4,121 matches
-
că avea oricând ușa deschisă la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Lucrurile astea erau greu de crezut atunci, dar, peste ani, ele s-au dovedit a fi adevărate. La neîncrederea aceasta în spusele lui Mărian Frântu - ,,auz’ colo, Mărian Frântu șî pretin cu Gheorghiu-Dej, s-o crează mutu’!” - contribuise, e drept, și faptul că nu insista absolut deloc să fie crezut; de altfel, el însuși amintea destul de rar despre acea perioadă din viața lui, nu era omul care să se
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
perioadă din viața lui, nu era omul care să se bată cu pumnul în piept că, vezi Doamne, era pretin cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ce mai, cu ditamai șeful statului! Pe de altă parte, Mărian Frântu fusese încadrat fără drept de apel de către consătenii de vază, ale căror păreri contau pentru tot restul satului, în categoria prăpădiților, deoarece, una la mână - era ilegalist și, doi la mână - se purta ca un zbir cu propria-i familie
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
prin Loviște pe nimica toată fiindcă el o cumpăra en gros. Firește, nu era crezut decât de foarte puțini, cei mai mulți dintre cei care-l ascultau povestind, oameni cu scaun la cap, îi spuneau că bate câmpii: - Hă, hă, hă, Mărian Frântu șî pretin cu Gheorghiu-Dej șî cu patriarhu’, s-o crează mu- tu’! - făcea Gogu Aslău, zis Gogu Pioresii. - Bine, bă, păi tu ne iei pă noi de fraieri? - sărea cu gura pe el și Gore Fetelea. - Bă, dacă ie așa cum
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
-o alțî măi proști ca tine! - îl judeca la rândul lui Rancotă. Gheorghe Iacobescu, zis Bicosu, care se dăduse cu partidul, primind chiar și o slujbă importantă - era ditamai președintele Cooperației de Consum pe comună -, îi lua apărarea lui Mărian Frântu: - Lăsațî-l bă, în pace, nu vă gândiț’ șî voi cât a suferit iel în ilegalitate? - A suferit pă dracu’! Atuncea când ieu luptam la Cotu’ Donuli, el stătea bine mersî în pușcărie, pă masă șî casă di la Antonescu! - se
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot întreba dacă acesta ar fi putut omorî cu sânge rece, așa cum văzuse el făcând pe cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, care fusese legionar și chiar șef de cuib, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apăsat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regimul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cunoșteau însă și se temeau de
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
de nenumărate ori, ba chiar făcuse și pușcărie în două rânduri - la Aiud și la Pitești, în total șapte ani bătuți pe muchie dar tot nu se-nvățase minte, fier rău, de!... Atunci când se stârneau asemenea dispute în jurul lui, Mărian Frântu nu mai punea și el gaz pă foc; dădea a lehamite din mână și, târșindu-și picioarele, pleca semeț, cu capul sus, pieptul înainte și cu pelerina neagră înfoindu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
pă foc; dădea a lehamite din mână și, târșindu-și picioarele, pleca semeț, cu capul sus, pieptul înainte și cu pelerina neagră înfoindu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîmpăcat al colectivizării. La MAT, la horă, duminica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîmpăcat al colectivizării. La MAT, la horă, duminica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivizare condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oameni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnătorii ordinare -, că au ascultat „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”, că au înjurat partidul sau chiar că au cântat „Deșteaptă-te române!”, Mărian Frântu nu a pățit nimic. Ba, la un moment dat, s-a răspândit în sat zvonul că, exasperat fiind de insistențele și amenințările lui Udeci și ale trepădușilor care-l însoțeau, Mărian Frântu s-ar fi dus la București în audiență
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
chiar că au cântat „Deșteaptă-te române!”, Mărian Frântu nu a pățit nimic. Ba, la un moment dat, s-a răspândit în sat zvonul că, exasperat fiind de insistențele și amenințările lui Udeci și ale trepădușilor care-l însoțeau, Mărian Frântu s-ar fi dus la București în audiență la Gheorghiu-Dej, unde, fără prea multă introducere, i-ar fi spus acestuia hotărât: - Bă, Ghiță, tu la mine-n sat nu faci colectiv, ai înțăles? - Bine, Măriene, nu fac, liniștește-te! - i-
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
sat redenumit Câinenii Mari după reorganizarea administrativă din 1968, dar nu chiar colectiv, ci întovărășire, cu doar două suprafețe arabile: prima situată pe Malu’ Podului, iar cealaltă - tocmai în... comuna învecinată, Racovița, în Câmpu’ Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești drac, paică te-ar fi făcut Mărian Frântu! Mai mult, chiar maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
maică-mii îi intrase în cap că taică-meu fusese făcut chiar așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu fusese irevocabil trecut în categoria prăpădiților de către oamenii de frunte ai satului
