5,879 matches
-
dominație străină și și-a exprimat respectul față de cei care au păstrat limba și tradițiile, chiar și în condiții dificile. Elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Stere”, de la Bucov au realizat o expoziție de desene intitulată „Constantin Stere și Basarabia” și Ansamblul folcloric „Mugur de fluier” al aceleiași școli, coordonat de înv. Ion Iordache, cu o vigoare sufletească și o prezență scenică ireproșabile, a susținut un program artistic alcătuit din cântece reprezentative pentru evenimentul omagiat: „Trandafir de la Moldova”, „Dorul Basarabiei”, „Cântă cucu-n
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
Târgu Jiu cu un drum inițiatic. 7 octombrie 2016 - La Biserica „Eroilor Tineri” din Ploiești Grupul „Trandafirul prahovean” al Palatului Copiilor din Ploiești, coordonat de prof. Nicoleta Stănescu, aflat la cea de-a X-a aniversare, a susținut un spectacol folcloric. Toți protagoniștii acestui festival au fost dăruiți cu aplauze din partea publicului și diplome din partea părintelui Claudiu Băzăvan. Prin diversitatea temelor prezentate, prin profunzimea și originalitatea cercetărilor și calitatea artistică a interpretărilor Festivalul „Conștiința” desfășurat aproape o săptămână la Ploiești a
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul Județean de Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele pot fi grupate în mai multe categorii „repertoriu ocazional - cântece și jocuri de nuntă -, obiceiuri tradiționale, jocul călușarilor, balade, doine, cântece propriu-zise, melodii de jocuri și muzică
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici. Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... Citește mai mult SFÂNTUL APOSTOL ANDREI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici.Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la ... VII. CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAȘ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
om deschis, muncitor. El are zeii lui, obiceiurile lui, glumele lui, teatrul lui.” Nunta este tradiția cea mai bine surprinsă de către narator. Veselia din preajma ei este molipsitoare. Aici sunt enumerate dansurile care astăzi nu se mai cunosc: 24 de jocuri folclorice dintre care sunt fugar prezentate: Rața, Țărușul, Hai Joiană la poiană. De altfel distracția la sat era constituită din nunți și baluri. Pe lângă acestea porțiile de cultură se realizau ad-hoc: tinerii înjghebau miniscenete în care parodiau nunta, moartea, pețitul altor
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
începe de pe acum să creadă că binele lui se va împlini nemaigrăind, nemaicântând, nemaiscriind iubirea, ci lăsându-l pe invadatorul Internet să iubească în locul lui, prin amantul universal, recele șoarece electronic?! Suntem azi contemporanii celei mai fermecătoare cântărețe de muzică folclorică oltenească! Mulți dintre noi am știut până azi și vom ști în continuare să prețuim minunea pe care-am agonisit-o din cântecele ei de-o viață. Cântece care sunt flori spirituale ale pajiștii inimii, care ne chezășuiesc mângâierea și
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
existenței artistei Maria Ciobanu în istoria neamului românesc este fără margini. Tezaurul folclorului nostru ar avea lipsă coroana unei provincii românești și-ar fi mai mică bogăția noastră patrimonială. Astăzi nu avem, firește, referiri istorice în legătură cu măreața cântăreață de muzică folclorică oltenească, dar atunci când vor fi, ele se vor constitui în istoria întreagă a folclorului românesc din care momentul de creație, stilizare și interpretare vădit original, mirific și incontestabil, pe care-l reprezintă momentul Maria Ciobanu, nu poate lipsi fără a
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
modei anotimpurilor post-decembriste, Observatorul militar), surprinde Distinsul Receptor de proză, cu un interesant roman de factură istorică, Descăunarea (2014)*, ce stă sub un „polivalent“ motto paremiologic-valah (prin analogie / „substituție“ după „etalonul“ lansat de marele scriitor poliedric, Dumitru Radu Popescu: din folcloricul circuit valahofon, Apa trece pietrele rămân, devine - la autorul primei capodopere romanești a paradoxismului, «F», din anul 1969, prin „substituția“ pietre - bivoli, Apa trece bivolii rămân, ceea ce face să se ițească la haijin-romancierul din „radiografierea“ noastră, întru îmbogățirea paremiologic-valahă de
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
unui cuvânt, în vocea Narcisei Suciu are muzicalitate, iar cântecele ei nu pot fi așezate într-un opis, într-o categorie. Ele sunt asemenea ghirlandelor ce au în corole esențe de parfumuri și expoziție de culori. Cântecele acestea au incantații folclorice, vibrații de folk, răsunet de chitări, mângâieri de viori, ritmuri de muzică ușoară, armonii simfonice... Au un răsărit lacustru, un cer de cicoare, o vivacitate de pădure, acuratețe de opal, suplețe de iarbă, strălucire de soare...! Cânta atât de frumos
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt judecați de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică mulțumesc, la revedere, te chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale. Croitoru e mai puțin folcloric: clicile antreprenorilor de carton ale politicienilor nu se îmbogățesc din riscurile pe care și le asumă pe bani proprii, ci din alocările de la buget, iar cei care plătesc impozite și taxe n-au ce face, au ghinionul de a fi
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
