199,936 matches
-
preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. Economiile actuale, pe de altă parte, sunt economii deschise. Ca urmare, finanțele publice naționale sunt foarte intens influențate de ceea ce se întîmplă în mediul financiar internațional. Conținutul finanțelor privește: 1) cheltuielile publice; 2) veniturile publice și 3) împrumutul public și datoria publică. 3.2. Cheltuielile publice 3.2.1. Concept si evoluții Pentru transpunerea în practică a deciziilor publice, autoritățile statale și alte entități publice înregistrează costuri financiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activele bancare nete pe perioada datoriei; Se = soldul costului curent al balanței de plăți externe; I = împrumuturi rămase de plătit; R = rezerva de aur și devize; Sd = serviciul datoriei externe. Două instituții importante sunt însărcinate cu gestiunea datoriei publice: Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Există două abordări teoretice privind oportunitatea datoriei publice: 1) cea a clasicilor, care o consideră ca pe un cost real în sarci-na generațiilor prezente și viitoare și nu o recomandă decît în situații excepționale; și 2) cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscal optimal, trebuind luate în calcule variabilele politice, cele aduse de schimburile cu partenerii noștri comerciali, de apartenența la Uniunea Europeană, de deschiderea economiilor, de creșterea gradului de îndatorare ș.a. CAPITOLUL 4 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN MEDIUL POLITIC Administrația publică, economia și finanțele publice există și funcționează în cadrul sistemului politic, a cărui structură le definește configurația și activitățile specifice. Instituțiile politice, cultura politică, ideologia predominantă oferă cadrul și condițiile de bază ale activității economiei și administrației. Principalele decizii adoptate, privind de exemplu gestionarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin conferirea de autoritate directă consiliilor locale și eliberarea lor de sub dominația centrului, consfințirea drepturilor de proprietate ale entităților economice și administrative locale, dereglementarea sau limitarea directivelor puterii centrale, înființarea de asociații ale autorităților locale, legiferarea condițiilor de administrare a finanțelor și bugetelor locale ș.a. Desigur, reușita descentralizării e și o chestiune de timp. În Polonia, procesul a început în 1980, odată cu discuțiile dintre reprezentanții Solidarității și cei ai Partidului Comunist; în Ungaria, guvernarea Kadar a început această experiență încă din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
stare de dependență, dezbaterile la nivelul lor fiind mai mult sterile. Astfel, procesul politic și cel de adoptare a deciziilor economice, nu pot fi disociate. Mai mult, una dintre cele mai politizate zone sau domenii de activitate este cea a finanțelor publice și, în special, chestiu-nea descentralizării fiscale, deosebit de sensibilă în perioada de tranzi-ție, caracterizată, în bună măsură, prin lipsa unor reguli clare și precise. Relațiile dintre administrația centrală și administrațiile locale sunt, în acest domeniu, foarte complicate, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sociale, de învățământ, sănătate, asistență socială, dezvoltarea infrastructurii ș.a. Setul politicilor locale, calitatea acestora reprezintă o condiție a stabilității și a eficienței la nivel macroeconomic. Mai mult, una dintre cele mai politizate zone sau domenii de activitate, este cea a finanțelor publi-ce și, în special, chestiunea descentralizării fiscale, deosebit de sensibilă, caracterizată, în bună măsură, prin lipsa unor reguli clare și precise. Relațiile dintre administrația centrală și administrațiile locale sunt, în acest domeniu, foarte complicate, cu atât mai mult cu cât nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
culturale, istorico-geografice, religioase și sociale; nivelurile de salarizare diferite; poziția geoeconomică; politica macroeconomică (constrîn-gerea guvernamentală); existența economiilor de scară; alte elemente de rigiditate (existența salariilor minime pe economie, existența contractelor colective de muncă, sindicalizarea excesivă ș.a). 5.3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Fiind parte a finanțelor publice, ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
salarizare diferite; poziția geoeconomică; politica macroeconomică (constrîn-gerea guvernamentală); existența economiilor de scară; alte elemente de rigiditate (existența salariilor minime pe economie, existența contractelor colective de muncă, sindicalizarea excesivă ș.a). 5.3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Fiind parte a finanțelor publice, ele influențează dezvoltarea ansamblului macroeconomic. Astăzi, în țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe economie, existența contractelor colective de muncă, sindicalizarea excesivă ș.a). 5.3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Fiind parte a finanțelor publice, ele influențează dezvoltarea ansamblului macroeconomic. Astăzi, în țările dezvoltate, cheltuielile administrațiilor locale reprezintă 50% și peste din cheltuielile Statului, realizînd 2/3 pînă la 3/4 din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
