2,594 matches
-
cuvantul, silaba, sunetul (analiza și sinteză fonetica) O9: să deseneze/coloreze obiecte ce conțin sunetul „a” Domeniul afectiv: participarea activă cu interes la lecție/activitate; exersarea capacității de concentrare a atenției Strategia didactica: Metode și procedee metodă fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel, material lingvistic selectat (strofe din poezii, ghicitori, cântecel), marionete. Bibliografie: 1. Cucoș C. (coordonator), 1998
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din palme se marchează numărul cuvintelor din propoziție și se reprezintă grafic acestea folosind culoarea albastră. Vom insistă pe stabilirea ordinii cuvintelor în propoziție și indicarea locului fiecărui cuvânt (se Joc de rol Marionete Povestirea Metodă fonetica analiticosintetică Conversația Exercițiul fonetic Jetoane/jucării Imagini Joc ritmic însoțit de mișcare Conversația Planșa model Ilustrație mărită din abecedar Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Capacitatea de pronunțare corectă a sunetului „a” izolat și în cuvinte Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
culoare neagră a sunetelor. Se insistă pe identificarea sunetului „a” în fiecare cuvânt (marcarea prin procedee că: colorare, hașurare, barare a reprezentării grafice a sunetului „a” în silabe și în cuvânt). Se stabilește poziția sunetului în silaba / cuvânt. → Realizarea sintezei fonetice și reprezentarea grafică Observație: Copiii cu dificultăți de învățare au capacitate scăzută de concentrare a atenției, fatigabilitate, de aceea sinteză fonetica trebuie făcută imediat, pentru a întări percepția vizuală (reprezentarea grafică). Plecând de la sunete, se reconstituie silabele, apoi din silabe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonetica trebuie făcută imediat, pentru a întări percepția vizuală (reprezentarea grafică). Plecând de la sunete, se reconstituie silabele, apoi din silabe se reconstiuie cuvintele, iar cuvintele vor reîntregi propoziția, care se repetă de mai multe ori. Marcarea grafică pentru realizarea sintezei fonetice va respecta constantă culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unirea punctelor pe fișe (obiecte a caror denumire conține sunetul „a”). Se fac aprecieri și concluzii, se nominalizează elevii care s-au remarcat, se acordă calificative, stimulente. Eventual, tema pentru acasă. Flipchart, marker, creioane colorate, tabla Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul fonetic Conversația Exercițiul vocal (intonarea unui cântec) Jocul didactic Conversația Elemente de problematizare Fișe de lucru pe grupe de nivel Exercițiul grafic Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de a reda sinteză fonetica în plan verbal și grafic Observarea comportamentului Calificative, stimulente
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a model [i în texte scrise; S\ con[tientizeze asocierea dintre sunet [i liter\; S\ g\seasc\ cuvinte care con]în sunetul b în diferite pozi]îi (ini]ial\, final\ [i median\); S\-[i exerseze deprinderile de analiz\ [i sintez\ fonetic\; S\ precizeze reguli de ortografie [i punctua]ie: scrierea cu majuscul\, punctul, virgulă, linia de dialog; S\ citeasc\ corect [i con[tient cuvinte [i propozi]îi. Obiective afective: Participarea cu interes la lec]ie; Trezirea motiva]iei pentru activit\]ile
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
scrierea cu majuscul\, punctul, virgulă, linia de dialog; S\ citeasc\ corect [i con[tient cuvinte [i propozi]îi. Obiective afective: Participarea cu interes la lec]ie; Trezirea motiva]iei pentru activit\]ile de citire. Strategii didactice: Metode [i procedee: metodă fonetic\ analitico sintetic\, conversa]ia, explică]ia, demonstra]ia, exerci]iul, citire în lan], citire selectiv\, citire integral\, povestirea. Material didactic: plan[\ model, litere din alfabetarul mare, fi[e individuale, imagini cu cuvinte ce con]în litera b. Durată lec]iei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ntors); recunoa[terea literelor pe texte scrise. Elevii vor primi fi[e individuale [i vor avea ca sarcin\ s\ sublinieze literele „b, B”. elevii g\sesc cuvinte care con]în sunetul b [i fac exerci]îi de analiz\ [i sintez\ fonetic\; „Când scriem cu liter\ mare?” (nume de persoane, ora[e, ]\ri). „Da]i exemple!” Profesorul împarte fi[e cu textul din abecedar [i urm\re[te: analiza imaginii din abecedar; solicit elevii s\ recunoasc\ ce cuvinte încep cu sunetul „b
