3,657 matches
-
-i aduce sub protectoratul lor; nu le-ar putea împiedica dacă ele ar simți nevoie să ațâțe în Principate turburări, prilejuri de intervenire, pretexte pentru a se apropia de prada ce ar voi să apuce, împrejurări în fine în cari frageda clădire a unei confederațiuni dunărene s-ar surpa ca un castel de cărți de joc. E o curioasă contrazicere aceea pe care ne-o prezintă spiritul d-lui Gladstone. Acest bărbat de stat într-o zi denunță prin niște termeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi să îi privim pe toți aceia care sunt considerați de societate drept genii, vom vedea că fluxul de idei în cazul lor este mult mai mare decât al unui om obișnuit. Acești oameni au învățat încă de la vârste fragede să-și asculte vocea lăuntrică și să-și păstreze seninătatea sufletului și a minții printr-un echilibru și exploatând printr-o voință extrem de puternică talentele. Fiecare ajunge să vorbească cu sine însuși. Vocea lăuntrică este conștiința noastră, ea nu ia
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
să mi-o pierd..."; Mureșanu), e o sete nu de lumina celuilalt ochi, ci de întunericul din ființa iubită, atât de mare este dorința de contopire, de a fi doi într-unul: "Să-ntunecă ochii mei pe veci" (Atât de fragedă), " Las' să orbesc privindu-i ..." (Sarmis). E, așadar, o văpaie în ochii îndrăgostiților eminescieni care devorează ființele "ochii păgâni", precum în Ondina. "Și în ochii tăi cei negri / Eu privirea să mi-o pierd". Eminescu se desparte de învățătura Noului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de la putere (nu i-am votat!, zice lovind pieptenele de foarfece), pensionarii, bieții mineri, guvernul, țărăniștii, legionarii... Pîn' aici, îmi zic, și-mi sare, vorba aia, muștarul, stimată doamnă, zic, pardon?, zice, stimată doamnă, oricum, fiți sigură că, așa cum arătați, fragedă, fragedă, nu veți apuca zilele cînd vor veni legionarii la putere, dar... și fac o pauză cu totul retorică, nici comuniștii dumneavoastră, pardon? zice dolofănica, s-o crezi dumneata, uite-acuș, acuș, mîine, poimîine, pardon? zic și eu, molipsit, și reiau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putere (nu i-am votat!, zice lovind pieptenele de foarfece), pensionarii, bieții mineri, guvernul, țărăniștii, legionarii... Pîn' aici, îmi zic, și-mi sare, vorba aia, muștarul, stimată doamnă, zic, pardon?, zice, stimată doamnă, oricum, fiți sigură că, așa cum arătați, fragedă, fragedă, nu veți apuca zilele cînd vor veni legionarii la putere, dar... și fac o pauză cu totul retorică, nici comuniștii dumneavoastră, pardon? zice dolofănica, s-o crezi dumneata, uite-acuș, acuș, mîine, poimîine, pardon? zic și eu, molipsit, și reiau vulgar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
masei gregare, reproducînd, aceasta, în mic, cealaltă masă, cea majoritară, aflată la limita civilizației. Momentul acut al alegerilor, de care va depinde, știm bine, situația imediată a țării, a decupat cu maximă pregnanță, dar și cu îngrijorare, mentalul acestei categorii fragede, care, acum, pentru prima dată, a fost categorică în alegere. Din păcate (și cu impact dramatic asupra soartei țării) nu cea mai bună. Dezamăgirii că regiuni știut mai civilizate ale teritoriului național au votat în favoarea unei forțe malefice i se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Baba iarna intră-n sat de Otilia Cazimir. Poetul Șt. O. Iosif prezintă admirația și respectul față de persoana dragă din copilărie: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
apogeu”, asupra căreia vom reveni, pe omul Boicu nu-l putem decripta decât contrapunându-l împrejurărilor și vremurilor prin care a trecut, generatoare de prea puține bucurii, comparativ cu suferințele, necazurile sau nedreptățile ce s-au abătut asupră-i încă din fragedă pruncie. Aproape involuntar, reconstituind traiectul biografic al istoricului, îmi revin în memorie cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționale a inimii cu efect asupra întreg sistemului circulator. Sinteza literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane ne permite să aducem în discuție o ipoteză supusă analizei de specialiști: funcționarea optimă a inimii poate da semne de oboseală de la vârste „fragede” datorită lipsei de mișcare? Unii specialiști susțin afirmativ această ipoteză și argumentează prin faptul că efectele sedentarismului nu sunt combătute prin faptul că organismul este unul tânăr, existând posibilitatea ca și la 20-25 de ani activitatea inimii să nu mai
