1,800 matches
-
formele cianogene se întâlnește un suflu de stenoză pulmonară parasternal stâng de intensitate variabilă, iar în prezența unei PCA se percepe un suflu sistolic sau sistolo-diastolic, zgomotul II este unic. În formele necianogene se întâlnește o deformare a regiunii precordiale, freamăt sistolic și un suflu sistolic cu un caracter de DSV, zgomot II dedublat. În formele grave cu hiperdebit pulmonar apar semne de insuficiență cardiacă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma are o mare valoare în orientarea diagnosticului, indiferent de tipul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale [1, 5-7, 10-12]. INSPECȚIA ARTERELOR a. Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o spre piept, căutând prin aceasta să
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o clasificare mult mai simplă în trei grade, utilizând semnele plus (+) și minus (-): a. puls prezent = ++ b. puls diminuat = + c. puls absent = - [10]. AUSCULTAȚIA ARTERELOR Auscultația completă trebuie să includă suflurile arteriale periferice de diferite grade, asociate sau nu cu freamăt, precum și posibilele zgomote de etiologie venoasă. Auscultația directă pentru punerea în evidență a modificărilor hemodinamice ale fluxului sanguin se efectuează direct la nivelul arterelor carotide, temporale brahiale, renale, aortei abdominale, iliace, femurale și poplitee. Suflurile au intensitatea audibilă maximă în timpul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
între cele două planuri; ceea ce pulsează jos, în adâncul ascunderii, se reflectă sus, în deschiderea formelor. Dacă, în lumea sublunară, asistăm la o geneză incendiară, spasmodică, "peste tot în trupuri, în roci fierbinți - orgie/ De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit" (Panteism), în cea supralunară, a solarității ființei, ne întâmpină armonia legănată "în ritmuri largi și grave, de corul sferelor". Nuntire avem la ambele capete, atât cea depănată de "povestea fără nume a Nunții Subterane", cât și cea care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de data aceasta transparent, al originarului însuși, întrupare vie, fremătătoare ce iese la lumină în forma în care apare și se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine,/ Cum toată viața aspră, sălbatecă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a altor vremi" (Vreau toamnă, via...) 10. Prevestire care totuși spune ceva, dă ceva de văzut, de vreme ce arată lucrurile înainte de a fi, dar le arată ca și cum deja ar fi. Deschizând posibilul în lumina originară a ivirii sale poetale, imaginile trădează freamătul unei tensiuni, avântul încordat, căci perspectiva nu duce vederea până la ultima limită a unui orizont mereu mișcător, ci adâncește vizibilitatea. De altfel orizont nici nu e în sensul peisagistic ori plastic al cuvântului. "Visez la porumbeii cei albi de pe lagună
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
început. 16 Așa cum întâlnim și în poemul Dionisiacă, unde actul de desființare implică pierderea - vitală, regeneratoare - în informul orgiastic al elementarului: "Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia;/ Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt,/ Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!". 17 Căci, scrie Adonis (Ali Ahmad Saïd Esber), "transparența este și ea un văl" (La pierre chante, în Célébrations, Éditions La Différence, Paris, 2005), pentru că " Lumina nu-și divulgă tainele/ Ele sunt dizolvate/ În razele ei" (Le Livre, Seuil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vol. Ziua de dinainte), în care "Prin tencuielile florii se străvede un fum de sfârșit,/ îndemnând înainte" (ed. cit., p. 50). 91 "Trebuie să străbat această pânză iluzorie, încet s-o destram/ și s-o transform într-un geam transparent" (Freamăt, vol. Ziua de dinainte, ed. cit., p. 29). Străbaterea este curbură a câmpului de vedere, îndoire a unghiului care deschide o altă perspectivă (cf. poemele Îndoitura timpului sau Îndoitura arcului, în care "cuvântul se îndoaie-n cuvânt până când/ gândul se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de sensuri. Numai că încrengătura în perpetuă legănare, readumbrire și metamorfoză părea să iasă în întâmpinarea minții parcă anume spre a-i curma pătrunderea după bunul plac. O scutea de căutări cu o găsire jubilată prematur de vanitate. Înconjurată de freamăt surd, sclipăt înșelător și jocuri de umbre, acolo sălășuia teama de-o mezalianță cu răsputerile revenirii; dacă n-ar conjura discret cunoscutul, necunoscutul n-ar inhiba. Suspectă chiar că poziția sa de putere în raport cu nomazii ar explica percepția difuză a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
