3,139 matches
-
de a servi, la finalul meciului, la fel de puternic ca la începutul partidei). în regim de îndemânare - capacitatea individului de a efectua mișcări precis coordonate în condiții de oboseală (este solicitată, de exemplu, la execuția corectă procedeelor tehnice de finețe de către fotbaliști la finalul meciurilor sau în prelungiri). Factorii care condiționează manifestarea rezistenței * Stabilitatea proceselor nervoase fundamentale Esențială în efortul de rezistență este activitatea cerebrală caracterizată prin stabilitatea excitației și inhibiției, care să permită menținerea cit mai mult posibil a homeostaziei de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Toată amărăciunea omului se adună zi-de-zi, în bila... de rulment ! 72 În fața controlorului de tren nu poți sta liniștit chiar dacă ai în buzunar un bilet...de amor ! 73. Știu un caré foarte restrictiv, unde nu au acces, niciodată, patru ași...fotbaliști ! 74. Dintre soldați, subofițeri, ofițeri și generali, niciunul nu a fost luat prizonier în precedenta campanie...electorală ! 75. Când spațiul este insuficient, armele vechi, cutiile voluminoase, frânghiile, săpunul și vinul pot fi depozitate în boxa...acuzaților ! 76. Carne cu os
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Goodbye, papa, don't cry for me, cu figura ei de căprioară vicioasă, iar Manix se uita, firește, la Michi. Dacă Manix arăta deja de parcă ar fi avut treizeci de ani - l-am văzut de curând, arată de cincizeci - Papa, fotbalistul, ping-pongarul și poetul, nu părea nici de cincisprezece. Zic poet, întrucît avea un caiet de amintiri, cu poze decupate din reviste, în care copia câte o strofă din cei mai diferiți autori alături de însăilări proprii. Toți își făcuseră asemenea "oracole
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
atunci că o făcea să arate ca un fundaș. — Nu-i nimic, bomăni ea, fără să-și dea seama că vorbea de una singură. Russell e comentator sportiv. Lucrează la ESPN. Își dedică viața sportului profesionist. Lui Russell îi plac fotbaliștii. După aceea luă grăbită pachetul frumos ambalat de la Barneys, încercând să nu-și facă griji în privința conținutului care era un mister total, își adună mândria șifonată și o luă fugă pe scări să oprească un taxi. Russell aștepta în fața restaurantului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pianist și să cânți ca Enrico Caruso. Îi exemplifici interpretând o melodie din filmul Un cântec străbate lumea. După ce Îi spui minciunile cu pianul și Caruso și Îi cânți melodia din film deveniți prieteni. El Îți mai povestește de un fotbalist Cociș, jucător În echipa națională a Ungariei, care a fugit În Spania când a fost contrarevoluția la Budapesta și că mama lui este Învățătoare și chiar i-a fost lui Învățătoare și odată i-a pus un patru la aritmetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
liniștitul oraș București pe unde curge râul Dâmbovița. A doua zi Călin Îți găsește o poreclă. Mareșalul. Zice că semeni la mutră cu Mareșalul Tojo. L-a văzut Într-o poză cu niște criminali de război. Îți mai spune că fotbalistul Cociș, din echipa națională a Ungariei, joacă acum la Real Madrid. A citit el În revista Mirroir Sprint. O revistă cu sportivi și cicliști. Industria maghiară a construcțiilor navale este În plin progres. La Balatonfüred s-a construit primul spărgător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
necazurile unei bine-cunoscute cântărețe celibatare, care fusese prinsă În flagrat delict cu droguri dintre cele mai periculoase, iar acum, tocmai când lupta contra dependenței, un judecător fără inimă Îi retrăsese custodia fetiței pe care o avea din relația cu un fotbalist celebru, care refuza să-și recunoască paternitatea. Judecătorul hotărâse să Încredințeze copilul unei familii adoptive, În ciuda protestelor cântăreței, că tatăl adoptiv era un creștin din Iugoslavia, care nu fusese convertit după datină și poate nici măcar nu fusese circumcis. După ce Întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