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
argumentate științific despre efortul fizic și atât timp cât se respectă diferitele etape de dezvoltare biologică (cu propriile caracteristici), orice persoană poate practica alergarea tip jogging, în limitele impuse de particularitățile de vârstă. Bineînțeles, nu putem susține că un copil de vârstă fragedă ar putea practica joggingul, știut fiind faptul că exprimarea anumitor funcții și capacități depinde strict de maturizarea procesele biologice și psihice. La capitolul V al acestei cărți vom evidenția detaliat anumite aspecte referitoare la categoriile de populație care pot practica
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
unor fenomene reale, furnizare de modele cognitive, evaluare a cunoștințelor, dezvoltare a unor capacități sau aptitudini (prin activități de joc)194 etc. ( Valorificarea acestei metode este motivantă pentru copii, în condițiile atracției pe care calculatorul o exercită de la cea mai fragedă vârstă, atracție care poate fi valorificată, dirijată pozitiv de către adult (educator, părinte etc.). Un alt avantaj al utilizării acestei metode didactice este faptul că ,,angajează ritmuri diferite de lucru (ritmuri proprii de învățare), contribuie la diferențierea parcursurilor"195 celor implicați
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
În plus, există referințe privind faptul că Blake a fost influențat de swedenborgianism abia atunci cînd l-a întîlnit (că. 1779) pe sculptorul cu vederi swedenborgiene John Flaxman. William a crescut la Londra și în 1761, la o vîrstă foarte fragedă (cînd avea doar 4 ani, după relatările soției sale, Catherine) a avut viziunea lui Dumnezeu. Ulterior, cînd avea opt sau zece ani, a avut din nou experiențe vizionare la țară: va fi văzut îngeri într-un copac din Peckam Rye
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Era un om fără mască [...] era liber, nobil și fericit"52. W. Hazlitt l-a considerat pe Blake "un mistic profund" alături de altii că Flaxman sau Varley 53. Despre Blake că vizionar există informații importante. Se pare ca inca din fragedă copilărie Blake s-a aflat sub influența unei puteri profetice. Soția sa, Catherine, i-a spus odată: "[...] prima oară cînd l-ai văzut pe Dumnezeu a fost cînd Tu aveai patru ani Și el și-a pus capul la fereastra
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de viclenie 116 prea aproape, prea departe, 170 Și totuși prea aproape. Zdrobita, jos te-alung în depărtata negura Departe cît puterea-mi să te-azvîrle poate; acolo rătăcește și rîzi și joacă-te Printre-nghețatele săgeți; ele-ți vor sfîșia fragedă carne. Să cazi în zări departe de Tharmas, si sa nu vii de strașnica-mi mînie prea aproape. Țípă și cazi departe și rîzi de Tharmas, încîntătoare frumusețe-a verii, 175 Pînă ce iarnă te va frînge în Bucăți cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
printre valurile-mi liniștite cresc? Aceasta-nseamnă a fi Unul Dumnezeu? mult mai degrab' aș vrea ca să fiu Om, Dulcea Știință să o știu, si sa ma însoțesc cu sinceri camarazi, Șezînd pe sub un cort, privind turme de oi și fragede izlazuri. Tu ia cicanul lui Urthona: cuptoarele acestea reclădește-le. 150 Refuzi? oare mă necăjesc scînteile care din par îți ies? Cu valurile-mi furioase te voi sili să reclădești. Moartea alege-o sau viața; în ápele-mi te lupți; acum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și cu podoabe prețioase ce fost-au măiestrite cu divină artă, Straie din radioasele culori cerești, coroane de văpaie daurită. Le-am dat dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de dulce încîntare, si fragedele glasuri datu-le-am Intru albastra-ntindere, și-am născocit cu arta și cu truda Dulci instrumente de cîntat; mîndre genunchii cuprinzîndu-mi Splendoarea-și revărsară peste totul; și fiicele lui Lúvah pizmuiră A lor prea mare strălucire, si fiii veșniciei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acum îmi deveniră rîuri, rostogolindu-mă prin niște-alcătuiri aidoma unor canale Închise-n ele înseși, coborînd. De-a lungul închegatului șuvoi Căzut-am chiar pîn' la al seminței loc, și-acolo dezbinînd Fost-am dezbinat în beznă și uitare; tu, fraged chin, Iar eu fragedă groază în pîntecul lui Enion. 