3,170 matches
-
Îți dau ceva-cumva: Îți dau mâncarea asta, tu o mănânci! Ți-am dat-o, mănânc-o. Mă uit la ea cu mare drag - și cu tare milă. Ea mă socotește copil; crede că mă poate duce de nas ca pe flăcăii ei, care-or fi, de pe laTighina. Îi spun: - Află tu, fetico: eu sunt orfănel și știu multe de pe lume. Dacă vrei și vrei să știi ce știu, află că știu cum ești tu făcută pe-peste tot - mi-o arăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai Încolo, vorbește cu alți copii. Pun la cale să mă bată și să-mi ia peștii cu de-a sila!, Îmi zic - și-mi mai zic: Să-ncerce! - nu-mi era frică de nici un copil din sat. Nici de flăcăi. Chiar dacă eram mai mititel decât unii, chiar dacă eram orfănel și nu aveam tată căruia să mă plâng, nu mă temeam: eram băiatul mamei! „Feciorul babei”, cum glumea ea. Știam să mă apăr - adică să atac, primul - cu capul... Caut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe. Înarmați cu prăjini, căngi, funii de cățărat În copaci, ba chiar și fălci-de-rădașcă: ghearele de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
jandarmii. Au dus-o În lagăr. Acolo, În lagărul lor sunt numai bărbați. Așa-i și nu altfel. În al doilea, aș vrea altă rusoaică, fiindcă asta-i oleacă prea mărișoară pentru mine - ar fi prea mare și pentru un flăcău de pe la noi. Eu aș vrea ceva cam ca Bălana - dar rusoaică. Știu că și Bălana era un-fel-de, dar ea știa limba noastră. Eu aș vrea o Bălană care să nu știe românește, s-o-nvăț eu, bine-bine - după aceea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bineînțeles, nu se cheamă așa... - A avut și bunica? - Altfel crezi c-ar fi putut scăpa din... Era să spun: din Închisoare? - Deci, În noaptea hotărâtă, pe când luna se dădea după un nor (asta rimează cu: dor - nu cu: amor), flăcăul Toader al lui Holban s-a apropiat de pârleaz și a huhuit... Ca huhu’ezul, nu? - A fost ceva mai complicat, hoțul cela bătrân simțea că fata are să-i fugă, luase măsuri de pază - dar fata tot a fugit! - Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și plin, vălurind dulce, aromitor, de sub broboade de lână, cum e cu mireasa-ceea când Își ia ziua-bună de la frați și de la mumă, de la frați, de la surori, de la grădina cu flori și iar veneau copiii, cu clopoțìii și după ei veneau flăcăii satului, spunând cum e cu brazii și cu paltinii - și din nou domțători’ cu patruvocile școlarilor, ca să pună un strop de creștinătate În păgânătatea pravoslavnică a Mănenilor - bine zicea Moș Iacob ceea ce zicea și din care eu nu Înțelesesem nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe firul apei spre iazurile călugărilor. Să-l găsim pe Cazimir, nescufundatul, pe Cazimir, cel care măsura timpul cu pula. Nu ne-am oprit din căutat nici atunci când un băietan mai prostovan ne-a spus că și tătâne-său cu flăcăii de seama lui Îl căutau pe Cazimir: să i-o vadă: cum bate; nici când un altul, Încurajat pesemne de primul, ne-a spus că și bunelu-său povestea că și el, când era flăcău, pornea cu-ai lui la iazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
spus că și tătâne-său cu flăcăii de seama lui Îl căutau pe Cazimir: să i-o vadă: cum bate; nici când un altul, Încurajat pesemne de primul, ne-a spus că și bunelu-său povestea că și el, când era flăcău, pornea cu-ai lui la iazurile de la Curchi, să-l caute pe Cazimir, să i-o vadă. - Și?, am Întrebat noi În cor - Întâi pe nepot. I-au văzut-o? - Cum al’fel?, ne-a luminat el. - Vădzut, vădzut, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nici nu auzisem de tunel. Din calidor, din curte, o văd pe domnișoara Tuza, la clasă; la tablă. Nu mai stă la noi de aproape un an, nici la Severin, și-a găsit altă, alte gazde convenabile, unde șăde-ghine cu flăcăul ori cu omul, până când dă peste ea fumeia și-o poftește să-și caute altă convenabilă - s-o-ngrășat pi la șăli ș’ pi la chept, da