce cu bețigașele, sfătuindu-i să renunte la cuțit și furculiță, asociate cu violența: "Orice bărbat onorabil nu se va implica în ucideri și în bucătărie. Și nu va permite să fie
Cum și De Ce au ajuns chinezii să mănânce cu bețișoarele by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62908_a_64233]
-
Cioran, George Guțu a solicitat să consulte mapa aferentă. Spre surpriza sa, era vorba de un dosar voluminos, conținând nu mai puțin de 158 de epistole trimise de Cioran lui Wolfgang Kraus, la care se adaugă două aparținându-i partenerei filosofului, Simone Boue, și copiile a cinci scrisori dactilografiate, expediate de Kraus lui Cioran. După cum mărturisește editorul în Cuvânt înainte, surpriza a fost enormă nu numai pentru el, ci și pentru urmașii lui Wolfgang Kraus. Cu multă amabilitate, aceștia și-au
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
fiecare împrejurare publică sau privată la care expeditorul se referă aluziv, este explicată și, pe cât posibil, elucidată. Fără să îl flatez pe George Guțu, pot spune că nu se cunoaște deloc presupusa sa competență limitată în materie de Cioran: lecturile filosofului, la care adesea se referă în scrisorile către Kraus, sunt identificate cu exactitate, fie că este vorba de spațiul cultural germanic, fie că nu. Tot așa și întâmplările politice, prieteniile, întâmplările domestice, referințele la propria operă română și franceză: editorul
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
pe care îl putem, eventual, atribui editorului. Editor care, să nu uităm, a și tradus textul în românește. La acest capitol, George Guțu a optat - în absența versiunii originale în limba germană - pentru corectarea tacită a greșelilor de limbă ale filosofului. Precizez că vorbim de o derogare obligatorie de la normele filologice, câtă vreme, fără originale, cititorul ar fi putut fi bulversat dacă greșelile de limbă ale lui Cioran ar fi fost reproduse ca atare. George Guțu a preferat - și bine a
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
devieri de la canoanele gramaticale, lexicale sau sintactice ale limbii germene, prezente în textele originale (s.m.)" (p. 13). George Guțu confirmă, deci, cu jumătate de gură, că declarațiile lui Cioran despre neajunsurile exprimării sale în germană nu erau doar o cochetărie... Filosoful gândea bine nemțește, dar scria cu greșeli: câte, ne va spune ediția germană. Am lăsat la urmă conținutul acestei corespondențe. Ea îi va interesa, cu siguranță, pe cercetătorii operei și personalității lui Cioran, și mai ales pe cei care s-
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
Ghergani - domeniul din Dâmbovița care i-a aparținut - în iunie si iulie 1881, Libertatea si Egalitatea. Două, deci, din visurile Revoluției Franceze, la care și pașoptiștii au sperat. Stilul lor îmbină anecdota, schiță de critică de moravuri, cu explicații și filosofii nu foarte ușor de înghițit. Nu despre ele, însă, vreau să vorbesc, ci despre a treia, care lipsește. a este lăsată în margine, nescrisă. Peste cinci ani, de la Londra, unde e ministru plenipotențiar (Alecsandri primise Parisul), Ghica își ia revanșa
Fraternitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6308_a_7633]
-
Ana Chirițoiu Dialogului din 27 februarie 2012 dintre scriitorul israelian Amos Oz și filosoful român Gabriel Liiceanu, al patrulea din seria „Conferințelor de la Ateneu”, deși agreabil, i-au lipsit momentele care să-l facă și memorabil - cel puțin în sensul în care a devenit memorabil unul dintre dialogurile precedente desfăș urate sub aceeași egidă
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
