7,518 matches
-
în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Spuneam cu altă ocazie (1979, pp. 17-20) că oamenii au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), în funcție de cât de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care îi înconjoară. Elevii „problemă” sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane încorsetate de egoism în interpretarea situațiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
promovate de școală; • insuficiențe la nivelul operațiilor logic-abstracte ale gândirii, de tipul: incompetența de limbaj (de a răspunde concis sau într-o formă dezvoltată la întrebările profesorului); incapacitatea de a relaționa informațiile (de a le pune în contexte variate și flexibile); absența unui mod dialectic de gândire, care să alterneze judecățile pro și contra; slaba capacitate de concretizare (sau ilustrare) a unui fenomen sau principiu învățat la ore; incapacitatea realizării unui demers ipotetico-deductiv, necesar formulării unor concluzii sau generalizări; absența spiritului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evidentă și importantă din punct de vedere social. El va avea tendința să atribuie elevului toate trăsăturile pe care, în concepția lui, le au membrii acestei categorii etnice. Elevul nu va scăpa de stigmat decât dacă profesorul se va dovedi flexibil și va accepta că există membri ai categoriei sociale a țiganilor care nu posedă caracteristicile stereotipice. Faptul că profesorii țin cont în percepția elevilor de normele școlare este cea mai generală constatare ce se poate face cu privire la percepțiile reciproce dintre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cât și ale persoanelor neinițiate referitoare la trăsăturile uneu persoane creative. Teoriile implicite ale subiecților se fundamentează pe conjugarea unei serii de factori cognitivi și de personalitate și conțin afirmații precum „face legături între idei”, „percepe asemănările și deosebirile”, „este flexibil”, „are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
oferite de profesori și părinți se aseamănă caracteristicilor psihice ale copiilor creativi descrise de ambele grupuri: energie, aventurierism, spirit artistic, curiozitate, entuziasm și imaginație. De asemenea, Runco et al. (1993) afirmă că profesorii apelează la atribute sociale (bine dispus, prietenos, flexibil ș.a.), în timp ce părinții prezintă trăsături personale (sigur de sine, capabil, conștiincios ș.a. ). În cercetările întreprinse asupra teoriilor implicite ale studenților despre creativitate, înțelepciune și inteligență, Sternberg (1993) arată că definițiile creativității se traduc prin atitudine netranșantă, integrare și intelectualism, simț
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o cercetare ulterioară, Finke (1990) a pus la dispoziție forme tridimensionale și fragmente simple de figuri pe care subiecții trebuiau să le combine pentru a construi un „obiect practic” sau un „dispozitiv”. În plus, subiecții au fost instruiți să fie flexibili și să creeze produse aparținând unor categorii diferite de obiecte. Ei au realizat numeroase invenții care au fost evaluate pentru gradul lor de practicabilitate și originalitate. În mod semnificativ, Finke a descoperit că subiecții au realizat un număr mare de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tipuri de modificări au fost testate și pe novici, și pe experți. Experții s-au adaptat la modificări mai greu decât novicii și au fost afectați în special de cele profunde. Din nou, cunoștințele acumulate au făcut gândirea mai puțin flexibilă când a fost nevoie să se adapteze la schimbările din domeniul respectiv. În acest studiu, ca și în cele efectuate de Luchins și Luchins (1959), experții ar fi fost mai câștigați dacă nu știau nimic. Concluzii Această trecere în revistă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cerințe prestabilite), fluența asociativă (capacitatea de a enumera cuvintele asociate cu un cuvânt dat) și fluența formulării (capacitatea de a organiza cuvintele în expresii sau propoziții). La rândul ei, flexibilitatea poate fi împărțită în flexibilitate spontană (capacitatea de a fi flexibil, chiar și atunci când nu este nevoie) și flexibilitate de adaptare (capacitatea de a fi flexibil atunci când e nevoie, ca în anumite tipuri de rezolvare a problemelor). Guilford a elaborat mai multe teste de creativitate, care au fost apoi adaptate și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fluența formulării (capacitatea de a organiza cuvintele în expresii sau propoziții). La rândul ei, flexibilitatea poate fi împărțită în flexibilitate spontană (capacitatea de a fi flexibil, chiar și atunci când nu este nevoie) și flexibilitate de adaptare (capacitatea de a fi flexibil atunci când e nevoie, ca în anumite tipuri de rezolvare a problemelor). Guilford a elaborat mai multe teste de creativitate, care au fost apoi