1,709 matches
-
dintre idealurile religiei virtuoase și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin acțiune, dac] se dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin acțiune, dac] se dorește fondarea unei comunit]ți religioase adecvate. Argumentul lui Farabi, așa cum este menționat în opera să clasic], The Virtuous City [Orașul virtuos], sugereaz] un cadru comun care s] permit] atingerea fericirii des]vârșite și, în consecinț], roluri sociale și politice importante deținute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu teoria formelor a lui Platon, pe care a respins-o imediat dup] ce s-a al]turat Școlii, la vârsta de șaptesprezece ani; dar, cu excepția celor dou] tratate etice ale sale, Etică eudemian] și Etică nicomahic] (ambele scrise dup] fondarea propriei sale școli, Lyceum-ul sau Peripatos-ul), elaborate pe baza moștenirii sale academice, ca și tratatul s]u de Politic]. Într-adev]r, scriitorii mai târzii, ca Cicero, nu au v]zut nici o diferenț] esențial] între filosofia platonician] și cea aristotelic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elementele componente ale structurii și modalitățile prin care este construită. Spre exemplu, dacă, în primul sistem clasăm mitul drept unitate narativă fundamentală pentru imaginarul colectiv, alături de arhetip și de modelele legendare, în cel de-al doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teatral (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 74). Ultima mișcare de idei la care trimitem, pe urmele lui Dubois, dat fiind că și ea a marcat istoria imaginarului, chiar în trecerea la modernitate, este barocul. Încercarea de fondare a unei ordini generale care să circumscrie totodată organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regăsea, așa cum se spune și în Chiriacodromion, în textele sfinte. Cu un astfel de exemplu și de sprijin moral în sursele credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spiritul literaturii creștine ortodoxe). Trecerea de la aceste caractere-model de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lancea, coroana, lanțul de aur purtat la gât, tronul, costumul domnesc −, dar și a formularisticii oficiale - domn, autocrat, Io-Ioan, împărat, voievod -, vezi în Pippidi 23-78; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75. 24 În configurarea acestor paradoxuri multiple ale fondării statelor medievale românești m-am bazat pe bibliografia de specialitate, de istorie, dar și de analiză a documentelor, precum și pe cunoscutul studiu din 1976 al lui Sorin Alexandrescu, dedicat culturii și civilizației noastre și republicat în volum, în 1998 (Paradoxul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În două tabere, generând o dezbatere foarte aprinsă și polarizată 53. Comunitatea musulmană a susținut că dreptul fetei de a-și practica religia și obiceiurile a fost Încălcat. La rândul lor, oficialii guvernamentali, au argumentat că politica franceză, Încă de la fondarea republicii, a pus accentul pe indivizibilitatea cetățenilor francezi și, prin urmare, nu recunoaște existența minorităților sau a națiunilor separate În interiorul ei. Roger Fauroux, președintele Consiliului Superior pentru Integrare al Franței (un organism independent care consiliază guvernul pe probleme de integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instituție de cronici psihici în adevăratul înțeles al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore A. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare 73, ospiciul a fost destinat de către voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 185574, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din Iași aflăm (tr. 1884, Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855,la data achiziționării imobilului, "casele și locul Petrachi Mavrogheni de lângă mănăstirea Galata... s-au pus în stare de a primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am poroncit alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de însuși protomedicul Moldovei, un ospiciu cu caracter neuropsihiatric. BIBLIOGRAFIE 1. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/415. 2. A.S.I. Tr. 19872 Pref. Iași. 3. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/414. 4. A.S.I. Pach. 340 Hrisov de fondare. 5. A.S.I. Dosar O nr. 135 Fol. 83v. 6. A.S.I. Tr. 166 op. 184 Dos. 33. 7. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 104 fol. 165. 8. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 447 fol. 67. 9. A.S.I. Tr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie. * Reconstituit pe baza tabelelor de cereri aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26 iulie 1755. 75 A.S.I. Tr. 1757, op. 2003. 76 Chiru Economu, Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891, p. 8-10; I. C. Filitti și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p. 34-40; Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tinerii lor ... Să se promoveze între clerici întemeierea unei schola cantorum”. Acest paragraf, despre formarea muzicală a candidaților la preoție, a fost reluat în documentele pontificale următoare, pentru că, în realitate, a fost neglijat. Pentru o mai bună specializare, se dorește fondarea unor institute și a unor școli superioare de muzică sacră, deoarece „este foarte important ca Biserica însăși să aibă grijă de instrucția maeștrilor săi, a organiștilor și a cantorilor, ținând cont de adevăratele principii ale artei sacre”. Ultimul paragraf al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