3.6. Finanțele publice locale Componentă a descentralizării publice, finanțele locale ocupă un loc important în procesul transformării societăților actuale. Nu există țară bogată fără comunități prospere, iar finanțele locale joacă un rol important în dezvoltarea acestora. Fiind parte a finanțelor publice, ele influențează dezvoltarea ansamblului macroeconomic. Astăzi, în țările dezvoltate, cheltuielile administrațiilor locale reprezintă 50% și peste din cheltuielile Statului, realizînd 2/3 pînă la 3/4 din formarea brută a capitalului fix. Gradul de descentralizare e diferit de la țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltarea ansamblului macroeconomic. Astăzi, în țările dezvoltate, cheltuielile administrațiilor locale reprezintă 50% și peste din cheltuielile Statului, realizînd 2/3 pînă la 3/4 din formarea brută a capitalului fix. Gradul de descentralizare e diferit de la țară la țară, iar finanțele publice sunt așezate pe două sau trei niveluri, urmînd structura administrației publice. La noi, primele impozite și taxe locale au fost stabilite în epoca modernă prin Regulamentele organice. O primă lege care să le guverneze apare abia în 1903, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
19), prevăzînd și posibilitatea contractării de credite interne de către autoritățile locale. După 1989, descentralizarea financiară a fost extrem de timidă, lentă și parțială, chiar dacă la nivel enunțiativ ea fusese proclamată încă prin Legea administrației publice locale nr.69/1991 și Legea finanțelor publice nr. 10/1991, modificată prin Legea nr.72/1996. Abia de la 1 ianuarie 1999, însă, prin aplicarea Legii nr.189/1998, urmată de O.U.G. nr 45/2003 și Legea nr. 273/2006, autonomia financiară crește, chiar dacă sistemul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și în producerea și furnizarea serviciilor publice. Astfel, s-au redefinit politicile publice, resursele financiare au că-pătat alte orientări, iar descentralizata structură fiscală trebuie să cu-prindă venituri ușor previzibile. Cu ea, și autonomia locală și-a reintrat în drepturi. Finanțele publice locale și modalitățile de gestionare a acestora au devenit principalul mijloc de generare a dezvoltării economiilor locale, o dezvoltare endogenă și ascendentă. S-au dezvoltat parteneriatele public privat, care permit o dinamică superioară prin antrenarea mai multor resurse, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impozitare, pentru a se evita astfel diferențe prea mari între regiuni, care ar putea genera fenomenul de migrare a forței de muncă și /sau a capitalului, care ar putea afecta politica economică desfășurată la nivel național. În România, potrivit Legii finanțelor publice locale, veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, venituri cu destinație specială, alte venituri, precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (impozitul pe venit global, TVA) și cote adiționale la unele venituri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
veniturilor, evaluarea necesităților, norme și normative de cheltuieli pe domenii. Ordonatorii principali de credite, cu consultarea ordonatorilor secundari și terțiari realizează în fiecare an proiectele de buget pentru anul următor, în mod echilibrat și le depun direcțiilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor. Proiectele pe ansamblul județelor sunt prezentate Ministerului Finanțelor. Aceasta comunică limitele plafon ale sume-lor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, solicitate de autoritățile locale, ca și transferurile cu destinație specială. De asemenea, sunt comunicate criteriile de repartizare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe domenii. Ordonatorii principali de credite, cu consultarea ordonatorilor secundari și terțiari realizează în fiecare an proiectele de buget pentru anul următor, în mod echilibrat și le depun direcțiilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor. Proiectele pe ansamblul județelor sunt prezentate Ministerului Finanțelor. Aceasta comunică limitele plafon ale sume-lor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, solicitate de autoritățile locale, ca și transferurile cu destinație specială. De asemenea, sunt comunicate criteriile de repartizare a acestora pe localități, în baza cărora ordonatorii locali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dintre economii și investiții. Într-adevăr, în logica liberală, orice deficit constituie o prelevare asupra unei producții private, care se face în detrimentul unei cereri private. Contracția acesteia se traduce deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele finanțelor publice britanice pe timpul războaielor napoleoniene, orice supraconsum public este compensat de o economisire privată. Iar dacă cheltuiala publică e