290 Bărbătescu-mi spirit, disprețuind trupul delicat, ieși afară Din creierul lui Enion În chipu-acesta slut, lăsîndu-te acolo Pînă cînd timpuri peste tine au trecut; și totuși spiritu-mi plutit-a revenind Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rostogolindu-mă prin niște-alcătuiri aidoma unor canale Închise-n ele înseși, coborînd. De-a lungul închegatului șuvoi Căzut-am chiar pîn' la al seminței loc, și-acolo dezbinînd Fost-am dezbinat în beznă și uitare; tu, fraged chin, Iar eu fragedă groază în pîntecul lui Enion. 290 Bărbătescu-mi spirit, disprețuind trupul delicat, ieși afară Din creierul lui Enion În chipu-acesta slut, lăsîndu-te acolo Pînă cînd timpuri peste tine au trecut; și totuși spiritu-mi plutit-a revenind Și plămădit-a un Bărbat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lucrările-ți sînt toată bucuria mea și-n ale tale focuri sufletul meu găsește desfătare; Și de ard ele cu blîndețe și cu măsura dreapta, și-n noapte-ascunsă 450 Și-n tăcere ziua și-o clădesc în umbră de nori fragezi și în rouri, Atuncea pot sufla nainte suspinînd peste vînturile Golgonoozei jalnice chipuri Ce pier din nou în sînu-mi; dar dacă tu, Los, Voiești în dulce cumpătata furie să plăsmuiești sublime chipuri, În care jalnicele spectre să poată să se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
250 Ei rănile-și arată: și acuză: îl prind pe-asupritor; zbucniră urlete Peste palatul cel de aur, cîntece și bucurie peste pustiuri; pruncul cel Rece Stă în văzduhul furibund; strígă: copiii celor șase mii de ani, Care muriră-n fragedă pruncie, înfuriați răcnesc: sodom măreț răcnește înfuriat Stînd în picioare gol și palid pe aerul gravid, spre a se naște. 255 Frîng mădular de mădular războinicul și cu tiranul, reînchegîndu-se-n durere. Stîrnitul vînt tot suflă-n jur tăios; ei fug
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în timp ce cînt, Căci un nou cîntec pentru Domnul meu în sînu-mi se înalță: Rasai, O soare, preaslăvite slujitor și lumină-a zilei. 435 Curgeți, voi gíngașe văzduhuri, si purtați glasul bucuriei mele. Cu prospețime unduiți, límpide ape curgînd în jurul ierbii fragede; Și tu, țărînă-nmiresmată, viața ți-o lasă să-încolțească-n flori și fructe. Urmați-mă, O turme ale mele, si ascultați-mă cîntînd fermecătoru-mi cîntec. Mi-oi face glasul auzit pe nourii ce scînteiază-n soare. 440 Chema-voi; și cine-mi va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în Italia înaintea oricărei alte versiuni de scenă și înainte ca Verdi să asiste la reprezentația piesei Macbeth la Londra, târziu în anul 1847. Shakespeare fusese din totdeauna unul din poeții favoriți ai lui Verdi: “Îl am cu mine din fragedă tinerețe și îl citesc și îl re citesc mereu”. Conflictele tragice au fost din totdeauna aproape de sufletul și mintea lui Verdi: regii, cei puternici, “îl popolo” - toate elementele componente ale esteticii și ale valorilor intelectuale se regăsesc în Shakespeare, iar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de la încoronare. Cinci ani mai tarziu el avea să fie luat prizonier de către împăratul Carol al V-lea după bătălia de la Pavia. A scăpat oferind drept ostatici pe cei doi fii ai săi aflați la momentul respectiv la o vârstă fragedă. Francisc I nu era un personaj cu un caracter puternic și nici integru. În schimb a avut înțelpciunea să se înconjoare de oameni faimoși în epoca. Printre ei se numără Savonarolla, Cesare Borgia, Machiavelli, Martin Luther, John Calvin. Poeți faimoși
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nivelul dorit dar de aici și până a se spune că nu îl cunosc, că nu îl înțeleg și nu îl simt pe Shakespeare (sic) - nu, pentru Dumnezeu, nu! El este unul din poeții mei favoriți. Îl descoperisem încă din fragedă tinerețe, îl citisem și recitisem în permanență” (Budder, Vol I, 267, din scrisoarea către Leôn Escudier, tradusă de L.A. Sheppard). Capodoperă lui Verdi, Otello, a necesitat din partea compozitorului aproape o decadă de efort creator. Așa cum proclama inscripția așternuta în grabă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a încercat să dovedească prin exemple concrete că până și onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan și eminentul procuror Doctor Ragnavaldur Sicl se conduc tot după modelele pe care și le-au asumat din fragedă copilărie, însă nu i s-a permis să meargă prea departe pe acest drum. Așa că a fost obligat să se rezume doar la pilde livrești, citând din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân. Curtea a trebuit să accepte că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]