KorAP: Find »[drukola/base=finanțator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...1021 >

25,509 matches

Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

acelea? A folosit, în decursul existenței, sale metode și instrumente potrivite mediului rural, mediu prioritar în volumul activității sale? Și, dacă da, cum a reușit, din punct de vedere organizațional, acest lucru? A constituit sprijinul primit de această organizație din partea finanțatorilor un impuls pentru alte organizații implicate în dezvoltarea socială să îmbrățișeze conceptul de dezvoltare de jos în sus? Este FRDS o organizație românească, cu filozofie, cultură și viitor în dezvoltarea socială în România? Cum se plasează această organizație în contextul

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
din fonduri externe, majoritatea cu caracter pilot, nu existau demersuri la nivel național destinate susținerii directe, prin infuzie de fonduri, a dezvoltării locale în zonele sărace. Pe fondul acestui gol de intervenție, pe de o parte, și în contextul neîncrederii finanțatorilor externi în capacitatea instituțiilor existente de a aplica un model de intervenție capabil să asigure transferul rapid de fonduri către comunități, cu un nivel redus de birocrație, Guvernul și, la propunerea acestuia, Parlamentul au decis crearea prin lege a unei

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
patru ani a organizației (vezi Legea nr. 129/1998) a fost prelungită pe o durată nelimitată și i-a fost recunoscut dreptul de a acorda consultanță în domeniul dezvoltării sociale, ca urmare a convingerii manifestate de instituțiile guvernamentale și de finanțatori că modelul „importat” se potrivește condițiilor reale. Tot atunci a început să se manifeste și o anume conștiință de sine a organizației; eliberată de ștampila „creată de Banca Mondială pentru un program”, au început preocupările pentru identificarea rolului pe piața

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
care , încă de prin anul 1999, începuseră încurajate, pe de o parte, de deschiderea produsă de FRDS de a promova dezvoltarea comunitară și de a utiliza, ca instrument de activare, facilitarea și, pe de altă parte, de interesul crescând al finanțatorilor pentru dezvoltarea din interiorul comunității. În acest context, alte instituții guvernamentale, convinse, printre altele, și de caracterul cvasipublic al FRDS, au încredințat acestei organizații părți din bugetele programelor destinate reducerii decalajelor de dezvoltare din zonele lor de interes, pentru aplicarea

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
atribuțiilor în organizație, rămâne întrebarea dacă managementul de nivel mijlociu și superior va putea face față diversității și complexității problemelor și care este nivelul de delegare al responsabilităților ce poate asigura încrederea și confortul profesional al conducerii Fondului și al finanțatorilor. Va putea oare Fondul să reziste și altfel decât prin finanțările Băncii Mondiale? Are el o capacitate suficient de mare de adaptare, astfel încât schimbările majore ce au început să se resimtă în structura și modul său de funcționare să nu

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
de la o entitate legală autonomă în cadrul proiectului SDF la o agenție de implementare semiautonomă prin derularea ferestrei comunitare a proiectului PDR și a „Schemei de Dezvoltare Socială a Comunităților Miniere” (SDSCM). A existat și o relativă tensiune între stat și finanțatori: mulți donatori internaționali deplângeau reticența și chiar refuzul autorităților statului de a oferi informații, date relevante pe baza cărora să-și poată construi strategiile de dezvoltare. De aceea, strategiile acestora erau mai degrabă de așteptare, pe termen scurt (wait and

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
valuri” de facilitatori locali - în Botoșani, Vâlcea, Alba etc. - unii fiind și în prezent colaboratori ai FRDS; vezi și World Learning (1999). Instituționalizarea și răspândirea modelelor de facilitare a avut loc la sfârșitul anilor ’90, prin prezența și contribuția unor finanțatori/programe care au inclus dezvoltarea și facilitarea comunitară printre prioritățile de intervenție: Fundația pentru o Societate Deschisă și Soros Open Network; prin sprijinul lor s-au înființat: Centrul de Asistență Rurală (CAR-2000), Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR-1999

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Project Cycle, 2006), respectiv Comisia Europeană (Aid Delivery Methods, 2004) - plasează procesul de evaluare a rezultatelor unui proiect la sfârșitul perioadei de implementare și accentuează asupra necesității unui proces obiectiv, realizat de evaluatori externi. Pe de altă parte însă, ambii finanțatori derulează activități de evaluare și pe parcursul implementării unui proiect, în special la mijlocul perioadei de implementare. Potrivit documentului elaborat de Comisia Europeană, de exemplu, în etapele intermediare evaluarea ținteste cu precădere aspectele legate de relevanță, eficiență și eficacitate, după finalizarea proiectului