apare și asta deloc întâmplător în mediile burgheze și aristocratice, către mijlocul secolului al XIX-lea16. Adică la câteva decenii după episodul romanesc al consumării căsătoriei trăit de Jeanne și Julien. Ceea ce numim noi flirt nu era pe atunci decât un freamăt, un fior de senzualitate de-abia mărturisit. Însă el anunța iar moraliștii perioadei Belle Époque o presimțiseră fără greș sfârșitul unei lumi și intrarea într-o eră nouă. Educației discriminatorii și brutale pe care o primise Jeanne îi ia locul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se simtă un oarecare joc. Nu prea accentuat, însă de ajuns pentru a face loc jocului flirtului. Această deschidere este deocamdată modestă. Nu este decât conturul, schița unei revoluții viitoare, îndepărtată încă. În la Belle Époque se simte doar un freamăt. Un ușor fior de senzualitate, de-abia mărturisit, adie prin saloane, urmat de un cortegiu de temeri, obsesii și inhibiții. De multe ori, teama precede dorința, iar câteodată o înăbușă. Multe fete tinere, precum Marcelle Ségal faimoasă datorită faptului că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acolo unde pot fi zăriți. Stabilesc între ei și ceilalți invitați de la serată o distanță calculată cu dibăcie, care să-i permită oricărui observator atent să perceapă și să descifreze acele semne infime care trădează flirtul: unduirile ușoare ale evantaiului, freamătul gleznei pe perna de stofă tocită, râsul cristalin al tinerei femei, ochii scăpărători ai admiratorului său. Ca într-un spectacol de teatru, aceste efluvii subtile sunt destinate în aceeași măsură celor care asistă la jocul amoros și actorilor înșiși. De
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită de chiotul copiilor și de freamătul cirezilor. Iată-ne din nou în GAZ și Sandan aprinde calm a patru-zecea țigară din zi. Pornim în direcția cunoscută doar de el, spre locul acela din mijlocul deșertului, unde stelele aveau să pară că se află lîngă noi, adeverind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
devină un fenomen de epocă, iar Luchian, "inovatorul", avea să găsească în natură mediul propice studiului structurilor luminoase. Recunoscându-i pe amândoi drept învățători spirituali, Adam Bălțatu adera clar la familia artiștilor pentru care creația este trăire, este înainte de toate freamăt și o delicioasă plăcere de a interpreta senzații. Foarte entuziasmat de evoluția lui Bălțatu, Petre Comarnescu aprecia în 1940: "E pe linia realismului coloristic al marelui Andreescu, apropiat de natură ca și neîntrecutul Luchian, dar mai potolit și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
recunoaștere justă a valorilor În devenire. Ca membru În juriul concursului „Lumea ca metaforă și culoare: Autori: copiii!” mi s-a relevat miracolul viu al minților sincere, exprimate În verbul care frige de neastîmpăr și căutare inedită. Le-am ascultat freamătul inimii alături de formidabile descărcări electrice ale creierului. Creșterea acestor autori promițători ar trebui privită cu grijă de autoritățile instalate la guvernarea calității actului de cultură”. De la prietenul comun nouă, Constantin Clisu, stabilit În Canada, mulți ani profesionist și animator cultural
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cum l-a văzut Dada prin pulberea amintirilor de la Vărateci-Sendrești, un loc nu departe de ținutul Înaintașilor altor celebrități: Mircea Eliade, Anghel Rugina, George Apostu, C.D. Zeletin, Andrei Pleșu. Alină Tăcu, nepoata savantului Doresc sincer că aceste cuvinte să prefigureze freamătul poeziei anului al 91-lea din viața savantului George Emil Palade, acolo În California, Del Măr la Jolla unde geniul sau propune umanității un destin favorabil. Recent, În presa românească și europeană s-a produs un adevărat cutremur: documentele de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în corespondență lirică cu luceafărul poeziei românești), splendoarea dimineților cu roua firelor de iarbă produc toate miracolul, acel semn cum că privirile noastre ating celestul îndepărtat, dar și vibrația crengilor firave concrescute în marele arbore al orașului odată cu animația și freamătul inimii lui. Ieșenii nu se dezic de calitățile și defectele lor, ei mereu vor trăi în ambianța unui Bibliopolis generos, într-un dăruit har cultural și religios, într-un destin privilegiat. TEZAURE ȘI PRIORITĂȚI DE TIPĂRIRE Iașul se mândrește nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