chicioarele tot subțiri, tot subțiri, ca să fie sprinteioară, când bate cu ele văzduhul - așa zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Știu cum miroase Raiul: ca dealurile Manei când Înfloresc viile. Nu degeaba umblă vorba cântată că, de cum Înflorește via, / iese la șăzut Maria... - am văzut eu, cu ochii mei (dar nu În tovărășia lui Moș Iacob, ci În a copiilor), flăcăi și fete-mari fugărindu-se prin vii, În chelea goală, ca Adam și Eva lui - așa se vorbea; noi vorbeam despre ei, dar ei nu prea vorbeau, doar chicoteau și râdeau și mai cântau și iar chicoteau și iar cântau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ești, măi! Așa se face, la-nceputu șăzutului: te mai tragi, te mai Împingi, te mai chiști, te mai alergi - di-ncălzât, măi! ȘÎ, după ce mântui cu-nceputul, te-așăz’ la șăzut. Aceia șăd, bre, cum să șăde, cum șăde fata cu flăcău’, omu cu fumeia, tata cu mama ce, tu n-ai văzut cum șăde mă-ta cu tat-tu? - Nu, că pe tata l-au ridicat Rușii... De-aceea nu știusem, o vreme, la ceea ce se spune: șezut - cu toate că făceam ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Moș Iacob, la deal, să vedem cum s-o chistruiet poama. Dar asta am povestit-o. Altceva n-am povestit: cum, În ultima toamnă la Mana, umblând pe dealuri cu Ionaș (poama era coaptă, azi-mâine Începea culesul), văzând - și auzind - flăcăi și fete, În pielea goală, alergându-se prin vii și. Și mâncând poamă. Și eu l-am Întrebat pe Ionaș: - Ce fac ei? - Dă, ce să facă șî ei..., mi-a răspuns. Mănâncă poamă. - De ce mănâncă ei poamă?, am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
grijă, domnule locotenent. E nebun și-l cred capabil să facă ce spune. Targuí-ul nu făcu nici un comentariu. Se mulțumi să-l privească fix și, în cele din urmă, îndreptă arma spre el: — Dezbracă-te, ordonă. — Ce-ai zis? întrebă flăcăul, nevenindu-i să creadă. — Să te dezbraci - apoi ținti spre celălalt. Și tu. Șovăiră. încercară să protesteze, dar era atâta forță în glasul targuí-ului, încât înțeleseră că nu au altă soluție și începură să-și scoată încet uniformele. — Și cizmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
deveni din nou dură, tăioasă și amenințătoare. N-am venit până aici ca să ascult lecții de morală. Porcul ăsta, pedepsească-l Alah, a ucis un căpitan sub nasul meu, l-a răpit pe guvernator, le-a tăiat beregata unor bieți flăcăi care dormeau și e convins că-și poate bate joc de toată țara. Și nu-i așa! îți jur că nu-i așa. Deci, alege. Bătrânul se ridică în picioare și se îndepărtă încet de buza puțului, fără să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și curmale, o să-i încânte pe copii. îi plăceau prăjiturile acelea și ducea dorul ceasurilor din amurg, când mesteca o bucată, privind soarele ce se ascundea și sorbea ceaiul fierbinte la intrarea cortului său. Apoi, pe când femeile mulgeau cămilele ori flăcăii adunau caprele, se plimba alene până la ghizdul puțului, să vadă până unde ajunge apa, și refuza să admită că totul se sfârșise și că nu se va mai întoarce niciodată la fântâna și la palmierii lui sau alături de familia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
m-a umilit, și-a bătut joc... Știi ceva, Rafaele? Dacă s-ar întoarce, n-aș garanta că n-aș face o mare prostie: aș primi-o înapoi... Rafael parcă l-ar fi văzut pierzându-se. Nu mai era Milică flăcăul ăla de la țară care făcuse o vreme pe dulgherul pe șantierele din București și pentru care postul ăsta de pedagog-supraveghetor fusese o adevărată mană cerească. Simțea nevoia să se odihnească, desigur, și de o slujbă curată, comodă, cât de cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dispăreau timp de o săptămână-două, mă Îndoiesc că asta se datora faptului că erau la spălat. Probabil că zăceau În părăsire, pentru că atunci când Își făceau din nou apariția, erau la fel de pline de pete ca de obicei. Am stabilit cu un flăcău pe care-l cunosc să vină Încoace, la un pahar. — Cine? Doar nu Încerci să-mi faci lipeala cu vreunul, nu? — Nu e genul tău, spuse Tom pe un ton ferm. L-am cunoscut pe vremea când lucram. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
