12,882 matches
-
ea nu are metodă și nici nu se poate închega într-un sistem. De aici reies două lucruri: că în filozofie nu există soluții a căror valabilitate să treacă de la un ins la altul, sau, folosind o distincție farmaceutică, în filozofie nu există rețete oficinale (formule standard produse la scară mare), ci doar rețete magistrale, întocmite după specificul subiectului și numai în folosul lui. Mutată asupra altei persoane, rețeta se poate dovedi oneroasă sau chiar nocivă, de aceea în filozofie nu
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
în filozofie nu există rețete oficinale (formule standard produse la scară mare), ci doar rețete magistrale, întocmite după specificul subiectului și numai în folosul lui. Mutată asupra altei persoane, rețeta se poate dovedi oneroasă sau chiar nocivă, de aceea în filozofie nu există adevăruri universale, ci doar mode, curente și tendințe. În al doilea rînd, neavînd răsunet decît în mintea celui o trăiește, filozofia nu poate nutri ambiția de a da naștere unor opere durabile. Credința în operă e o superstiție
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
folosul lui. Mutată asupra altei persoane, rețeta se poate dovedi oneroasă sau chiar nocivă, de aceea în filozofie nu există adevăruri universale, ci doar mode, curente și tendințe. În al doilea rînd, neavînd răsunet decît în mintea celui o trăiește, filozofia nu poate nutri ambiția de a da naștere unor opere durabile. Credința în operă e o superstiție hrănită de cei care vor să facă din gîndire un edificiu și din înțelepciune o sursă de prestigiu, cînd de fapt gîndirea e
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
un om e atîta luciditate cîte otrăvuri proprii s-au sedimentat în el, profunzimea unui intelectual nefiind dată de ușurința mînuirii abstracțiunilor, ci de calitatea drojdiei intuitive care s-a așezat pe fundul minții sale. Și fiindcă e strict personală, filozofia nu e nici act spornic de cunoaștere a lumii și nici activitate de homo fabercare s-a ivit ca să aducă progresul în lume. Filozofia nu e agitație creatoare și nici prestidigitație filologică, într-un cuvînt ea nu e „muncă cu
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
calitatea drojdiei intuitive care s-a așezat pe fundul minții sale. Și fiindcă e strict personală, filozofia nu e nici act spornic de cunoaștere a lumii și nici activitate de homo fabercare s-a ivit ca să aducă progresul în lume. Filozofia nu e agitație creatoare și nici prestidigitație filologică, într-un cuvînt ea nu e „muncă cu mintea", ci oțiu închinat contemplării și prefirării tentelor transcendente, de aceea orice demers volitiv pus în slujba adevărului, ba chiar orice vanitate creatoare ce
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
un autor, nu șabloanele exegetice care se vehiculează pe seama lui. Din acest motiv, un gînditor nu e un colportor de clișee în vogă, ci pronunțatorul unor intuiții la care a ajuns de unul singur. De aceea, cel mai greu în filozofie e să nu fii mimetic. Rîndurile lui Nae Ionescu au curgerea seacă și lapidară a limbii vorbite, stilul său frust, ba chiar arid pînă la aticism, făcînd ca textele să nu-i fie gustate de criticii literari. Aspre și zgrunțuroase
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
preferând să lucreze cu guvernele conduse de PSD. După victoria surprinzătoare a lui Băsescu din 2004, "informatorii UDMR ne-au spus că Marko nu a avut altă opțiune decât să intre în negocieri cu PNL-PD. Aceasta se potrivește perfect cu filozofia lui că partidul poate avea succes mai mare prin modificări progresive și prin cooperare cu ambele blocuri politice". Laszlo Borbely este unul dintre cei trei puternici moderați de culise din UDMR, grup în mod curent numit "Cei Trei Neptun". Împreună cu
WikiLeaks: UDMR - partid corupt, misogin şi divizat. Ţinutul Secuiesc, un nou Kosovo () [Corola-journal/Journalistic/60534_a_61859]
-
drum, între o slujbă și alta. Replica lui era „Oamenii ca noi nu se cade să gîndească prea mult". Nu știa nici să scrie și nici să citească și părea chiar să considere alfabetizarea un soi de extravaganță.) Cunosc bine filozofia asta, pe care am întîlnit-o de multe ori printre spălătorii de vase din Paris. Barrett, care avea 63 de ani, se plîngea întruna de cît de proastă e mîncarea azi, comparativ cu cea de care puteai avea parte cînd era
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