și în seara de la Ateneu, chiar dacă a reiterat nu doar teme, ci și replici mai vechi - unele dintre ele realmente strălucite. La rândul lor, admiratorii lui Gabriel Liiceanu au putut aprecia probabil și de această dată prezența de spirit a filosofului român, chiar dacă intervențiilor sale pe teme strict literare le-a lipsit o anumită consistență. Iar în ce privește dialogul în ansamblu, lui Oz i-a lipsit fie provocarea care să-l scoată din vechile reflexe și replici, fie cheful de-a produce
Amos Oz și Gabriel Liiceanu la Ateneu by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4865_a_6190]
-
Cronicar La aniversară În numărul 354 (din 16-22 februarie) al OBSERVATORULUI CULTURAL este publicat un eseu ce nu trebuie ratat: „Tragedie ungară, farsă europeană”, semnat de unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali est-europeni, disidentul și filosoful G. M. Tamás. Citind textul, cronicarul mărturisește că a înțeles de ce realitatea politică, economică și socială din țara vecină e pusă sub semnul tragediei, dar nu a fost la fel de lămurit de ce vorbește autorul despre o „farsă europeană”. Dincolo de aceasta, articolul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
e supus Eliade duce la luptă de clasă -, lupta celor fără de clasă (în sens nobil) contra unuia ridicat prin muncă sîrguincioasă și viziune măreață, nu prin comerț de tămîie! Nu Eliade legionarul stă-n gîtul trepădușimii, ci Eliade istoricul și filosoful care a demonstrat că religia este una pentru toată omenirea!”. Rînduri care, împreună cu cele ce urmează și pe care nu mai avem spațiu pentru a le cita, sunt de un vădit bun-simț. Dumitru Ungureanu: Alambichoteca, Ed. Grupul Editorial Bibliotheca-Marcona, 2008
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
Sorin Lavric Vasile Băncilă, Nae Ionescu. Un cavaler prestant al spiritului, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2011, 426p. Ca să comentezi un filosof trebuie să îndeplinești trei condiț ii: 1) fler discreționar în alegerea temelor, asta însemnînd că nu te împiedici în scrupule de politețe cînd trebuie să separi insignifiantul de esențial; 2) intuiție crasă, adică miros în adulmecarea formulei lui de spirit
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
nu le-a dat prilejul adversarilor de a-l pricepe. A rămas un condotier cu tresăriri imprevizibile, un „pirat al spiritului”, cum îl numește Băncilă, dar un pirat care a strîns în jurul lui floarea inteligențelor din generația interbelică. În genere, filosofii nu au coeficient atracțios: sînt mofluzi, dizgrațioși, stînd cu mintea spînzurată de abstracții sterile. În schimb, Nae a avut magnetism: a gîndit în mijlocul vieții și de dragul ei, ba chiar a făcut-o cu har dialectic, și de aici verdictul lui
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
închinată lui Lucian Blaga (a patra) apare sub semnătura lui Zenovie Cârlugea. Harnicul autor ce i s-a dedicat în ultima vreme ne înfățișează de astădată un șir de interviuri cu personalități care l-au cunoscut pe marele poet și filosof precum și un „eseu-reportaj” menit a-i rememora prezența în Mărginimea Sibiului, „zonă de un pitoresc aparte și de o străveche românitate”. Avem a face mai puțin cu generalități decît cu evocări din proximitate, pe viu, cuprinzînd detalii asupra ființei lui
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
Crișan Andreescu Primul ministru al Învățământului din Guvernul Petre Roman, filosoful Mihai Șora, s-a căsătorit în weekend-ul trecut, la vârsta de 98 de ani. Noua soție a fostului ministru al Învățământului are 42 de ani și se numește Luiza Palanciuc, potrivit ziuaveche.ro. Potrivit sursei citate, Luiza Palanciuc este
Mihai Şora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52733_a_54058]
-
românilor a scrierilor avangardistului Benjamin Fondane-B.Fundoianu, potrivit Radio România Actualități. Mihai Șora a mai fost căsătorit, timp de 72 de ani, cu scriitoarea Mariana Șora. Aceasta a murit în 2011, la vârsta de 94 de ani. Din prima căsnicie, filosoful Mihai Șora are trei copii: Sanda, Andrei și Tom.