apariției lui, Mărțișorul cu bucuria pură a primăverii și Dragobetele nostru- ”Zeul” dragostei la români. Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin ”Legenda lui Dragobete” Sfântului Valentin , care nu ne aparține , nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui , care s-a metamorfozat într-o plantă numită ”Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, cu tradiții folclorice îndepărtate, uitată pentru multă vreme, a început să redevină în viața culturală a poporului român, mai ales după ce românii au început să adopte o nouă sărbătoare, Valentine’s Day. Din inițiativa și sub coordonarea scriitorului Gelu N. Ionescu, vineri 24
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
melodioasă și răsunătoare “Doru mieu e numai dor”. Profesoara de limba română Alina Ileana Popescu a interpretat un cântec de dragoste interzis în comunism. Sărbătoarea Dragobetului, așa cum a fost ea concepută la Ploiești, a reușit să transmită vigoarea unui filon folcloric ancestral și complexitatea unui sentiment universal în multitudinea formelor sale de imortalizare prin poezie, muzică și imagine. Referință Bibliografică: DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
destinul statorniciei. În aceste locuri s-a născut, a copilărit și și-a trăit folositor spiritului său, anii cei dăruiți omului spre a-și clădi farul interior ce-i va ilumina conștient sau nu calea, întreaga viață, interpretul de muzică folclorică din Bucovina și redactorul muzical al Radio România - Radio România Internațional -, Cătălin Maximiuc. Tot aici își află adăpost și azi conștiința sa. Nu s-a mutat nicăieri, niciodată, agitat, râvnind o libertate, o despovărare, o uitare, o părăsire... oriunde s-
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
casa cu părinți și frați! Aceste amintiri nu pot fi izgonite nici de ani, nici de inimi! Casa părintească, părinții și frații trăiesc în minte chiar și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
imensă! Cătălin Maximiuc și cântecul bucovinean sunt amândoi întocmai acului și împunsăturii din care se ivesc pe ie minuni de cusături împodobitoare: unul fără celălalt nu există! Neîncetat și-ar dori cineva, odată ce l-a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de radio, Cătălin Maximiuc, dacă nu are pricină, să găsească, pentru a conversa cu el, indiferent dacă din perspectiva radioului sau a scenei, pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
a cunoscut pe interpretul de muzică folclorică bucovineană și redactorul muzical de radio, Cătălin Maximiuc, dacă nu are pricină, să găsească, pentru a conversa cu el, indiferent dacă din perspectiva radioului sau a scenei, pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina, care
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina, care adăpostesc și astăzi comori neasemuite ale artei populare, sunt convins că aceste mărturii vii ale spirtualității românești din vatra folclorică de la poalele Rarăului trebuie transmise generațiilor viitoare. De aceea mi-am legat destinul de cântecul popular. Doar această iubire alimentează cu energie colosal și inepuizabila ta dăruire cântecului folcloric, ea este îndrumarul tău de succes? Cineva care slujește în moduri
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
sunt convins că aceste mărturii vii ale spirtualității românești din vatra folclorică de la poalele Rarăului trebuie transmise generațiilor viitoare. De aceea mi-am legat destinul de cântecul popular. Doar această iubire alimentează cu energie colosal și inepuizabila ta dăruire cântecului folcloric, ea este îndrumarul tău de succes? Cineva care slujește în moduri complexe folclorului nu are o rețetă a succesului. Are doar pasiune și putere, trebuind să nu-i lipsească talentul, nu fără a fi modest, sincer și cald sufletește. Aceste
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
în urmă a cucerit trofeul „Foarea din grădină”, însă plecată prea devreme dintre noi. Un îndemn la începuturile mele l-am primit și de la năsăudeanca Valeria Peter - Predescu și de la Cornelia Ardelean Archiudean, la un momentdat, făcând parte din Ansamblul folcloric al Casei Armatei din Bistrița. De aici am învățat cântece pe care le-am purtat pe scena unor festivaluri și concursuri din țară. Pentru mine, minunata și regretata interpretă Mina Pâslaru, ale cărei cântece le fredonam în copilărie și pe
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
regionale și locale. Care a fost momentul și conjunctura în care ai luat contact cu fascinațiile televiziunii, condiție concretă a consacrării oricărui artist? Am debutat în televiziune în anul 1990, la una dintre cele mai prestigioase emisiuni de gen, „Tezaur folcloric”, realizată de regretata Marioara Murărescu și am fost adesea invitat în programele muzicale ale televiziunii naționale sau ale altor posturi de televiziune. Fără teama de a greși, cred că aparițiile la televiziune premerg unor înregistrări de succes... Se poate spune
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
către București unde m-am împlinit profesional prin experiența acumulată atât ca interpret, cât și ca redactor la Radio România. Am cochetat și cu televiziunea, am fost reporter la emisiunea Viața Satului iar apoi am fost redactor al emisiunii „Tezaur folcloric”, emisiune coordonată, cum am mai menționat, de regretata Marioara Murărescu, de la care am învățat ce înseamnă munca de televiziune și cum să realizez o emisiune de calitate. Mi-am început ucenicia la radio în 1996, în cadrul redacției Ora Armatei, am
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
promovează cultura românescă, cea mai fructuasă colaborare dovedindu-se a fi cu Institutul Cultural Român - ICR. Să încheiem cu o selecție de suflet a ceea ce a făptuit artistul Cătălin Maximiuc pe scenă, apoi cu cel mai proaspăt zefir de cântec folcloric românesc la care este părtaș redactorul radio și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]