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de persoane, ora[e, ]\ri). „Da]i exemple!” Profesorul împarte fi[e cu textul din abecedar [i urm\re[te: analiza imaginii din abecedar; solicit elevii s\ recunoasc\ ce cuvinte încep cu sunetul „b”; elevii vor face analiza [i sinteză fonetic\ a unei propozi]îi; doi elevi primesc fi[e diferen]iate; citirea model a textului de c\tre profesor; citirea în lan] un copil cîte[te câte o propozi]ie; cer recunoa[terea semnelor de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea comportamentului Aprecieri verbale IV Aprecieri [i concluzii Aprecieri asupra desf\[ur\rii lec]iei în general; Eviden
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pronununției sunetului „s”. O6 Să execute corect exerciții de inspir/expir. Obiective afective: Stimularea voinței de a-și îmbunătăți pronunția dislalică. Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: Metode și procedee: o Generale: jocul didactic, conversația , explicația, demonstrația, exercițiul, metoda fonetica analitico-sintetică. o Specific logopedice: exerciții speciale de gimnastică fonoarticulatorie, imitația, vorbirea reflectată. Material didactic: oglindă, baloane, imagini reprezentând obiecte concrete, liste de cuvinte Durată activității: 20 min. Bibliografie: ¾ Mititiuc, I., 1996 „Probleme psihopedagogice ale copilului cu tulburări de limbaj”, Ed.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înăl#imea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de pornire pentru învățarea acestora; contribuie la îmbogățirea atât cantitativă (asigură însușirea unui număr mare de cuvinte într-un timp relativ scurt) cât și calitativă a vocabularului activ; dezvoltă mijloacele de expresie personale; este un sprijin important în cunoașterea laturii fonetice, morfologice și sintactice a structurilor verbale; stă la baza demutizării persoanelor cu deficiență de auz; are puncte comune cu limbajul verbal; este un limbaj cu o structură clară și cu reguli gramaticale proprii (chiar dacă relativ puține); permite deficienților de auz
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
este un obstacol în dezvoltarea personalității persoanei cu deficiență auditivă. De altfel, concordăm cu această poziție pentru că surditatea, prin limitarea procesului de constituire a limbajului verbal, condiționează dezvoltarea personalității individului, în condițiile în care acesta se va întâlni cu structuri fonetice și expresii noi în permanență și pe care va trebui să le asimileze. De asemenea, dizabilitatea auditivă influențează negativ asimilarea de informații din mediu, organizarea memoriei și flexibilitatea adaptivă. J.W. Evans (1987) a avansat propria convingere că nu există
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce gesturile și modul vizibil de exprimare. Modelarea este acțiunea de învățare a articulării pe bază de modele. Modelul poate fi de tip fonetic-auditiv , labiovizual, vibrotactil, material și figurativ. Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
e un amestec bizar de poezie umoristică, notații pătrunzătoare despre viciile lumii moderne, alegorii, fabule, inserții parodice și fulgerări metaforice, totul sub un regim de ironie acută, de zeflemea cu subsol grav, într-o scriitură narativă, cu subtilități semantice și fonetice, cu desfășurări hiperlogice / / în fine cu umor insinuant "ala Mitică", ilustrând insolitul formulei". Laurențiu Ulici "Sexagenarul băcăuan adună în această carte-tezaur (Calistrat Costin, Și totuși... nu se mișcă!, prefață de Ioan Prăjișteanu, Bacău, editura Melior, 2002) pagini ale celor peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de dicționar, este ceva extensibil, chiar în spațiu, în dicționar, dar este și ceva care are o poveste, care și-a schimbat sensul, care are una, două, trei, patru, cinci, șase semnificații. Este ceva consistent, adesea contradictoriu, de o frumusețe fonetică, frumusețea vocalelor, a silabelor, a diftongilor, o muzică... Pînă la urmă, sînt doar sunete, mai curînd silabele sînt sunete, fiecare silabă este un sunet. Cuvintele sînt bizar de concrete, pentru că, dacă vă gîndiți... au totodată, să spunem, două dimensiuni, una