adaptate și extinse în bateria de teste a lui Paul Torrance (1974). De exemplu, un test de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a testat capacitatea de a rezolva probleme inductive folosind atât concepte convenționale, cât și concepte neobișnuite. Rezultatele acestor teste s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă (adică testele vizând capacitatea de a gândi flexibil și în moduri neobișnuite, cum sunt problemele cu matrice geometrice). Este extrem de semnificativ faptul că acea componentă a prelucrării informațiilor care s-a dovedit cea mai potrivită pentru identificarea persoanelor ce gândesc creativ implica trecerea dezinvoltă de la un sistem conceptual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
forțelor asupra țintei și atingerea ei; e) inteligență contextuală (adică inteligență în viața de zi cu zi); f) gândire fluidă. Așadar, cele două structuri au o porțiune suprapusă - de exemplu, importanța stabilirii și atingerii țintelor și a gândirii în mod flexibil (fluid) și fără idei înrădăcinate. Când le-a cerut subiecților să evalueze creativitatea și inteligența unor persoane descrise imaginar, Sternberg (1985b) a găsit o corelație de 0,69 între valorile celor două. Creativitatea și inteligența ca ansambluri care coincid Haensly
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
proastă a acestei situații e faptul că nu putem fi siguri de prea multe aspecte ale relației dintre creativitate și inteligență, iar dreptul legitim al creativității la o zonă distinctă de cercetare este încă dezbătut de savanții „rigizi” și cei „flexibili”. Controversa este veche. În 1879, Francis Galton spunea: „Nici un fenomen din vreo ramură a cunoașterii nu poate să-și asume statutul și meritele unei științe câtă vreme nu a fost evaluat și cuantificat” (Crovitz, 1970, p. 24). Partea bună este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
observate și la redactarea tezelor de doctorat!) Unii factori de motivare extrinseci, cum sunt termenele de predare fixe sau promisiunea unor recompense și recunoașteri externe, nu pot dăuna decât în mică măsură în aceste faze, de vreme ce nu mai predomină gândirea flexibilă, originală. De fapt, câtă vreme nu afectează sentimentul autodeterminării, acești factori de motivare au rolul de a face persoana respectivă să rămână implicată în activitate. De altfel, acești factori de motivare extrinseci pot chiar să mărească gradul de adecvare sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
datorită stabilității de lungă durată a acestei caracteristici În procesul de evoluție și adaptare. Intensitatea aglutinării sângelui părea să reprezinte esența autentică, fundamentală, a identității comunitare, În timp ce alte caracteristici, precum măsurătorile antropometrice ale pilozității sau ale oaselor, erau mult mai flexibile și susceptibile atât de variație, cât și de a fi contestate de cei gata să respingă autenticitatea identității etnice românești a secuilor. Râmneanțu susținea că secuii fuseseră puternic maghiarizați de către conducătorii unguri din Evul Mediu și, de aceea, se indentificau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă cînd el a Învățat să se respecte nu mai admite nici un compromis la adresa lui. * „Cel care nu le știe Încotro se Îndreaptă va ajunge cel mai departe.” (F. Jünger) Pentru că gîndirea lui va trebui să fie În permanență vigilentă și flexibilă, să facă o selecție a oportunităților ivite. * „Lucrurile pe care le știm mai bine sînt cele pe care nu le-au Învățat.” (Vauvenargues) Memoria afectivă, Încorporată În propriile pățanii, te Învață minte cel mai bine, tocmai pentru că este mai amară
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ele sunt reguli sociale impuse fie cu ajutorul legilor, fie prin intermediul altor mecanisme de control social oferind o platformă de rezolvare a conflictelor în calitatea lor de modele normative de comportament. Așa cum arată Mantzavinos (2004), incapacitatea noastră de a reacționa mai flexibil în raport cu complexitatea mediului social ne face să adoptăm - conștient sau nu - reguli ca soluții la probleme sociale. Capacitatea ridicată de adaptare a omului, posibilitatea de a lua decizii creează dificultăți. Definind modele de comportamente normative împărtășite de indivizi, pe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
keyword>D78 Analysis of Collective Decision-Making: Positive Analysis of Policy-Making and Implementation</keyword></keywords><dates><year>2004</year></dates><caption>;</caption><urls><related-urls><url>http://www.wider.unu.edu./publications/discussion-papers.htm </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Veenhoven, 2004); - flexibili, permițând realizarea de schimbări în conținut, scop, metodă, aplicații comparative ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">10</key></foreign-keys><ref-type name="Journal