harnice. Nu se știe sigur dacă a zis „Scrie-mi și tu o vedere, dacă ai chef“ atunci când mi-a spus numele ei de familie, care se termina cumva în polonă, cu -kowiak sau cu -ski, ca un nume de fotbalist din Bazinul Ruhrului. Mai mult n-a fost. Sau poate, totuși? Poate o ezitare, cât ai clipi din ochi. Pe urmă am plecat în direcții diferite, ea trăgând căruciorul gol. Eu trebuie să fi fost acela care, încă de prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fost după? Ceapa nu e prea exactă cu succesiunea întâmplărilor. Uneori, pe foile ei sunt înscrise numere de case, alteori texte stupide de șlagăre care-ți tot sună-n urechi și titluri de filme, de pildă Păcătoasa sau numele unor fotbaliști legendari, dar rareori date și zile precise. De aceea, de îndată ce e vorba de timp, trebuie să admit că multe lucruri care au început ori s-au sfârșit într-un anume moment, la mine la sonerie au sunat abia mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
apărut oameni fermecați de ei Înșiși pînă la leșin, ce se dau drept miniștri și făpturi de afaceri, arhitectură și sport. Fenomen cathartic: emisiunile numite „Sport”, În care toate știrile sînt numai despre fotbal și amantele lor. Dublu fenomen extatic: fotbaliști vorbind la televizor. Băieții rîd, sughit, Își sug măselele, oftează, nu le pot suge cum trebuie În fața camerelor de filmat, Îi vede familia, mama, deci inevitabil le mai rămîne cîte-un rest de biftec În carie, pe care-l scuipă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
venind din gura de aur a unor noi capitaliști (capitaliști cu suflete sau ce-or fi alea, negre, de comuniști, un produs embrionar, convulsiv, ceva Înfiorător, cu papion) expresia „nimeni nu este de neînlocuit”. Și deși nu era vorba de fotbaliști, mare cutremurare s-a produs În sufletu-mi delicat, fiindcă acesta a fost exact principiul central al comunismului, miezul lui de foc, de Labiș, de moartea căprioarei, exprimat concret și pe lagăre, dacă nimeni nu-i de neînlocuit atunci indivizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scăpat poetul din sirena lui Vasile Roaită, din propriu-i purgatoriu, și umblă pe hîrtie. Pare să n-aibă părinți. Vrea la lupta cea mare. Ce dezastru, cînd te gîndești cît de mult promitea În tinerețe. Tuturor. Gheorghe Pele (probabil fotbalistul) are un articol lung despre construcții de șosele asfaltate, căi ferate, locuințe noi și arătoase, orașe, ridicarea metroului, lichidarea analfabetismului, a turbării, inventarea penicilinei, la care-au contribuit comuniștii. S-o fi stricat calendarul, mă uit pe el, văd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stinseră cu un torent de scîntei vîscoase. Mickey veni și o ajută, și după o clipă, un bărbat și o fată ieșiră dintr-o casă și li se alăturară: toți goneau pe stradă, În sus și În jos, ca niște fotbaliști Înnebuniți... Dar unele din bombele incediare căzuseră pe acoperișuri și În grădini, unde nu le puteau ajunge; una se cuibărise pe un indicator De Închiriat, din lemn, care Începuse deja să ardă. — Unde naiba vă e gardianul? Îl Întrebă Kay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
soață care să-l înșele, Mai bine o amantă credincioasă. Explicație Când un poet, într-o dispută E dovedit c-a plagiat, E semn că muza-i, decăzută, A mai trecut și prin alt pat. Uneia în perpetue relații cu fotbaliștii Te văd cu-n fotbalist, madam, Sosit de prin Zair, se pare; Că banii n-au miros, știam, Dar tu probezi că nici culoare. Unei eleve corigentă la limba română Voi, cei ce-n pripă și ingrat O-nvinuiți fără
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
Mai bine o amantă credincioasă. Explicație Când un poet, într-o dispută E dovedit c-a plagiat, E semn că muza-i, decăzută, A mai trecut și prin alt pat. Uneia în perpetue relații cu fotbaliștii Te văd cu-n fotbalist, madam, Sosit de prin Zair, se pare; Că banii n-au miros, știam, Dar tu probezi că nici culoare. Unei eleve corigentă la limba română Voi, cei ce-n pripă și ingrat O-nvinuiți fără temei, Că n-ar ști
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
Soața mea mă bagă-n draci: “Dragul meu, să ne culcăm, Hai, de ce nu te îmbraci?” Promițându-i un băiat... Cum în loc de un fecior, Azi i-a dăruit doi fii, Soțul e bănuitor: Unu’ oare-al cui o fi?! Soția fotbalistului Nevasta lui, prevăzătoare Nu duce-o viață plicticoasă: Când joacă el în deplasare, Ea are “meciuri” grele-acasă!... Pudoare Cum soața lui bătea din plin, La ușă apăru vioi Și o rugă: “Mai stai puțin, Să iau și eu ceva...pe
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
