3,915 matches
-
o fată buhăită și S crescuse pântecele. A auzit de moartea lui Florea, a pus la spate. - Dumnezeu să-l odihnească, a zis scurt. Avea o haină de piele, acolo făcută în județ, unde se ducea cu Didina, dată de finii lui, căptușită cu blană pe dedesubt, numai nasturi și găitane. Îl pierdea gagica din ochi. Degeaba o ostenea ucenicul cu privirile. Îl fierbea, 2 fierbea. Stăpânul i-a adunat împrejur: - Am poftă să petrec ca oamenii, și dacă se poate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îndoape și porci pentru îngrășat. De sărbători, nunți și bătăi, unde cântaseră lăutarii cânta câteodată popa, apoi liniștea învăluia din nou curțile până la Bobotează, cîftd venea sfinția-sa cu miruitul. Trecea părintele cu dascălul, după obicei. Tot pe atunci băteau finii la ușile nașilor cu plocoanele. Muierile țineau prosoapele lucrate în arnici, portocalele și lămâile învelite în foițe, iar bărbații, ploștile și gâștele gătite. Ce de petreceri! Prin februarie se ardeau gunoaiele și se reparau gardurile. Cerul se subția. Primăvara venea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
La cimitir a citit preotul o slujbă și au pus coșciugele în pământ. Nașul se ținea de crucea lui Bozoncea și hohotea: - Muriși, neică, muriși... Plângeau și coardele de veniseră de hatârul lui Nicu, gagicile lui din cartiere, plângeau și finii lui Praporgicu. Când au început să cadă bulgării pe lemnul puternic care adăpostea trupurile hoților, a fost un vaier. Nașul a împărțit bani la copiii din jur, a plătit groparilor și și-a luat nevasta acasă. Nu mai spunea nimeni
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se făcea iar sete. Se uitau pe furiș la neveste, ei le băteau, ei le iubeau! Treceau Grivița, ținîndu-se de mână, cu copiii alături, privind galantarele negustorilor. Ocoleau halta trenurilor și mergeau în alte 318 cartiere, la nași sau la fini. Îi apuca noaptea de vorbă. Hainele se mototoleau de căldură pe ei, se desfăceau la gât încinși de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau devreme și plecau la muncă, tot osteniți. Unora le crescuseră băieții. Îi însurau. Se ridicau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
când și-ntinde toți mușchii în soare, leneș, somnoros, fără, dorințe. O frunte naltă și egal de largă asupra căreia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în [de] boltele lor și deasupra nasului fin; o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de conștiință, de sine care - ar putea deveni cutezare - espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sur la faute est animé de l'esprit libéral de l'époque qui concevait tout l'horizon social comme étant exclusivement réservé à la conduite de l'homme ; il est le reflet d'une société éminemment agraire et artisanale de la fin du XVIIIe siècle et du début du XIXe siècle, période où tous les rapports de droit privé impliquaient l'homme pris individuellement. Toute atteinte aux biens ou à la personne ne pouvait être attribuée qu'à l'acte commis par
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
In. 14,27). Odihna sabatică - reflex al iubirii Treimii - este pentru creștini un dar primordial oferit doar celor care au îmbrățișat paulinic „nebunia Crucii”, după chipul și asemănarea lui Hristos. În ce sens? În fața grabnicului lui sfârșit, Iisus nu ironizează fin (ca Socrate), nici nu blestemă smintitor (precum Irod), ci se roagă. Sub ploaia de sfidări și insulte a soldaților romani, a fariseilor și a trecătorilor rătăciți, Fiul rostea un psalm regal, atribuit lui David (Ps. 21, LXX). Cuvântul îl lăuda
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un adevărat amant cel care disprețuiește anumite luni ale anului, căci ianuarie nu valorează mai puțin decît aprilie sau mai, luni dulci și Înverzite: „L’amour vaut en effet en toute saison...” Primii noștri poeți nu fac Însă deosebirea Între fin ’amor și fals’amor. Ei confundă planurile și amestecă noțiunile. Amorul rafinat urmează un cod foarte precis, acela pe care Îl putem citi, de pildă, Într-un poem didactic-erotic, Flamenca (sec. al XIII-lea). Femeia lasă ochii În jos și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O pagină îl indispuse prin analogia îndepărtată cu cazul lui. Eroul, Puternic ca moartea (fr.). G. Călinescu pictorul Olivier Bertin, deschidea Le Figaro, unde citea un articol intitulat Peinture moderne cu aluzii la arta sa: "...ces quelques mots, à la fin d'une phrase, le frappèrent comune un coup de poing en pleine poitrine: "l'Art démodé d'Olivier Bertin..." Il avait toujours été sensible à la critique et sensibile aux eloges, mais au fond de sa conscience, malgré sa vanité
