26,912 matches
-
Rafinarea limbajului aluziv devine o ne--ce-sitate... estetică. Printre primele texte publicate, în care poate fi ghicit dublul înțeles, ar putea fi amintit poemul arghezian Fabula fabulelor, publicat inițial în "Viața românească" din ianuarie 1955 și reluat de autor chiar în fruntea volumului Stihuri noi (1946-1955), apărut în 1957. Că poemul trebuie citit printre rânduri o dovedește republicarea lui de către Virgil Ierunca în revista pariziană din exil "România muncitoare". El problematizează tocmai deschiderea limbajului esopic. Primul înțeles se referă la situația oricărei
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
trecând / Prin șiruri, cu fulgeru-n mână. / În lături s-azvârle mulțimea păgână, / Căci vodă o-mparte, cărare făcând" (...). Marii căpitani de oști luptau încă, pe vremea lui Alexandru cel Mare al Macedoniei, cu vreo 280-270 de ani înainte de Hristos, în fruntea trupelor pe care le conduceau; Alexandru își va fi scurtat viața în asedii de cetăți unde era adesea grav rănit (și tocmai la cap, de care oștirea sa avea cel mai tare nevoie!). Om politic, revelându-se un formidabil general
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
își va fi scurtat viața în asedii de cetăți unde era adesea grav rănit (și tocmai la cap, de care oștirea sa avea cel mai tare nevoie!). Om politic, revelându-se un formidabil general, Cezar nu s-a pus în fruntea trupelor, păstrând o poziție de unde le putea conduce - și la fel vor proceda toți marii căpitani ai lumii care vor urma. Aici (dar e oare adevărat, pe la 1595?), Mihai al Nostru deschide cu sabia cărare armatei sale printre otomani. Nu
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
pașă! Să piară azi unul din noi." Iată, într-un delir de superlative, lașitatea (sau, de ce nu?, prudența politică) fascinată de prezența agresoare: Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier și zalelei-i zuruie crunte, Gigantică poartă-o cupolă pe frunte, și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din stânga-i ajunge la cer, și vodă-i un munte. Un poem de o stranie grandoare!
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
ține ceașca de ceai, cu ea toarnă ceaiul în ceștile celorlalți, cu ea strînge alte mîini, cu ea se semnează pe suportul pe care se află mica catedrală de carton pe care o construiește din imaginație, pe ea își odihnește fruntea malformată, ea răsare asemeni unei flori dintre buruieni, ea angajează un dialog al expresiei corporale paralel ca pentru a desfide întreaga grozăvie a diformității. Regizorul a reușit unul dintre acele filme în care catharsisul funcționează, și în care umanitatea își
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
Constantin Țoiu Octombrie 1956. La teatrul din Reșița, despărțire de actrița X înaintea spectacolului Gaițele. Ședea în cabină, în fața oglinzii, și în timp ce vorbeam, se machia privindu-se atentă, deschizând mare gura, căscând ochii, încrețindu-și fruntea... Avea 35 de ani și trebuia să se machieze pentru rolul ei din piesa lui Chirițescu... Trebuia să fie o babă de 65 de ani. Este greu, dar cu răbdare,... mă gândeam privind-o, pe când ea, - o cunoșteam de la București
Cabina de machiaj by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8556_a_9881]
-
două decenii ale secolului trecut. Și faptul s-a datorat în primul și în ultimul rând familiei Bibescu, fraților Anton și Emmanuel și a unei largi încrengături care cuprinde nume de rezonanță istorică, precum Brâncoveanu, Suțu, Epureanu, la loc de frunte situându-se poeta Anna de Noailles și scriitoarea Martha Bibescu. Dar să vedem lucrurile mai de aproape, așa cum ni le înfățișează, cu metodă, Cornelia Ștefănescu, servindu-se de amintita ediție a scrisorilor. Prietenia lui Marcel Proust cu români a luat
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
Mircea Mihăieș Rândurile de față n-au legătură directă cu demisia din fruntea MAE a lui Adrian Cioroianu. M-am abținut să-i comentez în vreun fel activitatea, așa c-ar fi unfair s-o fac acum, când o campanie de presă turbată și lipsa de sprijin au dus la un deznodământ ce
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