maleta-diplomat din camera pe care o ținuse asigurată cu yala, extrăgând-o dintr-o văgăună a patului cu baldachin. Purcese de la Sans-Souci, atacând pe o coastă și cobâlțâindu-și whisky-ul din el. (Măi Vladi-mire, când te repezi așa, par-că ești fotbalistul ăla, brazilian, Ga-rincha! observa, cu umor, amicul Nae Calaican, ori de câte ori îl prindea într-o astfel de stare). Într-adevăr, Vladimir demară vijelios, ca un fotbalist din naționala Braziliei, năzuind, prin noapte și prin zăpadă, în direcția unde bănuia că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
coastă și cobâlțâindu-și whisky-ul din el. (Măi Vladi-mire, când te repezi așa, par-că ești fotbalistul ăla, brazilian, Ga-rincha! observa, cu umor, amicul Nae Calaican, ori de câte ori îl prindea într-o astfel de stare). Într-adevăr, Vladimir demară vijelios, ca un fotbalist din naționala Braziliei, năzuind, prin noapte și prin zăpadă, în direcția unde bănuia că ar fi halta de la Sans-Souci. Crucindu-se de paraponul nejustificat și de hachița oaspetelui, ce i se păruse blajin, cum se cuvine să fie moldovenii, Bibi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și Împărțea scatoalce la Întâmplare elevilor care, după ce sunase clopoțelul, nu intraseră În clase. De la asta i s-a tras. A făcut greșeala să-l pocnească așa, În trecere, pe Bej, un coleg de clasă, băiat de treabă, bătăuș, bun fotbalist și repetent de vreo două ori. Bej, Înalt deja cât profu’ de fizică, n-a văzut cine l-a pocnit, așa că i-a ars una lui Pârvu, una s-o țină minte, din Întoarcere, cu dosul palmei. S-a clătinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
au făcut treaba. La care, desigur, am pus umărul noi, cu toții, scuipînd coji de semințe în stînga și-n dreapta. Cînd lucrurile nu ies cum credem noi că ar trebui, ne delimităm, găsim vinovați și dăm nume proprii. Țară de fotbaliști.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
Rinului, strivind la întâmplare degete în menghină. N-avea dreptate. Oi fi fost eu rasist, cum îi scotea el pe toți pe care îi tundea, dar cine se mai bucurase ca mine când, în liceu, amicul Ludovic, congolez chiulangiu și fotbalist de excepție, marcase pe „Zoia“ golul decisiv în partida cu băieții din parcul Ioanid? Îl pupasem pur și simplu pe gură, ca pe maică-mea! Tipului însă nu-i plăcuse, se știa vedetă (mereu se lăuda că unchi-său e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un acordeon. Abdomenul ferm, fără pic de burtă. Sexul mare, energic. Lipsa feselor (o dramă pentru femei, pe care, și dacă ar scrie zeci de tratate, tot n-ai înțelege-o: ce le trebuie lor fund la bărbați?!). Picioarele de fotbalist, lăudabile. Gleznele subțiri. Tălpile cuminți, fără monturi, aliniate pe gresie. Despre degetele de la picioare, ce să mai zic: multe, normale, inerte. Ce poate fi mai trist decât o asemenea priveliște? În tot infernul ăsta de piele și oase, pâlpâia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
internațională să înlocuiești originalele cu cópii, în muzee și la expoziții. Te uiți la Mona Lisa și vezi opera nu știu cărui restaurator, care a substituit originalul și l-a dus în atelier.“ „Gioconda, pictată de Gennaro Gatuso.“ „Cine?“ „Nimeni; e-un fotbalist de la Milan.“ „Ești măgar. Nici nu știu de ce mă obosesc să-ți spun toate astea.“ „Pentru că mă iubești.“, am anunțat cu siguranță, apoi am sărutat-o pe-obraz. „Nu în clipa asta. Dar, mă rog, hai să-ți zic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tras-o de sub ochi. Apoi ne-a anunțat, simplu și irevocabil: „Zece lei de căciulă!“ În dimineața aia, pentru cei dintre noi care încă mai păstram vreo urmă de îndoială, s-a dovedit că Doru nu era numai un bun fotbalist și-un mare cotonogar, dar și un fin economist. Revista ne dădea cu tifla: ascunsă, inaccesibilă, ținută cu un pumn ferm la spate. Ne-am scotocit cu toții prin buzunare și-am plătit pe rând: care cu monede, care-n bancnote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de porțelan în rochii de mireasă și fructele de ceară sau sticlă înghesuite în vitrină. Detestam la fel de categoric interioarele muncitorești, mirosind a vișinată și motorină; oricând ar fi putut să sară din spatele ușii un bărbat gol, în șosete albe, ca fotbaliștii care bat mingea pe nisip la Mamaia. Și, mai ales, fugeam de scena cu șoferii în trafic: n-aș fi suportat s-o las pe Maria singură în intersecție, făcând drept mulțumire gestul ăla de indian predându-se „fețelor palide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]