Ariadna Grădinaru HANIF KUREISHI, scriitor de origine pakistanezo-engleză, s-a născut în 1954 în Kent, Anglia. A studiat filozofia la King's College, Londra, scriind apoi texte pornografice pentru a se putea întreține, sub pseudonimul Antonia French. În 1981 a obținut Premiul George Devine pentru piesa Outskirts, iar în 1982 a fost numit writer in residence la Royal Court
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
mai asiatici decât sunt englezii europeni. A durat mult până am ajuns să fim numiți musulmani, o nouă ștampilă, și asta tot din motive politice. Cum eram până atunci singurul student cu pielea închisă la culoare din toată seria de la filozofie, m-am gândit că Ajita și cu mine ne vom potrivi de minune. Ea era slăbuță și scundă, cu un corp compact și băiețos, nu foarte diferit de al meu. Avea părul lung și negru și purta haine scumpe, cu
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
Luminița Voina-Răuț Andrés Barba s-a născut la Madrid în 1975. A studiat Filologie Hispanică și Filozofie. A predat la Bowdoin College (SUA), iar în prezent este profesor la Universitatea Complutense din Madríd și colaborează la diverse publicații, inclusiv la ziarul El País. În 1998 scrie El hueso que más duele (Premio de Novela, Ramón J. Sender
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
în schimb îl îndepărtează pe acesta de lumea reală prin idei preconcepute și teamă. În schimb, ceea ce apropie omul de realitate și-i îngăduie să o înfrunte în mod eficient își are sorgintea într-un act spontan al inimii, în filozofia de viață pe care Joseph Cambell o definea drept „urmare a imboldului inimii" (follow your bliss). Școlile Zen uneori prezintă această poveste elevilor lor drept un koan, învățându-i despre puritatea gândirii călugărului mai vârstnic; grație acesteia, el a putut
Krzysztof Cżyzewski (Polonia) O poveste despre coexistență by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6300_a_7625]
-
Sorin Lavric Eugeniu Coșeriu, Istoria filozofiei limbajului. De la începuturi până la Rousseau, trad. și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, Editura Humanitas, București, 2011, 520 p. Sunt oameni cu ușurință verbală care resimt scrisul ca pe un supliciu de conțopist. A buchisi cuvinte pentru a le
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
în două volume care au apărut în 1969 și 1972 (vol. I: De la antici pînă la Leibniz, vol. II: De la Leibniz pînă la Rousseau). Cum însă destinul unei cărți nu se împiedică în detalii redacționale, cele două volume de Istoria filozofiei limbajului au exercitat o influență pe care nici o altă carte semnată de Coșeriu nu a mai atins-o. În cîteva decenii, Istoria filosofiei limbajului a dat naștere unei respectabile preocupări internaționale: lingvistica privită din unghiul istoriei filosofiei. Peste treizeci de
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În al doilea rînd, și aici se simte stofa savantului, oralitatea prelegerilor nu dăunează erudiției, căci Istoria filozofiei limbajului nu e un tom pe care să-l parcurgi cap-coadă, ci o lucrare pe care o consulți pe secțiuni. E o panoramă cronologică în care fiecărui gînditor i se pun în lumină ideile pe care le-a rostit în
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
ajungem la cea de-a treia trăsătură: Coșeriu nu e colportor inert al ideilor altora, ci gînditor cu preferințe proprii. De fapt, în peisajul filologiei germane, Eugeniu Coșeriu s-a ivit ca o reacție de frondă față de valul mimetic al filozofiei analitice, acea patologie speculativă potrivit căreia o limbă are sens numai dacă e redusă la un set de formalizări seci. Potrivit acestei optici, limba oamenilor trebuie epurată de orice tentă literară, adică de orice imprecizie semantică. A te exprima cu
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
secund» și născocind povești poate omul să se vadă aparținând stării de perfecțiune pe care a cunoscut-o înainte de păcatul originar” (citat din Humphrey Carpenter, biograful autorului Săpânului inelelor). Romantismul lăsase o coadă de cometă, producând abordarea degajată a filologiei, filozofiei, mitologiei, istoriei ideilor, schemelor evoluționiste, o abordare pe care aș numi-o, în linia lui Claude-Lévy Strauss, „sălbatică” (fiindcă expune mereu la aventuri și chinuri), iar Lewis îmi pare un exponent întârziat al acestui mod de a înțelege lucrurile. Accentul
C.S. Lewis și literatura pentru copii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4884_a_6209]
-