descuiase patru broaște, băuse jumătate de litru de lapte și se strecurase ca o umbră prin camera noastră, mergând spre a lui. Ion era singurul din familie care îndrăznea să iasă noaptea pe stradă. „Îl mână instinctele”, spusese odată Toni. „Flăcăul are o fată. Să-ți riști viața pentru așa ceva e curată prostie.” Doamna Sanowsky i-a luat vorba din gură: „Băiatul ar trebui să-și aducă fata încoace, să stea împreună pînă dimineață. Însă, dacă nu vrea, eu îl înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cu migală, îl așezase pe o năframă albă și îl vânduse. Cu prețul luat cumpărase patru mere mai mititele. Le frecase de nădragi până luciră ca date cu ceară și le așezase din nou pe năframă. În felul acesta încropise flăcăul o avere frumușică - încât lumea nici nu se uimi prea tare când berarul Ciuc îl tocmi pentru fata lui... Au început să se coacă viile și peste tot se aud strigătele celor cu pepeni. Eu mănânc harbuji, tanti Clemanza spintecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
hibele părinților, ale moșilor și ale strămoșilor, prin comiterea păcatului omenesc originar. Cineva curat, cineva care nu s-a dedulcit, încă, la fructul oprit. Cineva virgin! Virgin? Holtei? Adică nedus la muieri? Ne'nceput, inocent, bleg, vrei să spui? Celibatar? Flăcău?! se uimește Dănuț. Eu, zău, dacă mă-ncadrez, în baremuri! Fratele nostru și cu Bossulică, nici măcar! Anatomic și psihic, suntem incompatibili. Rămâne alde Sile... Silișor, băiatu'?! Plici! Așa-i, bă, pârțângașule? Zăhărel... N-ai ața ruptă la bărbăție, Puternicilă?! Nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dimineața ,în prima zi, se ia masa cu familia și se așteaptă copii care vin în prima și a doua zi cu “Steaua”. Pe 27 decembrie este sarbătorit Sfântul Ștefan. În Ajunul Anului Nou, dimineața, în centrul comunei se adună flăcăii din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
se adună flăcăii din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă în casă, cântând și dansând, iar gazdele dându-le mâncare, băutură și la final bani. În prima zi a Noului An se merge cu semănatul, urândule gazdelor un
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
fel se întâmpla și în celelalte zile de Crăciun. Dacă acum lumea așteaptă Crăciunul pentru cadouri, atunci nici vorbă de așa ceva. În ajunul Sfântului Vasile copiii mergeau cu plugușorul,aducând colăcei și venind acasă cu traista plină. Când se însera flăcăii porneau și ei cu plugul. În grupuri de șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu ursul pentru care își pregăteau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
târziu. Cel mai plăcut era când ajungeam la nașa de botez care ne aștepta cu colaci de buhai împletiți în patru, cu mere și bani. Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau câte patru -cinci, își compuneau urături și mergeau cu uratul pe la rude și pe la fetele pe care le îndrăgeau. În timpul sărbătorilor de iarnă la hora
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
mișcat, frățește, îl rugă să-l însoțească până la preotul satului, să cunoască barem și pe celălalt îndrumător al poporului. În ogradă intrase și oprise un car cu doi bouleni jigăriți. O babă uscată se iuțea să închidă poarta, în vreme ce un flăcău se apucase să dejuge, iar un moșneag scotea apă din fântâna cu roată pentru adăpatul vitelor. ― Uite-mi toată familia! zise învățătorul Dragoș, arătîndu-i, după ce Titu își luase rămas bun, în cerdac, de la soția lui. Tânărul coborî și dădu mâna
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]