2,189 matches
-
reacției antimoderniste. Drept alternativă de ordin estetic față de literatura oficială, impusă de propagandă, membrii generației respective și-au dorit să implanteze alte coordonate pentru liricitatea de la mijlocul secolului al XX-lea. Mentori și i-au ales pe creatorii și redutabilii gazetari G. Călinescu și Tudor Arghezi, după cum și colegii lor de peste munți, membrii Cercului literar de la Sibiu, i-au avut ca îndrumători asumați pe Lucian Blaga și E. Lovinescu. Stadiul cercetării temei de față este dat de preocupările lui Emil Manu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
li se aplică regulamentul, obligîndu-i la viteza de 6 km. pe oră?”13) Ulterior, după salubritate și circulație, vor apărea, alte probleme, căci nici un articol, oricît de virulent, nu putea pune capăt nepriceperii, inerției și neglijenței. Deși proza critică a gazetarilor confirmă „proza” evocată de Bacovia, la 1930 și după, cred că nimeni dintre localnici nu mai recunoștea drept actuale definițiile date de poet orașului său. Dovadă e că, „acasă”, nimeni nu le ia drept referințe, fiindcă nimeni nu mai percepea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
celor de după 1870). La noi, foarte obosiți sînt Eminescu și Bacovia. Autorul „Scrisorilor” (căruia la nici treizeci de ani i se pare că a trăit optzeci și că e „bătrîn ca iarna”) obosit moral și fizic (extenuat de munca de gazetar), cel al „Poemei finale” - numai sau mai ales „moralmente”, ca să folosesc o vorbă de-a lui G. Călinescu. Vreau să pun capăt discontinuităților. De acum (12 iunie 1987), ziua în care n-am să scriu despre Bacovia (fie și o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De pildă, bravurile pe acest tărîm ale unui Gr. Grigorovici (în epocă monografistul Bacăului și ,,cel mai vechi gazetar din localitate’’), întreceau, din punctul de vedere al lui Alexandru Tiron (Sphynx), restul îndeletnicirilor sale: ,,Ai fost pentru Bacău informatorul,/ Jurnalul viu și cel mai bun arbitru; Activitatea ta neîncetată / Putem s o prețuim cu... decalitrul!” („Stele căzătoare”, în „Moldova
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tiron (Sphynx), restul îndeletnicirilor sale: ,,Ai fost pentru Bacău informatorul,/ Jurnalul viu și cel mai bun arbitru; Activitatea ta neîncetată / Putem s o prețuim cu... decalitrul!” („Stele căzătoare”, în „Moldova”, 1, nr. 20, 26 septembrie 1937, p. 1) Unui alt gazetar, Emil Mititelu, fost director al „Tribunei Bacăului”, i se recunoșteau, într-o epigramă semnată Saru (Sandu Russu), aptitudini similare: „Mulți, punînd în joc statura, socot numele d-lui avocat Mititelu, drept o... poreclă// Cum să nu cred și eu la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iunie 2009 Se vor împlini în acest an, pe 15 iunie, 120 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Mihai Eminescu. Acest moment de aducere aminte ar putea fi un bun prilej de a menționa rolul jucat de un gazetar onest la un ziar de partid, necruțător implicat în treburile cetății și, mai ales, de a schița câteva dintre coordonatele care îl fac pe Poet, și azi, "omul deplin al culturii românești", așa cum, pedagogic, exagera Constantin Noica în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Conta, ministru al Instrucțiunii Publice în cabinetul liberal al lui Brătianu, a fost acuzat de drenare de fonduri publice pentru finanțarea unui ziar liberal la Iași (vezi "Afacerea Conta- Panu"). Oricât de controversate ar putea părea astăzi temele politice ale gazetarului Eminescu, integritatea sa morală și profesionalismul vor rămâne repere ale meseriei în spațiul nostru, iar lecția onestității și expresivității stilului său își va păstra actualitatea. Și exemplele ar mai putea continua. Model complex și fascinant, "omul deplin al culturii românești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
1868/1870. Începând din această perioadă, Ion Luca va fi legat aproape În permanență de teatru, atât prin activitate cât și prin operă. Activitatea de dramaturg este dublată de cea de prozator și completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră foarte controversată, dar se știe că numai oamenii celebri se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt și o critică profesată de un asemenea „condei”, „trebuie neapărat să fie așa cum este”, adică falsă. Astfel, o piesă stupidă a unui scriitor bătut de toți sfinții... se cheamă un adevărat monument literar.” Un actor „mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intrare, taxă de deschidere, taxă de raft, taxă de promoție, de catalog etc. Mă rog, străini veniți să ne jupoaie! Pe scurt, dacă o carte costă, să spunem, 50 de lei în librărie, cât „revine“ editorului? Pentru a rezolva problema, gazetarul Gândinel trebuie să dea mai întâi deoparte 9% TVA și 2% timbrul literar (Uniunea Scriitorilor!). Ar urma să scadă rabatul comercial, care, în cazul supermarketurilor este de 40-45% din preț, apoi și celelalte taxe „exotice“ amintite. Un calcul simplu îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
intrat în obișnuitul zilelor de trudă... Vasile Voiculescu, medic de plasă. Amintirea celor care l-au asistat sau cunoscut la muncă în acele zile relevă trăsături ale portretului de medic devotat datoriei, medicului unicat, exemplar în tot ce făcea. Scriitorii, gazetarii și cunoscuții, Adrian Maniu, Dinu Pilat, V. Carionopol, Romulus Dianu, Tudor Teodorescu-Braniște, Pan Vizirescu, Zaharia Stancu, Ovid Papadima, dar și alții, au văzut în Vasile Voiculescu, medicul de la Bârlad, un om excepțional, un excelent diagnostician, un internist pe măsură. Dintre