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
des mondes contemporains, Aubier, Paris. BACHET D., 2000 "Le "tiers secteur": le retour de la troisième voie", L'Homme et la société, 135, 119-135. BACHET D., 2000 "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 177-209. BADIE B., 1997 La fin des territoires, Fayard, Paris. BADIE B., 1997 "Le jeu triangulaire", in Birnbaum (coord.), Sociologie des nationalismes, PUF, Paris, 447-462. BADIE B., 1999 Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris. BALANDIER G., 1955 Sociologie actuelle de l'Afrique noire, PUF, Paris (ed.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
A se vedea de exemplu colocviul AISLF (Association internationale des sociologues de langue française), "Une société monde?", iulie 2000, Quebec. 73 Cf. intervenția lui D. Hervieu-Léger în cadrul colocviului AISLF. 74 B. Badie, Un monde sans souveraineté, Fayard, Paris, 1995; La fin des territoires, Fayard, Paris, 1999; B. Hibou, La privatisation des États, Karthala, Paris, 1999; A. Colonomos, Sociologie des réseaux transnationaux, L'Harmattan, Paris, 1999. 75 Cf. de exemplu S. Cordelier, La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris, 1997
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la finalisation de cet acte. Le processus peut se développer au long de plusieurs jours, semaines, mois ou bien des années. L'idée du suicide comprend un comportement direct et observable où la personne déclare qu'elle pense à mettre fin à sa vie. Ces idées peuvent être rapportées spontanément par la personne ou elle peut confirmer leur existence quand elle en est directement questionnée. A côté de l'état dépressif et l'idée du suicide on peut présenter des états
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
definiți prin aptitudinea lor, aplicarea acesteia este constrânsă la primul și liberă la cel de-al doilea. • Literatura, o paradigmă? După ipoteza lui Pierre Bourdieu (1971), reluată de Rémi Ponton ("Les images de la paysannerie dans le roman rural à la fin du XIXe", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 17, 1977, pp. 67-72), câmpul literar va exercita o influență certă în construcția câmpului cultural. Poeții din secolul al XIX-lea, ca Lamartine, Hugo, Baudelaire sau Nerval, încarnează această nouă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
DEGENNE Alain, FORSÉ Michel, Les Réseaux sociaux. Une analyse structurale en sociologie, Armand Colin, Paris, 1994. ESCARPIT Robert, Sociologie de la littérature, PUF, Paris, 1958. ESTABLET Robert, FELOUZIS Georges, Livre et télévision: concurrence ou interaction?, PUF, Paris, 1992. FARCHY Joëlle, La Fin de l'exception culturelle?, CNRS, Paris, 1999. Hermès, nr. 20, 1997, număr special, "Toutes les pratiques culturelles se valent-elles?". HERPIN Nicolas, Sociologie de la consommation, La Découverte, Paris, 2001. HOGGART Richard, La Culture du pauvre. Étude sur le style de vie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
protecționiștii! Ce feste bune juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat de traducerea principalelor discursuri ale marilor oratori ai Ligii: Cobden, Bright, Fox
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a conciliilor; sf. Ioan Scărarul; Filocaliile (răsfoire). Seria filozofică: Philon, Pseudo-Longin; Porfir; Boethius. Intrăm în evul mediu: Alcuin; Abélard (+Scrisorile cu Héloïse); Anselm (Proslogion); Toma; Occam; Duns Scott; Eckhart; Cusanus. În plus, două lecturi de sinteză: Marrou (Augustin et la fin de la civil. antique) + Gilson (Filoz. evului mediu). Joi, 16 noiembrie 1978 La ora 11, Noica coboară în Sibiu, unde urmează să-și întîlnească traducătoarea la Despărțirea de Goethe; îi sugerez das Bildnerische și nu das Plastische pentru capitolul cu categoria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o fonologie într-adevăr rară prin varietatea ei, armenii c-o limbă veche și bogată. C-un cuvânt nu găsim un singur popor în mijlocul și în sud-ostul Europei care să n-aibă conștiința identității sale, să samene cu venzii sau finii germanizați