anexarea sa la Imperiul Rus, în secolul al XIX-lea. Nu este mai puțin adevărat că el se leagă direct de amintirea primei dinastii de domnitori români la nord de Dunăre. Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În urma căreia formalismul lui Simmel s-a integrat În studii asupra vieții sociale (Simmel a fost mentorul lui Park), și influența filosofiei europene (Kant și Hegel) asupra interacționalismului (Abbott, 1999, 12). Martin Bulmer este interesat de structura instituțională, administrativă, de fondarea și organizarea Departamentului, În această abordare nucleul Școlii fiind reprezentat mai ales de tradiția ecologică și munca de teren, mai puțin de psihologia socială. Asistăm Însă și la altfel de deschideri: apariția Școlii de la Chicago În sociologia europeană 3. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să meargă către reviste specifice: Journal of Educational Sociology, Journal of Social Psychology, Population, Rural Sociology, Public Opinion Quarterely, Journal of Marriage and the Family, Sociometry etc. Impactul major pentru Chicago În general și pentru AJS În particular este Însă fondarea În 1936 a American Sociological Review (ASR), ca revistă oficială a American Sociological Society. Autorul dedică o analiză succintă contextelor care au dus la această ruptură. În primul rând, este vorba despre expresia unei politici anti-Chicago, până acum latente, la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generațiilor, În situarea lor la interferența vieții private cu cea publică. Cu alte cuvinte, aceste analize intergeneraționale se referă la schimbarea socială, la transformările economice sau la cele din sistemul welfare-ului. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri globale a raporturilor intergeneraționale: a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială; b) succesiunea moștenirilor și transmiterilor implică cel puțin trei generații; c) schimburile Între generații au o funcție de reglare socială și economică. Raporturile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între cele trei generații, cât și intragenerațional („nivelând” diferențele socioeconomice ale generației vârstnice). Din acest punct de vedere, solidaritățile familiale, prin efectele lor redistributive, Întăresc procesele redistributive ale politicilor sociale. III. Studiile comparative generaționale aduc cel puțin trei elemente pentru fondarea unei apropieri globale a raporturilor intergeneraționale: a) schimbările intrafamiliale au rolul de mediatori și amortizează schimbarea socială. Dinamica transmiterilor intergeneraționale, În cursul vieții adulte și pe termen lung, este generată atât de transmiterile descendente, cât și de cele ascendente. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sale, în timp ce istoria religioasă care a urmat după aceea nu a fost altceva decât încercarea de „întoarcere” la puritatea originară, nu poate fi susținută în fața examenului istorico-critic, ci răspunde evident caracterelor de tip ideal care doresc să așeze revelarea și fondarea „adevăratei” religii într-un trecut paradigmatic, conform unui model foarte cunoscut în istoria religiilor. În stadiul actual al cercetărilor, așa-numita reconstruire biblică a evoluției religioase a Israelului pare destul de dubioasă, fie din punct de vedere istoric (cf. paragraful următor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
teorii care se axează pe: * rezultate efective; * pe acomodare sau adaptare; * pe negocierea identității; * pe rețele de comunicare; * pe aculturație sau ajustare. O altă lucrare importantă apărută în 2003, Experiencing Intercultural Communication, Judith N. Martin și Thomas K. Nakayama examinează fondarea și procesul domeniului, comunicarea interculturală în viața de zi cu zi, în domenii aplicate (turism, afaceri, educație, sănătate), investighează identitatea religioasă, conflictele globale religioase și implicarea pe care o au în comunicarea interculturală cauzele atacurilor de la 11 septembrie. Dezvoltarea studiului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ceea ce este mai greu de realizat este însăși armonizarea diferitelor concepții asupra acțiunii acestui proiect. Europa se caracterizează printr-o diversitate culturală care presupune identități și entități naționale, regionale și locale, care, după experiența ultimului Război Mondial, au făcut imposibilă fondarea Europei pe o identitate culturală comună. În acest moment identitățile culturale naționale și regionale coexistă cu cea europeană, coexistență exprimată în principiul subsidiarității și al complementarității din articolul 128 al Tratatului de la Maastricht și din articolul 151 al Tratatului de la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Trebuie făcută în consecință distincția între adjectivele "funcțional" și "funcționalist". Primul va fi folosit pentru a desemna o metodă, analiza funcțională, iar al doilea pentru a specifica modele teoretice, modelele funcționaliste. Analiza funcțională, în științele sociale în general, constă în fondarea interpretării unui fapt social pe relația sau relațiile pe care le întreține, la un moment dat, cu unul sau mai multe alte fapte sociale în cadrul unui ansamblu cu care nu este necesar să se presupună că acesta este în întregime
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
împopoțonare a lui Déroulède, Maurras, spiritul de revanșă față de Germania de dinainte de 1914, în general despre vechile excese de intoleranță al căror anacronism sărea în ochi, cum s-ar spune. Autorii anglo-saxoni, care în momentul acela mai investigau încă procesul fondării națiunilor Europei, aici nu mai beneficiau decît de un soi de reverență politicoasă ce se atribuie de obicei abnegației erudite a celor ce se consacră subiectelor căzute în desuetudine. Însă, de cînd naționalismul s-a reîncarnat brusc în lupta feroce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]