3,509 matches
-
Psihologul american atenționează că, în cele mai multe cazuri, și sfaturile date produc bariere comunicaționale, ca și apelurile la logică și rațiune, atunci când nu se ține seamă de starea emoțională a partenerului. Pe de altă parte, nici evitarea de a discuta despre frământările pe care le are partenerul prin schimbarea subiectului discuției sau prin recurgerea la glume nu este un procedeu ce ar trebui să caracterizeze ascultarea de tip rogersian. Problema care se pune în legătură cu exigențele formulate de Rogers este că, așa cum reiese
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
publice. Utilizarea timpului ca simbol în viața de zi cu zi este preluată și în prezentările mediatice. Prin diverse strategii de cunoaștere, un loc central ocupându-l studiile de audiență, responsabili mass-media, elitele, în general, se interesează de nevoile, gusturile, frământările, reprezentările, caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
graiul mai desăvârșit și mai frumos de acolo”. Începând cu numărul 24/1911, conform celor afirmate de Oct. C. Tăslăuanu în articolul Reorganizarea revistei „Luceafărul”, publicația își propune să vizeze și problemele politice și „să fie o oglindă a tuturor frământărilor vieții românești [...] prin prisma judecății ardelene, care își are caracterul ei specific”. De la numărul 31/1912 se renunță la problematica politică, profilul urmând a fi acela de „revistă de familie artistică-literară, care va îmbrățișa mișcarea culturală de la noi și din
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Din zecile de piese scrise, nu toate au fost reprezentate sau publicate, iar unele au fost tipărite cu mare întârziere, uneori de decenii: Maestrul (1925, montată de Victor Ion Popa la Teatrul Popular din București, piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
parte, legătura lor cu politica imperială, din cauza controlului pe care, începînd cu Constantin, împărații l-au exercitat, sau au încercat să-l exercite, în mod constant asupra Bisericii. E limpede așadar cît de folositoare pot fi unele referiri succinte la frămîntările ecleziastice și teologice care au avut loc între moartea lui Chiril (444) și al doilea conciliu de la Constantinopol (553) pentru încadrarea autorilor despre care vom vorbi în acest capitol. în cîțiva ani, patriarhii din marile orașe orientale care trăiseră criza
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aderă la pozițiile doctrinale ale lui Chiril, însă propune renunțarea la anatematisme și întoarcerea la „vechea legislație a Sfinților Părinți”, în primul rînd la Crezul de la Niceea. Puțin importante din punct de vedere literar, aceste scrieri sînt o dovadă a frămîntărilor și a ezitărilor specifice, în contextul crizei nestoriene, unui episcop apropiat din punct de vedere doctrinal de Chiril, însă destul de rezervat în privința metodelor și a intransigenței acestuia. Bibliografie. Scrisorile în ACO I, 4, pp. 85-86; I, 1, 7, pp. 146-147
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Apameea, în Siria. Scrierea se încheie în 428, deoarece în acel an (sau în 429) au murit Teodor de Mopsuestia și Teodot din Antiohia, considerați de către Teodor drept maeștrii săi. Opera e împărțită în cinci cărți. în prima sînt relatate frămîntările care au apărut în sînul Bisericii sub Constantin din cauza ereziei lui Arie, iar în a doua continuarea luptei ortodocșilor sub Constanțiu. A treia e dedicată istoriei lui Iulian Apostatul, iar a patra evenimentelor care au loc pînă la moartea împăratului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai ai surâsul acela săpat pe ruinele sufletului, ce ocrotea floarea de asfalt, care creștea la bariera dintre lumile noastre. Spune-mi, ochii tai, din care plecau tăcerile reci și lungi ca două petroliere furate, ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămas lângă izvorul toamnei tale, care aruncă valuri de frunze pe drumul fără întoarcere, un drum de fericire și teamă. Oare mai ai cămașă în care înveleam nopțile crestate ... Citește mai mult Unde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
marea gândului meu?Poate mai ai surâsul acelasăpat pe ruinele sufletului,ce ocrotea floarea de asfalt,care creștea la barieradintre lumile noastre.Spune-mi, ochii tai, din careplecau tăcerile reci și lungica două petroliere furate,ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămaslângă izvorul toamnei tale,care aruncă valuri de frunzepe drumul fără întoarcere,un drum de fericire și teamă.Oare mai ai cămașă în careînveleam nopțile crestate... IV. FILE DE CARTE, de Daniel Luca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
relațiilor de prietenie și cooperare cu membrii colectivului de elevi Creșterea respectului față de sine și de cei din jur jocuri de rol, dramatizări; teatru de marionete pe teme alese de elevi; exerciții de adaptare a comunicării la interlocutor sau situație; frământări de limbă; realizarea unor povestiri, compuneri cu sprijin (În perechi sau În grup). concursuri sportive sau de cultură generală Între grupe de elevi din colectiv; implicarea Într-o serie de activități de Învățare În grup sau În perechi; sărbătorirea zilei
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