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ține în primul rînd de semantică și de pragmatică (frazele succesive sînt legate prin raporturi anaforice de diverse tipuri și împărtășesc anumite implicații), atunci nivelurile lingvistice în care principiul echivalenței se manifestă în modul cel mai evident sînt nivelurile "superficiale" (fonetic, fonologic, morfologic, sintactic "de suprafață"). (1981: 6) Jakobson nu cantona funcția poetică-autotelică în vers și în proză poetică: "Discursul unui orator, conversația cotidiană, articolele de ziar, publicitatea, tratatele științifice, toate aceste activități pot ține cont de considerentele estetice, să activeze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cea a geometrilor. Capitolul 1 Memoria colectivă la muzicieni 1 Amintirea unui cuvînt se distinge de cea a unui sunet, natural sau muzical, prin faptul că primului îi corespunde întotdeauna un model sau o schemă exterioară, fixate fie în obișnuințele fonetice ale grupului (adică pe un suport organic), fie sub formă imprimată (adică pe o suprafață materială), pe cînd cei mai mulți oameni, cînd aud sunete care nu sînt cuvinte, nu le pot compara cu niște modele care să fie pur auditive, acestea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
p. 423. 26 D. Maingueneau, Lingvistca pentru textul literar, Institutul European, Iași, 2008. 27 M. Bahtin in T. Todorov, M. Bakhtine, Le principe dialogique, Seuil, 1981, p. 98. 28 "În mod clar, pentru conștiința care creează opera literară, nici sistemul fonetic al limbii materne, nici particularitățile sale morfologice și nici lexicul său abstract nu apar în câmpul elucidat de limba străină, ci tocmai ceea ce face ca limba să fie o concepție concretă despre lume și absolut netraductibilă; mai precis, stilul limbii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
alfabetică - procesul total. Vechiul alfabet chirilic românesc cuprindea 43 de litere:. În gramatica sa din 1787 (Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești), Ienăchiță Văcărescu reține 33 de litere, eliminând pe ... și acordând lui y valoarea fonetică u. De remarcat însă că unele din aceste semne (...), deși absente din lista propusă, persistă totuși în textul gramaticii. Asemenea divergențe între teorie și practică, cum vom întâlni mereu de aici încolo, vorbesc și ele despre dificultatea procesului. Preocupări insistente
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ne-au învățat limba. 5. Folosirea alfabetului chirilic creează dificultăți în transliterarea numelor proprii străine. 6. „A scrie cu latinești ne îndeamnă și gustul esteticesc, că sânt cu mult mai frumoasă decât cele cirilești.“ 7. Adaptarea alfabetului latin la cerințele fonetice ale limbii române se poate realiza cu ajutorul unor semne diacritice. Argumentele contra sunt, pe scurt, următoarele: 1. Alfabetul chirilic redă cu fidelitate toate sunetele limbii române. 2. Ortografia chirilică este de o mare simplitate. 3. Aspectul rebarbativ al slovelor se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a unui "mister" cosmic. Probabil că gesturile figurilor antropomorfe erau încărcate nu numai de semnificație, ci și de putere. Semnificația religioasă a "gesturilor-epifanii" era cunoscută încă de anumite societăți primitive către sfârșitul secolului al XlX-lea45. Cu atât mai mult, inventivitatea fonetică a trebuit să constituie un izvor inepuizabil de puteri magico-religioase. Chiar înaintea limbajului articulat, vocea omenească era capabilă să transmită informații, ordine sau dorințe, și, de asemenea, să suscite un întreg univers imaginar prin exploziile sale sonore, prin inovațiile sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
felul în care concep realizarea poemului. Textul poetic ca și demersul căutătorului de ideal este unul care se încheagă din ezitări, din încercări de a surprinde în cuvântul banal, uzat, sensul dorit și care se poate desprinde de învelișul acesta fonetic restrictiv. E un continuu dialog cu lumea de care se distanțează ironic, marcând relația de opoziție prin titluri sau prin incipitul textelor ("Dar eu spun mereu", " Dar nu e preamărit", "Uite, melcul tăcerii înaintează..." etc). Amalgamul apărut prin contopirea concretului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a orașului din noua lume a imigrantului. Punctele forte ale lui Cahan ca practicant de jurnalism literar sunt reprezentate de faptul că "a elaborat un stil empatic de intervievare și de relatare prin extinderea dialogului. Fără a recurge la redarea fonetică a dialectului, Cahan a surprins idiomul și aspectul exterior, exaltarea și uluirea oamenilor din fiecare colț al lumii" (Kerrane and Zagoda, 76). Prin compasiune, prin cuvintele directe ale altora vorbind în numele lor propriu, prin apelul la un numitor comun al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]