luminoasă, eclipsată sau clară, ca un diamant rece sau cu razele trimise spre a mângâia și încuraja îndrăgostiții. Are puterea să zâmbească când e veselă, aninată deasupra muntelui, codrului și râului limpede. În răcoarea cerului de primăvară scriitorul simte doar freamătul slab al nopții cu Lună. Lumina palidă cade peste tot ce-i în jur și conferă poezie până și celor mai banale lucruri. Parafrazându-l pe Claudel, am spune că nu cuvintele descriu Luna ci Luna născocește cuvintele pentru ca ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Eminescu, Creangă, Gh. Asachi sunt numele ilustre poate cele mai des întâlnite în urbea noastră. Universități, școli, institute, lăcașuri de cult, muzee, biblioteci, străzi, statui, cluburi, fundații, inscripții etc. poartă cu fală rezonanțe care stimulează ecoul timpului de altădată, germinează freamătul sonurilor venite din trecut. Colindăm locurile, ne uităm pe frontispiciile clădirilor, trecem pe lângă statuile înfipte în socluri temeinice și îngânăm admirativ numele încrustate în piatră pentru veșnicie. Vânturăm visători Cetatea, apoi ne odihnim la umbra marilor înaintași, cu gândul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-nșel, un nou ferment deja agită ici și acolo clerul din Italia și din alte câteva națiuni, pătrunde deja în Seminarii: este urgența imperioasă de a ieși din mediocritatea spirituală, îngrijorarea de a se debarasa de orice reziduu de burghezie, freamătul de a trăi idealul propriu până la eroism. Nu mă gândesc la noi Congregații, ci la un cler care să aibă toată desăvârșirea religioasă, rămânând diecezan, adică cu toată (și chiar mai multă) agilitatea și agerimea apostolică a clerului diecezan. Chiar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-i prevenim. Ajunseră cu bine și fără mare Întârziere la mânăstire. Nu-i urmărise nimeni. Oare o fi un semn bun? se Întrebă Solomon, clătinând din cap. Când intrară Însă sub bolta porții celei mari, știură că era prea târziu. Freamătul care domnea, neliniștea cu care călugării alergau Încoace și ncolo prin curte și pe coridoare arătau că se Întâmplase ceva neobișnuit. Nou-sosiții aflară că se făceau pregătirile pentru Îngroparea ducelui Bertold. și că Bodo Împreună cu tatăl său plecaseră să-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care ne citești, Învață-ne să-i judecăm drept pe cei care scriu și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, nici în cea a hulei nemeritate, ci ajută-ne să vedem în fiecare carte adevărul estetic, dâra de existență, freamătul ființei, iluminarea lăuntrică și ne iartă erorile noastre de judecată și fă-ne culți, că suntem mulți! A.B.Vă considerați un critic stăpân pe un anumit sector al literaturii? Preferați poezia, proza, teatrul? N-am avut niciodată prejudecata specializării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care ne citești, / Învață-ne să-i judecăm drept pe cei / Care scriu / Și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, / Nici în cea a hulei nemeritate, / Ci ajută-ne să vedem în fiecare carte / Adevărul estetic, dîra de existență, freamătul ființei ,/ Iluminarea lăuntrică / Și ne iartă erorile noastre de judecată / Și fă-ne culți, că suntem mulți !..." Cândva, într-o după-amiază târzie l-am văzut pentru ultima oară pe Țepi în redacție, în sediul nou. Pregătea o noua ediție din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei vestiri este el, românul nord-bucovinean.” Când asemenea semnale sunt emise și receptate de copii și tineret, mesajul, neîndoios, încolțește, rodește. Pe ansamblu, Miorița marchează un început de renaștere la Cernăuți a freamătului publicistic de altădată. O continuitate... * Mărăști Mărăști, revistă culturală, literară și economică. Anul I, nr.1, cu materiale în proză și versuri. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Regina Maria nr.18. „E a doua revistă literară la Cernăuți, apărută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]