pământul Egiptului se va afla în primejdie. 43Și va stăpâni peste comorile ascunse de aur și de argint și peste toate ce sunt de preț ale Egiptului și ale Libiei și ale etiopienilor în cetățile lor întărite. 44Și zvonuri și frământări dinspre răsărit și dinspre miazănoapte îl vor tulbura și va porni să nimicească cu mânie mare și multe va da pierzării. 45Și își va așeza cortul [la] Ephadano (6∀ℜ ΒΖ>γ4 ϑ←< Φ60<←< ∀⇔ϑ≅¬ γν∀∗∀<Τ) între mări, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
parusia nu va întârzia, deoarece „mlădițele au frăgezime”, adică falșii mesia au apărut deja. Ultima parte a capitolului al II‑lea este foarte importantă. Se trece de la interpretarea ideologică, abstractă, la descrierea unei situații istorice concrete. Fragmentul reflectă, fără îndoială, frământările epocii și ale mediului în care apocrifa a fost redactată. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit este trecerea de la o multitudine de falși mesia la unul singur (2, 7‑13). Acesta va amăgi o parte din creștinii care așteaptă a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de vii, alții aruncați fiarelor. Copii sfârtecați la răscruci, părăsiți toți fără mormânt și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
răscruci, părăsiți toți fără mormânt și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi toți urmăriți. Neroditor va fi pământul pentru sfinți
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi toți urmăriți. Neroditor va fi pământul pentru sfinți, neprimitoare oricare cetate, marea fără vase, lumea întreagă un pustiu. Unii vor muri de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi toți urmăriți. Neroditor va fi pământul pentru sfinți, neprimitoare oricare cetate, marea fără vase, lumea întreagă un pustiu. Unii vor muri de foame, alții se vor sfârși de sete, alții vor pieri de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
anume de prozator, dar ivindu-se la tot pasul, firesc, pe parcursul narațiunii. Și natura lui - observă Mihai Ralea - „e o natură istorizantă, natura care a văzut, a auzit, a înghițit multe suflete”. Se găsește aici „un cimitir de veleități și frământări stinse”, iar „strigoii neosteniți închiși în ea îi dau o mișcare și un suflet. Șoaptele lor se aud câteodată toamna, ca și speranțele lor de înviere, primăvara. Un fluid, ca o osmoză, curge mereu de la om către pământ și de la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
motiv, ea are un aspect tragic, așa cum vom arăta În continuare. Aspectul tragic al vieții Aspectul tragic al vieții este o temă principală a Psihologiei Morale. El este, Într-o mare măsură, esența Însăși a vieții persoanei umane, considerată ca frământare interioară, ca suferință, În lupta de Împlinire a propriilor sale idealuri, către care aspiră neîncetat. Tragicul vieții este cuprins Între suferință și mântuire, Între neliniște și descoperire, Între interogație și răspuns. El este Însuși drumul pe care persoana Îl parcurge
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vinovăție? Pentru F. Nietzsche, „căința este o iluzie internă”. M. Scheler o identifică cu remușcarea. De fapt, căința este regretul de a nu fi făcut un lucru pe care trebuia să-l faci. Ea te va urmări ca o frământare permanentă, generând spectrul angoasei legat de pedeapsa care va veni. Remușcarea este diferită ca nuanță. Ea este reminiscența experienței anterioare pentru care un individ trebuie pedepsit, un fapt de care acesta este conștient. Ea este o autopedepsire sufletească și morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un sentiment complex al suferinței sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul tragic al vieții” (M. de Unamunoă. De ce suntem condamnați la durere? De ce trebuie să suferim? Care este prețul durerii? Aceste Întrebări nu mai sunt psihologice, nici pur morale, ci frământări metafizice legate de destinul uman. Existența durerii dovedește că aceasta are o anumită funcție În planul existenței umane. Această funcție este raportată la Supra-Eul colectiv, la instanța de cenzură supremă care, ca și În cazul „daimon”-ului socratic, mă oprește
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care a comis un act reprobabil pentru care se simte vinovat și trebuie să răspundă. Dincolo de aspectele formale ale chinului, trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se Îndepărteze de obstacolele care Îi sunt puse În față, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuie Însă văzute sensurile profunde psihomorale ale acestuia. De ce se chinuiesc sau de ce sunt chinuiți oamenii? Orice chin este o frământare interioară a unui individ. Este o experiență sufletească de viață unică și exclusiv personală. Chinul poate fi nu numai frământare, ci el reprezintă și efortul de a reuși să se Îndepărteze de obstacolele care Îi sunt puse În față, de a rupe barierele care-l Închid. Prin aceasta, chinul este eliberarea disperată a omului de constrângeri. Dar chinul mai este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dar chinul mai este și amintirea dureroasă care te apasă, legat de vinovățiile comise În trecut. Toate acestea asociază chinul cu pedeapsa morală pentru faptele comise. Chinul este răspunderea și pedeapsa morală combinate, destul de greu de separat una de alta. Frământare, efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind sădit În adâncul conștiinței sale morale, amintindu-i permanent de vinovăția sa. Chinul este Închiderea persoanei În Închisoarea propriei sale conștiințe, ca o permanentă asociere a acesteia cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]