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu fusese irevocabil trecut în categoria prăpădiților de către oamenii de frunte ai satului, căci numai un prăpădit putea fi comunist și se purta atât de rău cu nevasta și cu copiii! Se uita totuși că, spre deosebire de oportuniștii care se înscriseseră în
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
oamenii de frunte ai satului, căci numai un prăpădit putea fi comunist și se purta atât de rău cu nevasta și cu copiii! Se uita totuși că, spre deosebire de oportuniștii care se înscriseseră în partid după venirea comuniștilor la putere, Mărian Frântu o făcuse când partidul era în ilegalitate, deci din convingere cum ar veni și nu pentru avantaje personale, așa cum o făcuseră ceilalți... În ceea ce mă privește, l-am cunoscut pe Mărian Frântu ca pe un tip dur, foarte stăpân pe
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
în partid după venirea comuniștilor la putere, Mărian Frântu o făcuse când partidul era în ilegalitate, deci din convingere cum ar veni și nu pentru avantaje personale, așa cum o făcuseră ceilalți... În ceea ce mă privește, l-am cunoscut pe Mărian Frântu ca pe un tip dur, foarte stăpân pe sine, și de aceea îl admiram foarte mult. O singură dată l-am văzut plângând: la moartea lui Gheorghiu-Dej, atunci când el a hotărât în mod irevocabil și se pare că nu fără
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
admiram foarte mult. O singură dată l-am văzut plângând: la moartea lui Gheorghiu-Dej, atunci când el a hotărât în mod irevocabil și se pare că nu fără temei: - Rușî l-au omărât! Mai mult, peste ani și ani, când Mărian Frântu era de mult oale și ulcele, aveam să descopăr că tot ce spunea el pe atunci era adevărat. Se întâmpla asta la comemorarea a 30 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Iustinian, care în perioada 1932-1947 fusese
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
din mașina în care se deplasa, o mulțime de biserici în ruine, a exclamat la un moment dat: - Aiii, bisericile mele! - după care și-a dat obștescul sfârșit... La sfârșitul anilor ’60, un zugrav năstrușnic l-a pictat pe Mărian Frântu pe unul din pereții MAT-ului, călare pe un butoi și cu o halbă de bere înspumată în mâna dreaptă, asemănarea fiind de-a dreptul izbitoare. Fascinat fiind încă din copilărie de acest personaj, în lucrarea ,,Monografia comunei Câineni - județul
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
în mâna dreaptă, asemănarea fiind de-a dreptul izbitoare. Fascinat fiind încă din copilărie de acest personaj, în lucrarea ,,Monografia comunei Câineni - județul Vâlcea”, publicată în 2008 la Editura „Fortuna”, am inclus în albumul anexat o poză a lui Mărian Frântu făcută cu vreo cinci ani înainte de moartea sa. Poza în sine este fascinantă, dar, vă asigur, personajul ca atare a fost în realitate și mai și!... Ei bine, Mărian Frântu și cei doi câini-lup ai lui erau unii dintre clienții
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
am inclus în albumul anexat o poză a lui Mărian Frântu făcută cu vreo cinci ani înainte de moartea sa. Poza în sine este fascinantă, dar, vă asigur, personajul ca atare a fost în realitate și mai și!... Ei bine, Mărian Frântu și cei doi câini-lup ai lui erau unii dintre clienții pe care Deta, cățelușa pe care o aveam noi atunci, nu-i suporta de nicio culoare. Era o cățea de talie mai degrabă mică, avea părul lățos și alb cu
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
Angela, sora mea mai mică decât mine cu 14 ani, era... decrețel, de! și care la doi anișori câți avea atunci nu putea să pronunțe Lisaveta, ci ea i-a zis mai simplu - Deta. Deta își manifesta aversiunea față de Mărian Frântu și câinii săi lupi într-un mod cu totul aparte, care mă făcea de fiecare dată să mă întreb de unde Dumnezeu provenea și, ceea ce mă enerva tot de fiecare dată, era faptul că nu-i găseam nici o explicație; până la urmă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
faptul că nu-i găseam nici o explicație; până la urmă, am tras concluzia că pur și simplu nu-i plăceau cum arată și de aceea i se punea pata pe ei. Așadar, de fiecare dată când Deta îl vedea pe Mărian Frântu flancat de cei doi câini-lup de care era tare mândru, se ascundea să n-o vadă aceștia, cel mai adesea sub podișca din fața casei, ai fi crezut că-i era tare frică de ei... Nimic mai fals! Deta aștepta ascunsă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
crezut că-i era tare frică de ei... Nimic mai fals! Deta aștepta ascunsă până treceau de ea, după care se apropia tiptil, se plasa strategic în spatele lor și, la momentul oportun, își lua avânt și-i sărea lui Mărian Frântu drept în spinare; în acel moment, cei doi câini-lup o rupeau la fugă, mâncând pământul în fața stăpânului lor! Bietul Mărian Frântu!... Pe de o parte, mi-era milă de el pentru situația jenantă în care-l punea cățeaua noastră, iar
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]