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oferă o privire mai cuprinzătoare asupra modului în care beneficiarii se raportează la proiect/program, îi percep valoarea, asupra proceselor care influențează obținerea anumitor rezultate; conferă profunzime și, în unele cazuri, sens rezultatelor analizei cantitative (Baker,. 2000). Sunt mult mai flexibile și pot fi adaptate continuu nevoilor evaluării. Timpul necesar aplicării lor este, de regulă, mai redus decât în cazul evaluării cantitative (în special dacă luăm în considerare utilizarea așa-numitelor „tehnici rapide”, aplicate în mod particular pentru evaluările proiectelor implementate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aibă stăpânire de sine și o voință puternică; - să abandoneze ideile preconcepute despre partenerii de negociere; - să își respecte partenerii; - să învețe să asculte; - să fie reținut în manifestările emoționale (bucuria câștigării unei etape a n., tristețea pierderii); - să fie flexibil și adaptabil în luarea decizilor, să poată lua decizii în condiții de stres, timp limitat, presiuni din partea părții adverse; - să posede capacitatea de a aduna cât mai multe informații despre celălalt, fiind atent la comportamentul verbal și non-verbal al acestuia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la creșterea calității serviciului public; - creșterea veniturilor - parteneriatul oferă posibilitatea utilizării unor surse extrabugetare care nu ar fi disponibile în cazul producerii și furnizării serviciului de către administrația publică; - eficiență în implementare - birocrația se reduce astfel încât pot fi utilizate forme mai flexibile de contractare și achiziții, aprobarea pentru utilizarea capitalului este mai rapidă, procesul decizional este mai flexibil și simplificat; - beneficii economice - implicarea administrației publice în p. p.- p. poate ajuta la stimularea sectorului privat, astfel încât să crească gradul de ocupare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ar fi disponibile în cazul producerii și furnizării serviciului de către administrația publică; - eficiență în implementare - birocrația se reduce astfel încât pot fi utilizate forme mai flexibile de contractare și achiziții, aprobarea pentru utilizarea capitalului este mai rapidă, procesul decizional este mai flexibil și simplificat; - beneficii economice - implicarea administrației publice în p. p.- p. poate ajuta la stimularea sectorului privat, astfel încât să crească gradul de ocupare a forței de muncă și să se înregistreze și o creștere economică. Pentru cei implicați, parteneriatul poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
într-o succesiune precisă, ci sunt definite opțiuni strategice care imprimă direcția implementării planului. De aceea, în luarea deciziilor în cadrul planurilor strategice, se aplică principiul flexibilității (Allen, 1994), potrivit căruia, pe termen mai lung, cu cât un plan este mai flexibil, cu atât probabilitatea pierderilor determinate de evenimente neașteptate este mai scăzută; costul flexibilității trebuie apreciat în raport cu riscurile pe care le presupun angajamentele făcute în viitor. Nivele de implementare a planurilor strategice Nivelul la care este implementat planul strategic decide și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Europa este astăzi centrată, în principal, pe teleworking (Bertin și Denbigh, 2000; Aguila Obra et al., 2002; Qvortrup, 1999), sugerând indirect faptul că telecentrele servesc astăzi, în Marea Britanie, Spania, Franța, Canada etc., mai ales ca instrumente pentru facilitarea acestui mod flexibil de a lucra, sugerat încă din anii ’70 de binecunoscutul futurolog Alvin Tofler în al său Al treilea val. Telecentrele destinate teleworking-ului pun la dispoziție membrilor comunității instrumente care să le permită să își desfășoare lucrul acasă, la zeci, sute
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de procesele complexe de schimbare socială (după cel de-al doilea război mondial, dar analiza este realizată pe o perioadă de 500 de ani, de la 1492 încoace) au făcut ca sistemele financiare și de comerț internaționale să fie mult mai flexibile, îngreunând și diminuând capacitatea guvernelor naționale de a controla aceste fluxuri. Wallerstein face referire în special la anii ’60, când, teoretic, apăruseră premisele ca țările Lumii a Treia să poată dezvolta mecanisme de creștere a standardului de viață și îmbunătățire
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă organizațională. Rețelele sunt forme de agregare și organizare mai flexibile, caracterizate prin patternuri de comunicare voluntare, reciproce și orizontale. Rețelele reprezintă structuri de comunicare pentru actori (individuali sau colectivi), utilizate pentru a schimba informații, a împărtăși experiențe sau a discuta scopuri și tactici politice. În conexiune cu rețelele poate fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]