Viața literară din 16 iulie 1906, Ion Gorun scria: "Ne gândim la un vis neîmplinit ce am mângâiat de mult și de atâtea ori în clipele noastre de dulce și liber zbor al fanteziei - visul unei adevărate societăți literare, în fruntea căreia să vedem pe adevărații noștri artiști literați, pe aceia prețuiți și iubiți de toată lumea românească - o societate care să aibă și autoritatea necesară și mijloacele de a îndruma mișcarea literară. Dorința de a se pune bazele unei societăți profesionale
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
ca de icnetele mătușii bătrîne, de cocoașele biologiei, își schimbă poziția, sucite într-un manual de scriere experimentală, care vrea să afle cît poți să compui cu aceleași note. Invariabil, atunci, cîteva din versetele prevestind apocalipsa orașului, încăpută sub o frunte emaciată de poet, sînt repetiții obosite, zațuri ale unor foste viziuni, siluind demonul în arlechin. Tensiunea trebuie să se spargă, cușca să se deschidă: "și mai departe/ și mai departe, adică dincolo de spuma albastră a oceanelor, dincolo/ de meridianele cerești
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Patrichi, Leopoldina Bălănuță, Octavian Cotescu, Dan Jiteanu, Silvia Popovici, Adrian Pintea, Moțu Pitiș, Ovidiu Iuliu Moldovan, Dan Micu, Iulian Vișa... Și înseamnă și cei alături de care mă simt mândru că trăiesc, că am norocul să-mi plec clipă de clipă fruntea dinaintea lor. Îi port mereu în minte și suflet pe Radu Beligan, Ion Lucian, Dina Cocea, pe Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Aureliu Manea, Andrei Șerban, Purcărete, pe lordul Rebengiuc, pe unicii Ștefan Iordache și Horațiu Mălăele, pe Radu Penciulescu, Horea
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
sculptorul Vergiliu Tomei. Solicitat să execute un bust al lui Ienăchiță Văcărescu, acesta ajustează pe ici-pe colo chipul de piatră al domnitorului Vasile Lupu, mai scurtând o pană de struț de la căciula de astrahan, mai limpezind trăsăturile bărbii, mai descrețind fruntea. Pasajul e extraordinar, dar gestul în sine vi se pare convingător? Vi se pare adecvat? Un prozator foarte bun se ascunde în spatele unui dramaturg încă și mai bun. Nu cred să mă înșel și nici să deformez, dureros, adevărul.
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului (Poezia), Eposul popular românesc, Poetica Mioriței și Proza populară abordează, dintr-o perspectivă modernă, sistemele și mijloacele poetice ale creației populare românești
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
lui belgiene și cu scrisorile. Într-o scrisoare precedentă adresată lui Victor Hugo, dl de l'Aubépine evocase numele unei cunoștințe comune, vorbind ca despre un prieten apropiat din 1848. S-a folosit de numele lui Victor Schoelcher, republican de frunte, făcând parte din guvernul provizoriu al celei de-a doua Republici, cel care a obținut abolirea sclaviei în 1848. Dl de l'Aubépine nu a inventat chiar totul, cu Schoelcher chiar avusese legături, doar că le-a exagerat. Se întâlniseră
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
a ales într-o seară numele mișcării abia născute, ŤDadať, răsfoind un dicționar. Mai mult, a doua seară dadaistă la Cabaretul Voltaire a fost una Ťruseascăť, la care a participat colonia rusă din Zürich (se pare că și bolșevicii, în frunte cu șeful lor, Lenin)." Coincidențele sunt multe și ele nu fac decât să înfierbânte imaginația. Chiar dacă pe fond cele două grupuri (al artiștilor teribiliști, respectiv al conspiratorilor bolșevici) se ignoră reciproc, ele respiră același aer al unei insule de belle
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
îndepărtându-i mai întâi pe cei naivi, care confundă ficțiunea cu viața, și apoi pe cei hipersofisticați, intoxicați cu lecturi, pentru care mult mai importantă decât povestea este înscenarea ei. Avaria unei întregi ramuri (cea textualistă) a generației '80, în frunte cu regretatul Mircea Nedelciu, se datorează acestui dezechilibru între ficțiune și metaficțiune, text și intertext, referent și autoreferențialitate. Deși destul de tânăr la data debutului editorial, Răzvan Rădulescu a sesizat, o dată cu riscul ingineriei textuale, posibilitățile de a o evita. Viața și
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
de către naziști, cu minime modificări, a unui binecunoscut cîntec comunist, Tînăra Gardă? Iată cum suna acesta în varianta inițială, cea a stîngii: "Noi sîntem în primul rînd, / Noi mergem direct la țintă, / Noi sîntem Tînăra Gardă, / Noi atacăm, atacăm. // Cu fruntea scăldată de sudoarea muncii, / Stomacul gol de nemîncare / Și mîna plină de funingine și bătături / Cuprinde arma."xvi. Iată și marșul, nazist acum, intonat de SA din Silezia: "Noi sîntem trupele de asalt, mergem direct la țintă, / Noi sîntem în