din Prusia, Mecklenburg sau Saxonia, nu este nici un popor căruia i s-ar putea face plauzibil că e mai bine sau mai frumos să vorbească cutare limbă decât a sa proprie sau să se țină de cutare nație și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios retușate, o verigă din bronz de 2 cm în diametru, rotundă în secțiune și puțin îngroșată la locul de sudare. De aici mai provin: fragmente de vase din lut, de dimensiuni mari și mici, cu proeminențe în formă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deoarece Manolache Costache și soția sa au lăsat prin testament ca întreaga lor avere să fie moștenită de o fină a lor, Măriuța, aceasta fiind fiica unui nepot de frate al marelui logofăt, purtând tot numele Manolache, probabil și el fin de botez al celor doi testatori. Dar ceilalți nepoți de frate ai lui Manolache Costache contestă testamentul și, după repetate judecăți, ajung la o înțelegere prin care întreaga averea se redistribuie pe cei patru clironomi, urmași de drept ai logofătului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Săo Paulo. CANADA G. (2001). États-Unis: des enfants et des armes, trad. fr. de BLAYA C. și MANCEL G., ESF, col. "Confrontations", Paris. CARON J.-C. (1996). "Les jeunes à l'école. Collégiens et lycéens en France et en Europe (fin XVIIe fin XIXe siècle)", in LEVI G. și SCHMITT J.-C. (sub dir.), Histoire de l'enfance en Occident, Le Seuil, Paris, 1998, 2 vol. CARON J.-C. (1999). À l'école de la violence. Châtiments et sévices dans l'institution
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
CANADA G. (2001). États-Unis: des enfants et des armes, trad. fr. de BLAYA C. și MANCEL G., ESF, col. "Confrontations", Paris. CARON J.-C. (1996). "Les jeunes à l'école. Collégiens et lycéens en France et en Europe (fin XVIIe fin XIXe siècle)", in LEVI G. și SCHMITT J.-C. (sub dir.), Histoire de l'enfance en Occident, Le Seuil, Paris, 1998, 2 vol. CARON J.-C. (1999). À l'école de la violence. Châtiments et sévices dans l'institution scolaire au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
PRENTICE BAPTISTE H. (1992). Student at Risk in At-Risk Schools. Improving Environments for Learning, Corwin Press, Newbury Park, California. WEBER M. (1919). Wissenschaft als Beruf, trad. fr. in Le Savant et le Politique, Plon, Paris, 1959. WEBER E. (1983). La Fin des terroirs, Fayard, Paris. WEIL E. (1967). Logique de la philosophie, Vrin, Paris. WEISEL D. (1999). Conducting Community Survey. A Practicul Guide for Law Enforcement Agencies, US Department of Justice, Washington. WENTZKE G. (1997). "Gewalt und Fremdenfeindlichkeit an den Schulen", Empirische
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fost tot felul de oameni bogați și drăguți la Mariedl, o dată, chiar, am fost luată cu o mașină pentru o latrină din asta bolnavă. Dar la ăia nici nu era vorba de o latrină veritabilă, acolo totul era așa de fin, scaunul de-acolo nici măcar nu mirosea, acolo latrina mirosea a damă fină. De două ori m-a luat domnul Katechet în latrină și o dată, domnul preot. Și domnul preot a ținut-o de mână pe Mariedl și i-a promis
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Economii și Consemnațiuni (nota trad.) * "Single Market", în original, în limba engleză Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze 1 În ceea ce privește noțiunea de "sfârșit" al excepționalismului francez, vezi F. Furet, J. Juillard și P. Rosanvallon, La République au centre. La fin de l'exception français (Paris: Calmann-Lévy, 1988) și de asemenea, J. Lovecy, "The End of French Exceptionalism", West European Politics, vol. 22, nr. 4, Octombrie 1999, pp. 205-224. 2 Printre cele mai bune surse de studiu al acestei probleme sunt
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și în 1961 pentru terenurile fără proprietăți. Chiar dacă evaluarea pregătitoare realizată conform legii din 1990 a fost dusă la îndeplinire până în 1992, rezultatele încă nu au fost incluse în determinarea bazelor impozitelor locale. Raportul Senatului Franței: http://senat.fr/commission/fin/ collectif 2004/39 40nonies/39 40nonies4.html. 22 A. Decamp și M.-J. Tulard, "France: une décentralisation à la recherche d'un second souffle", în A. Decamp și J. Loughlin (editori), La décentralisation dans les Etats de l'Union Européenne (Paris: La Documentation
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]