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
locale, respectarea practicilor democratice, recunoașterea modalităților diferite de cunoaștere, sustenabilitatea, „punerea realității înaintea teoriei”, acceptarea incertitudinii în practica de dezvoltare comunitară, „promovarea unei abordări holiste”, „recunoașterea relativității timpului și a eficienței” și opțiunea în favoarea comunității mai mult decât pentru interesele finanțatorului. Un exemplu clar de practică în dezvoltarea comunitară prin raportare la teorie este dat în Kotval, 2006. Este o tentativă de încadrare a unei experiențe de urbanism din New Britain, Connecticut, în raport cu modelele teoretice din domeniu: abordarea rațională comprehensivă, planificarea

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/214_a_247

necesar de fond de rulment - trezorerie netă; analiza echilibrului financiar; analiza structurii financiare; determinarea lichidității și solvabilității; stabilirea gradului de Îndatorare. Bilanțul financiar este realizat Într-o optică de lichidare a Întreprinderii; el interesează acționarii și terții, mai ales creditorii/finanțatorii care se tem de punerea În redresare juridică a Întreprinderii. Aceștia sunt preocupați și trebuie să supravegheze de aproape solvabilitatea și lichiditatea Întreprinderii. Acest document mai este cunoscut și ca bilanț lichiditate-exigibilitate și urmărește punerea În evidență a capacității Întreprinderii

Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

de cap; binevoitor; blestemat; bou; bucuros; calm; calvar; capul; ceas; cel iubit; certuri; chin; cicălitor; ciorapi; cîndva; coarne; companie; companion; completare; concept; concubinaj; consoartă; credincios; credință; cununie; de treabă; destin; deștept; devotament; dobitoc; dorință; drag; drăgăstos; dușman; egoist; emoție; exemplar; finanțator; fraier; fudul; Game over; gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/213_a_429

creșterii ponderii creditelor cu dobânzi superioare mediei pe societate în perioada de bază. În acest context, Cd1000 au crescut cu 0,4 lei. Atragerea unor credite mai costisitoare poate avea drept cauze, gradul mare de îndatorare a firmei, care obligă finanțatorii la acoperirea riscului de insolvabilitate a întreprinderii sau modificarea politicii bancare, dat fiind contextul economic, politic și financiar dat; 2.3.2) ratele dobânzii au crescut la majoritatea tipurilor de credite (la împrumuturile care dețin ponderi însemnate) astfel că și

Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
Corola-publishinghouse/Science/195_a_219

delibera în anumite situații de conflict. Acest co mitet este condus de top-manager (director general sau altă denumire pentru funcția cea mai înaltă din firmă), care trebuie să și asume misiunea de sponsor al proiectului (în unele prezentări este denumit finanțator al proiectului). Deși pare că cea mai importantă persoană este managerul de proiect, rolul- cheie revine directorului general. În primul rând, el trebuie să conceapă viziunea organizației și să promoveze inovarea bazată pe noile tehnologii informaționale. Directorul general trebuie să

Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374

timpi, de selectare a personalului didactic pentru școlile din sistemul public de învățământ din țara noastră: 1. Interviu cu o comisie din școală alcătuită din managerul școlii, un profesor metodist (în funcție de specificul postului vacant), un reprezentant al consiliului local (principalul finanțator al instituției școlare) și, opțional, reprezentantul asociației părinților. Plecând de la premisa că un manager care dorește cu adevărat să-și selecteze o echipă de cadre didactice competente și compatibile cu etosul școlii pe care o conduce știe ce vrea, rolul

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
se referă la „mediul intern” al organizației: resurse umane și materiale, motivația personalului, expertiză, experiență profesională etc.; • oportunitățile și amenințările - se referă la „mediul extern” al organizației: relațiile cu administrația locală și alte instituții din regiune/comunitate, condițiile socioeconomice, posibili finanțatori, factori de risc existenți în comunitate și care pot afecta activitatea organizației etc. Dintr-o altă perspectivă, punctele tari și oportunitățile constituie avantajele (resursele strategice) care vin în sprijinul organizației, iar punctele slabe și amenințările constituie dezavantajele (țintele strategice) care

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
că orice resursă identificată și presupusă a fi alocată diferitelor activități trebuie, în final, transformată într-un buget al activității respective. Așadar, bugetul nu trebuie să lipsească din anexele proiectului, indiferent de tipul acestuia. În condițiile obținerii unei finanțări, fiecare finanțator are bareme de finanțare și structuri (de capitole ale bugetului) proprii, care trebuie respectate, aceasta fiind o condiție absolut esențială pentru obținerea finanțării. • responsabilitățile și termenele - ambele trebuie să fie cât mai precise. Se știe că răspunderea colectivă echivalează de