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
gol de nemîncare / Și mîna plină de funingine și bătături / Cuprinde arma."xvi. Iată și marșul, nazist acum, intonat de SA din Silezia: "Noi sîntem trupele de asalt, mergem direct la țintă, / Noi sîntem în primele rînduri, atacăm curajoși! / Cu fruntea scăldată în sudoarea muncii, stomacul gol de nemîncare, / Mîna plină de funingine și de bătături cuprinde arma."xvii. Sînt recuperate întocmai, de la comuniști, tema asaltului, cea a mîinii aspre care se înarmează hotărît, a înfrățirii muncitorului cu țăranul. Iar portretul
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
părerilor, evocând adunările PCR de odinioară), lectura ziarului "Cotidianul" din 15 mai 2008: "ŤEste posibil ca viață să existe și pe alte planeteť, consideră reverendul Jose Gabriel Funes, preot iezuit în vîrstă de 45 de ani, care se află în fruntea Observatorului Astronomic al Vaticanului și este consilier al Papei Benedict al XVI-lea. ș...ț Ťîntr-un univers atît de mare nu poți exclude această ipoteză.ș...ț Tot așa cum pe Pămînt există o multitudine de creaturi, unele ființe create de
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
sâmbete, Televiziunea Română ne-a invitat în premieră la Grădina de Vară ”Herăstrău”, în direct, pe TVR2. O inițiativă mai mult decât lăudabilă, cu un succes și o audiență fără precedent, prota- goniștii fiind artiștii Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase” în frunte cu Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Cristina Stamate, Adriana Trandafir sau Adrian Enache, dar și invitații speciali Adrian Romcescu (a revenit la Revistă după 40 de ani de la debutul la Boema!), Sanda Ladoși, Alexandru Lulescu au Paula
Succesul SERILOR de la REVIST? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83862_a_85187]
-
Cr. Simionică, reușind din nou să intre în Top 8. Această extraordinară familie muzicală susține și numeroase spectacole. La Bivolari, în condiții tehnice (sunet, lumini, organizare) remarcabile, Cristian Simionică a făcut un adevărat tur de forță, pe lângă piesele proprii, în frunte cu “De ziua ta” a cântat “Drumurile noastre”, “Cântă române”, “Dânsul etno”, dar și piese în portugheză (“Ai se eu te pego”), spaniolă, engleză, greacă. La Belcești a fost solicitată și Maria-Sabina, la școala din localitate fiind nu mai puțin
Topul micilor vedete by Livia SCURTU () [Corola-journal/Journalistic/83952_a_85277]
-
în viață. Cele mai recente piese de succes ale ei în topuri, “Addicted” și “Hello” (aceasta din urmă compusă de componenții Deep Central, reorchestrație Boier Bibescu) ne arată o Anca Badiu mereu pe val, gata să-și reocupe locul de frunte în ierarhia tinerilor interpreți.
Anca Badiu by Crengu?a MOISE () [Corola-journal/Journalistic/83968_a_85293]
-
lui Macedonski, din cele mai cunoscute rondeluri, nu-i decît o impresie. O mișcare parfumată, urmînd o stare de spirit. În sus, sau în jos. "Pe sub amurgu-ntristător/ Curg vălmășaguri de suspine,/ Și-n marea noapte care vine/ Duioase-și pleacă fruntea lor... E vremea rozelor ce mor." Contururi vagi, fără petale și spini, din care se reține, într-un tablou al execuției de toamnă, impresia de mulțime aplecată. Nimic mai mult decît impresia. Același tact, pulsînd în alcătuiri indistincte, numai muzică
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
Valori O maestră a componisticii naționale Grigore CONSTANTINESCU Muzica aparținând compozitoarei Carmen Petra Basacopol , una dintre reprezentatele de frunte a maeștrilor școlii românești de creație, în contemporaneitate, a fost subiectul unei recentei serate desfășurate la Studioul experimental al Operei Naționale București. Sub genericul’ ”valori ale muzicii românești”, portretul componistic a oferit iubitorilor creației naționale a secolului XXI un florilegiu
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
violoncel, contrabas. Ultima pagină a manuscrisului este ușor pătată iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt căzute de pe fruntea mea în seara premierei. George Georgescu. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; Paul Constantinescu: La început se numea „Nuntă în Fundul Moldovei”. Cum costumele acestei regiuni nu erau destul de „scenice” s-
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]