transformată în investiții (construcții de imobile, drumuri și alte infrastructuri), aceasta va fi deci finanțată printr-o economisire privată echivalentă, căci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Economie des politiques publiques, Dalloz, Paris, 1994; > Gwartney James, Stroup Richard, Dwight Lee, Liberalismul economic, Humanitas, București, 2008; > Hayek Friedrich von, Drumul către servitute, Humanitas, București,1994; > Hayek Friedrich von, Constituția libertății, Institutul European Iași, 1996; > Hoanță Nicolae, Economie și finanțe publice, Polirom, Iași, 2000: > Holcombe Romdall, Public Sector Economics, Wadsworth Publishing Company, California, 1988; > Ișan Vasile, Cocriș Vasile, Sectorul public iluzia bunăstării generale, Ankarom Iași, 1998; > Keynes John Maynard, Teoria generală a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Stuart, Despre libertate, în Limitele puterii, All, București, 1994; > Monier Pascal, Economie générale, Gualino, Paris, 2009; > Mougeot M., Economie du secteur publique, Economica, Paris, 1989; > Musgrave Robert, Public Finance Theory and Practice, Mc. Graw-Hill, New York, 1991; > Nemec Juraj, Wright Glen, Finanțe publice. Teorie și practică în tranziția central-europeană, Ars Longa, București, 2000; > Nozick Robert, Anarhie, stat, utopie, Institutul European, Iași, 1998; > Oates W.E., Fiscal Federalism, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1972; > Peacock A., Shaw G., The Economic Theory of Fiscal Policy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de alegere a proiectelor 97 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice 98 2.4. Economie publică locală 110 2.4.1. Delimitări conceptuale 110 2.4.2. Regionalismul 117 CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 121 3.1. Conceptul de finanțe publice 121 3.2. Cheltuielile publice 122 3.2.1. Concept și evoluții 122 3.2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 127 3.3. Veniturile sectorului public 129 3.3.1. Instituția impozitului 129 3.3.2. Presiunea fiscală 132 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politicii dezvoltării regionale 204 6.3.2. Instrumente ale politicii regionale 211 5.3.3. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene 214 5.3.4. Descentralizarea și autonomia locală 217 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială 218 5.3.6. Finanțele publice locale 223 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale 224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare 230 6.1.1. De la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
V.Ișan, V.Cocriș. op. cit., p.130. 24 Yehudi Menuhin, "Les Echos", 14 dec. 1998. 25 Maurice Duverger, Finances publiques, P.U.F. , Paris, 1978. 26 D.I.Trotman-Dickenson, Economics of the Public Sectors, Macmillan, 1996. 27 Nicolae Hoanță, Economie și finanțe publice, Polirom, Iași, 2000, p.151. 28 Alain Euzéby, Les prélèvements obligatoires, PUF, Paris, 1992, p.6. 29 citat în N. Hoanță, op.cit. 30 Farray Nemec, Glen Wright, Finanțe publice, Ed.Ars Longa, București, 2000, p. 110. 31 "L'évaluation
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
of the Public Sectors, Macmillan, 1996. 27 Nicolae Hoanță, Economie și finanțe publice, Polirom, Iași, 2000, p.151. 28 Alain Euzéby, Les prélèvements obligatoires, PUF, Paris, 1992, p.6. 29 citat în N. Hoanță, op.cit. 30 Farray Nemec, Glen Wright, Finanțe publice, Ed.Ars Longa, București, 2000, p. 110. 31 "L'évaluation des activités publiques", în Recherches économiques et sociales, nr. 13-14, 1985. 32 "Science administrative, management public et analyse des politiques publiques", in Revue française d'administration publique, nr. 24
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
adoptat o Ordonanță de urgență prin care nici în 2013 nu se vor acorda bugetarilor tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanță. De asemenea, vor fi înghețate anagajările și gratuitățile pe transportul public, scrie Antena 3. În luna octombrie, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de hotărâre privind actualizarea taxelor și impozitelor locale cu rata inflației pe ultimii trei ani, respectiv majorarea acestora cu 16,05%, reluând în mare parte prevederile unui proiect de ordonanță publicat de minister în luna martie
Măsuri de austeritate în 2013: Taxe și impozite, mai mari cu 16%. Angajările blocate () [Corola-journal/Journalistic/80554_a_81879]
-
Guvern. Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că primarii vor decide dacă impozitele, taxele și amenzile locale vor fi majorate anul viitor cu 16%, raportat la inflația din perioada 2010-2012, și a arătat că s-a enervat că reprezentanții Ministerului Finanțelor nu l-au consultat și nu au explicat mai clar, informează Mediafax. La acel moment, Ministerul Finanțelor a retras de pe pagina de web proiectul de hotărâre, spunând că prognoza actuală privind rata medie a inflației pentru anul 2012, care trebuie
Măsuri de austeritate în 2013: Taxe și impozite, mai mari cu 16%. Angajările blocate () [Corola-journal/Journalistic/80554_a_81879]