aceea, e impropriu să-l tratezi, cum se întâmplă la noi, ca pe un Învățător. Singurul adversar de temut al părerii mele despre umorul quasi permanent al lui Cioran este chipul lui devastat. Reproșurile adresate de el - și de alții - filozofiei ca sistem îl justifică pe scriitor, însă a pretinde să extragi o idee generală dintr-o înclinație proprie este pueril. Cioran și-a iubit și limba, și locul copilă riei. Norocul lui a fost că le-a abandonat. „Felul meu
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4862_a_6187]
-
între spiritul matur și spiritul adolescent. Restul ține de înzestrare și providență, două variabile pe care nici o știință nu le poate anticipa. Pentru Steiner, relația dintre maeștri și discipoli nu cunoaște îngrădiri de ordin disciplinar: că e vorba de religie, filozofie, beletristică sau știință, relația poate apărea pretutindeni. Sunt totuși cîteva note comune ce caracterizează relația tradițională „față către față“. Prima am spus-o deja: formarea cere un troc al erosului, un schimb de umori sufletești pe bază de afinitate lăutrică
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
sau 4,3,2 (2007) al lui Cristian Mungiu le-au avut în festivalurile internaționale. Trecutul comunist nu a detonant toată încărcătura de absurd și oroare, nu și-a epuizat dilemele morale, conține o stilistică aparte, substanță dramatică, material pentru filozofie și corozivul distopiilor care odată au fost frumoase utopii. Se pare că filmul lui Jan Kidawa- Błoński are în vedere un caz real, cel al lui Paweł Jasienica (Leon Leh Beynar), medievist ca formație, profesor universitar, fost luptător în Armia
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
ceea ce face din singurul personaj oscilant, Kamila, adevăratul caracter al filmului. Maniheismul care îl opune pe universitarul cu educație umanistă fostului boxeur cu educație fizică de excepție este reluat demonstrativ în acest contrast între spirit și materie, binom constitutiv al filozofiei de viață a acestor opuse definitorii, regimul polițienesc cu funcționarii săi hârșiți în rele și o intelighenție tot mai vocală cu idei liberale. Trandafirașul înscrie în emblemă, sub rosa, dubla condiție a misterului și a confidențialității constitutive oricărei organizații secrete
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
Atras de literatura fantastică a Antichității grecești, a tradus opera lui Lucian din Samosata, definind foarte sugestiv specificul acestui gen de literatură: „Multe minciuni cu cuvinte de crezut spunem”. Prin Etica sau învățătura obiceaiurilor este unul dintre primii reprezentanți ai filozofiei românești printr-o operă tradusă, dar care are meritul efortului adaptării unor termeni filozofici în limba română. Tot o revelație a volumului este epistolierul Samuil Micu - prin scrisorile amicale sau scrisorile-memoriu către episcopii Ignatie Darabant și Ioan Bob sau către
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
de a spune că o analiză de excepție creează imaginea autorului pe care pretinde a-l comenta. În această privință, cazul autorului din Humulești e fascinant. Anticipînd, deși Creangă nu e un autor cult, cazul lui e o problemă de filozofie cultă, depășind marginile unei chestiuni de judecată estetică. Căci diaconul răspopit, al cărui nimb auctorial are un farmec pentru care ar trebuie să-l invidieze mai toți clasicii noștri, diaconul acesta ridică trei teme de reflecție: legătura dintre talent și
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
burlesc care îi impregnează mai toate poveștile. Pe Creangă nu-l citești ca să te tulburi, ci ca să te amuzi, iar asta spune mult despre timbrul iremediabil frivol al cuvintelor sale. Umorul nu naște mare literatură decît dacă descinde dintr-o filozofie de ascuțită finețe intuitivă, trăsătură de negăsit la Creangă. Și aici nu e nici o intenție de a-i micșora o valoare care, consacrată fiind, e oricum clasică și nu atîrnă de opinia unui cronici de carte. Dar pericolul în cazul
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Pope (o variantă aproape completă a poemului An Esssay on Man, cuprinzînd trei din cele patru scrisori ale originalului), alexandrinul românesc se transformă în vers conceptual, celebrînd adevărurile etice și poziția omului în univers. Este prima încercare de a scrie filozofie în versuri românești, într-o compoziție de largi dimensiuni. Așadar scăpare noastră este de a urma firii,/ Căci drumul ce ea prescrie este drumul negreșîrii./ Ea spune că mintea noastră nu-i să ne ocîrmuiască,/ Ce este să ne abată
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]