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
mai convingător cu cât pot fi culese mai multe informații relevante privind atingerea obiectivelor sale. Acest fapt ne ferește să cădem în capcana stabilirii unor obiective utopice sau despre care nu vom putea obține niciodată informații (spre exemplu, pentru un finanțator este întotdeauna important să poată măsura foarte clar eficiența investiției sale). Completarea matricei se face în următoarea ordine: descrierea proiectului, apoi ipotezele/riscurile, indicatorii și, în final, mijloacele de verificare. Chiar după completarea unei părți din matrice se va putea

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
provin șansele care vă avantajează cel mai mult organizația? Care sunt cele mai atractive tendințe în domeniul de activitate al organizației din care faceți parte? • În ce domeniu se găsesc perspectivele cele mai promițătoare? • Există tendințe favorabile în politica potențialilor finanțatori? • Există tendințe favorabile sociale, politice, economice, juridice, inclusiv în politicile guvernamentale și de administrație locală? • Care sunt oportunitățile de instruire, training și perfecționare pentru personalul organizației? Pentru rubrica „Amenințări”: • Cu ce obstacole vă confruntați în activitatea organizației? • Care sunt acțiunile

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
Schimbările tehnologice din prezent vă amenință poziția organizației în comunitate/societate? • Aveți probleme cu debitele financiare, circulația banilor și strategiile de strângere de fonduri? • Lipsesc oportunitățile de instruire, training și perfecționare pentru personalul organizației? • Există tendințe nefavorabile în politica potențialilor finanțatori? • Există tendințe nefavorabile sociale, politice, economice, juridice, inclusiv în politicile guvernamentale și de administrație locală? Ghid pentru elaborarea strategiilor (adaptare după Iosifescu, 2000a, pp. 28-30) 1. Efectuați o analiză de tip PEST(E) pentru județul în care vă desfășurați activitatea

Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375

de politica organizației și gândirea neclară sunt obstacole în calea ajungerii la un acord. Există două zone periculoase care apar, de obicei, în sectoarele public și nonprofit. Feriți-vă de ele. În primul rând, nu trebuie să fiți surprinși dacă finanțatorii nu au o idee clară în legătură cu ceea ce vor, mai ales în cazul studiilor de tatonare. Uneori este nevoie de timp și de mai multe întâlniri pentru a clarifica scopul. În al doilea rând, este posibil ca finanțatorul să aibă așteptări

Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
fiți surprinși dacă finanțatorii nu au o idee clară în legătură cu ceea ce vor, mai ales în cazul studiilor de tatonare. Uneori este nevoie de timp și de mai multe întâlniri pentru a clarifica scopul. În al doilea rând, este posibil ca finanțatorul să aibă așteptări exagerate în legătură cu rezultatele care pot fi obținute. Luarea deciziei dacă metoda interviului de tip focus grup este cea mai potrivitătc "Luarea deciziei dacă metoda interviului de tip focus grup este cea mai potrivită" Odată determinat scopul studiului

Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
folosim demersul interogativ, deoarece înlesnește coerența în procesul de interogare și, în consecință, îmbunătățește analiza. Această metodă constrânge moderatorul sau echipa de cercetare să se gândească dinainte la cuvintele și expresiile pe care le vor folosi și îl ajută pe finanțator să înțeleagă mai bine ce se va întâmpla în cadrul focus grupului. În plus, mărește coerența modului în care se pun întrebările în cadrul grupului. Evoluează de la general la particulartc "Evoluează de la general la particular" Un alt motiv pentru care focus grupul

Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

structurale europene Alte studii citate de Lianu (2004), în special Lerrick și Meltzer (2002) în Quarterly International Economics Report - Carnegie Mellon sau Gailllliot Center for Public Poverty, atrag atenția că în cazul unor credite acordate de Banca Mondială sau alți finanțatori bancari instituționali, acestea au fost transformate în asistență nerambursabilă în urma incapacității de plată a țărilor receptoare prin ștergerea datoriilor. Numeroși autori, așa cum se precizează, consideră că oferta de asistență ar trebui în viitor să fie mai mult orientată spre granturi

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Fondurile Norvegiene (2011), UNDP (2011) etc. Desigur, aceste transferuri se fac în vederea satisfacerii unor interese cu caracter economic, politic sau social și în vederea promovării unor anumite politici externe ale furnizorilor de asistență nerambursabilă, așa cum subliniază Hunt (1987). Cel mai mare finanțator mondial, Uniunea Europeană, își consideră programele de finanțare nerambursabilă ca principalele instrumente de politică de intervenție atât internă, cât și externă (Uniunea Europeană, 2010). Dar în același timp se observă că marea majoritate a autorilor se preocupă doar de aspectul extern al

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]