Mihai Şora s-a căsătorit la vârsta de 98 de ani cu Luiza Palanciuc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52733_a_54058]
-
care îi provoacă o înveninată antipatie. Adunate sub egida Fundației Templeton, o organizație filantropică care încurajează dialogul fără prejudecăți între cercetători americani aparținînd unor domenii îndepărtate, cele 13 minieseuri despre Dumnezeu și cosmos (semnate de clerici, fizicieni, psihologi, biologi sau filosofi) culminează în trei polemici propriu-zise, în care șase dintre autori, împerecheați după criteriul incompatibilității de spirit (ateii față în față cu credincioșii), răspund obiecțiilor venite din tabăra opusă. Rezultatul este o carte vie al cărei nerv polemic se transmite citiorului
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
e creștin în defensivă (Christoph Schönborn), refugiindu-se în precepte morale, unul e fizician euforic (William Phillipis) care separă jurisdicția științei de cea a credinței, altul e agnostic sarcastic (Pervez Amirali) care biciuiește superstiția prostească a firilor religioase, unul e filosof optimist (Mary Midgley), recurgînd la conștiință ca la ultimul bastion al existenței lui Dumnezeu, iar altul e ateu indulgent (Robert Sapolsky), plin de umor și dispus a face cu ochiul naivilor care se agață de umbra lui Doamne-Doamne. Din încrucișarea
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
univers care nu provine din revelație, așadar sănătoasa și sigura teorie științifică. Restul e repudiat drept foclor atavic ivit din înclinații sentimentale. Ca orice savant respectîndu-și luciditatea critică, Sagan nu dă doi bani pe revelații în genere, cum nici despre filosofi nu are o părere mai bună. În fond, orice filosofie e o religie cu adepți mai puțini. Potrivit savantului, istoria culturii arată ca un cîmp de relicve care te deprimă prin netemeinicia argumentelor. Și dacă așa arată spectacolul trecutului, ce
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
fel de megalomanie națională, dacă nu chiar naționalistă, foarte vizibilă în lucrările lui C. Noica («ființa românească»), Edgar Papu («protocronismul românesc»), Dan Horia Mazilu («barocul românesc din secolul [al] XVII-lea»), ca să nu mai amintesc de ridicarea în slavă, ca «filosof», a lui Neagoe Basarab (Dan Zamfirescu) etc.” (scrisoarea nr. 14, din 7.XI.1980). Firește, însă, că savantul, aflat la vârsta senectuții, nu era un combatant cultural, iar în atmosfera din anii ’80 nici nu ar fi găsit aliați. Amintirea
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
Telegraph recunosc dreptul lui David Cameron de a avea convingeri religioase, dar subliniază că declarațiile acestuia nu reflectă realitatea actuală din țara sa. Printre semnatarii acestei scrisori se află Harold Kroto, laureat al premiului Nobel pentru Chimie, scriitorul Philip Pullman, filosoful AC Grayling și profesorul Jim Al-Khalili, președinte al Asociației umaniștilor britanici. Intervievat de BBC, militantul pentru drepturile omului Peter Tatchell, de asemenea semnatar al scrisorii deschise, a declarat că afirmația potrivit căreia Marea Britanie este o țară creștină ''reflectă un punct
David Cameron, criticat pentru că a spus că Anglia e o țară creștină by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54392_a_55717]
-
pentru origini, își construiește totuși un aparat sofisticat pentru a le numi cu acribie. Apoi se declară agnostic și îmbrățișează tehnica, a cărei magie îl scoate din condiție umană, iar a-i spune că Dumnezeul cel viu nu e Dumnezeul filosofilor ar fi pentru el o insultă. Așa sună critica pe care Alexei Nesteruk o face oamenilor de știință. Mai precis, lupta pe care o duce în volumul Universul în comuniune e îndreptată împotriva scolasticilor seculari de factură științifică, iar viziunea
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
și știință, inițiativa trebuie să vină de la fizicieni, nu de la teologi. Aceștia din urmă suferă chiar de morbul scolastic pe care îl impută adversarilor, și Nesteruk e aici scolastic, Dumnezeul cel viu pe care îl invocă fiind alungat în favoarea Dumnezeului filosofilor
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
sunete plăcute. Ciprian Vălcan e un curios de speță calofilă care și-a împins îndemînarea pînă la pragul manierismului de tip declamator. În plus, avînd un temperament zglobiu înclinat spre calambururi nostime, scrisul său are o vioiciune nefirească pentru un filosof educat în spiritul rigorilor speculative. De fapt, Ciprian Vălcan are un condei prețios de formație franceză la care umoarea ludică împrumută paginilor o impresie de jonglerie conceptuală. Tematica cărții e babilonică: citate, evenimente istorice, personaje romanești sau filosofice, motive culturale
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]