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
rugăciune, se numesc: Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu din București, fost pe rând marinar, aviator, ziarist, călugăr, autor al singurului volum de versuri de inspirație mistică, cu titlul Comornic (1925); Alexandru Codin Mironescu, profesor universitar de chimie, scriitor și gazetar, autorul studiului Limitele cunoașterii științifice (1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost Sandu Tudor. Poet, gazetar, pamfletar, teolog, călugăr, preot, duhovnic, isihast și martir, părintele și creatorul „Rugului Aprins”, apare incomod și surprinzător mai în toate deciziile lui - inclusiv aceea de a-și fi vândut întreaga avere înainte de a se călugări. Ca și atunci când, înainte de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
popular actor. Ore în șir, am văzut hazoase și calde evocări ale actorului pe televiziunile publice. Despre Virgil Ierunca, câteva scurte și ambarasate știri. Nu s-au găsit cinci-șase intelectuali să stea la taifas ore și ore despre poetul, polemistul, gazetarul și întemeietorul de reviste românești, omul care fusese Virgil Ierunca. Ieri când fără să simțim, moartea ei ne îndolia ca popor, nu doar ca indivizi, pe mine și pe dvs. cititorii acestui omagiu, pe televiziunea națională, nefericita emisiune de la orele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
săptămâni, am asistat la o scenă la care, dacă nu eram exersat în privitul unor asemenea emisiuni, mi-ar fi țâșnit instantaneu lacrimile. Domnișoara făcea un live înaintea ultimei etape de campionat, vorbea cu diverși oameni de sport și cu gazetari; pe scurt, făcea analize și sinteze: ce a zis unul despre ălălalt, de ce |lălaltul nu i-a răspuns, ce a vrut să zică domnul președinte X când a dat nu știu ce declarație despre antrenorul Y. Congresul mondial de lingvistică electronică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
cunoscut-o pe Frida. Atunci, Strindberg nu-și pierduse încă încrederea în iubire și „prețuia mult mai presus dragostea femeii decât cea a bărbatului“. Dramaturgul era perceput, se pare, nu doar ca un iubitor de amoruri, ci drept un feminist. Gazetarul anonim de la 1901 îi redă opiniile pe baza unei scrieri din 1879, Camera roșie: „bărbatul și femeia încheie o legătură liberă, nici unul din ei nu renunță la independența sa; fiecare respectă slăbiciunile celuilalt și astfel se statornicește o camaraderie pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
vedea reînviind și în pustiul deziluziei poezia dulce a extazului, farmecul admirației până la delir... nu este așa, triști apostoli ai mysoginiei?“ Poate că așa o fi fost. Dar un lucru mai trebuie spus: în timp ce consemna despre această reconvertire la feminism, gazetarul nu bănuia că veșnicia jurămintelor lui August pentru răpitoarea Harriet avea să dureze doar trei ani, când scriitorul se despărți din nou. Iar peste opt ani - fără a face o altfel de legătură decât cronologică - el muri. CREPUSCULUL CIVIL DE
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
și oamenii care le fac sau a căror viață e împăturită între paginile lor. Unele au o soartă bună, altele au un destin tragic sau măcar trist. Au perioade de mărire și decădere ori sunt renăscute artificial de așa-ziși gazetari care, asemenea unor oameni ajunși sus prin jocul ironic al întâmplării, își închipuie că sângele li se înalbăstrește pe loc, doar însușindu-și un blazon vechi și de viță aleasă. Este în istoria presei de la noi un ziar despre care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
7. Îndelunga supraviețuire a acestor forme primare de jurnalism. Apari(ia periodicelor imprimate nu a dus la dispariția scrierilor informaționale neperiodice. Dimpotrivă, "relatările" manuscrise se dezvoltă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, iar nouvellistes au avut, alături de gazetari, o importanță considerabilă în calitatea lor de furnizori de noutăți. Aceștia au creat, cel puțin pînă în 1789, rețele de informații care completau cu folos pe cele ale presei tipărite. Importanța lor politică nu este deloc de neglijat. Cît despre
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
privilegiat de exprimare a ideilor rămînea cartea sau broșura: presa, ca reflectare a lumii, se dovedea a fi încă pasivă; ea st(rnea dispute fără a fi într-adevăr creatoare de dialog, lăsînd literaturii tradiționale grija de a conduce luptele. Gazetarul rămîne, în secolul al XVII-lea, un personaj disprețuit, iar jurnalismul apare în ochii elitei sociale și intelectuale ca o subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
atât mai prețios mi se pare acest public cât se poate de concret de la „Gaudeamus“. Un public, în treacăt fie zis, pe care cu toții l-am văzut (făcând parte din el), dar care a fost ignorat total, în relatările unor gazetari acri și superficiali. Unul dintre aceștia, încă tânăr, știa că „Gaudeamus“ va fi o porcărie înainte ca Târgul să înceapă... Ei bine, uite că n-a fost deloc așa. Când se vor civiliza nițel și cele două vânzătoare de la singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
pe iarbă, portable chemical toilets și vidanjorii maturi cu zâmbetul încrucișat, și-apoi Purple Haze cu Jimi Hendrix, mormanele de gunoi rămase după, dar ce mai conta era doar muzica uriașă, imensă. BUCUREȘTI FAR WEST Consumerism (I) Daniel CRISTEA-ENACHE Câțiva gazetari lucizi din presa noastră cea de toate zilele s-au referit deja, cu sarcasmul cuvenit, la tonul apocaliptic cu care a fost întâmpinată prima cădere serioasă de zăpadă din ultimii ani. Bucuria copiilor s-a împletit, cumva, cu disperarea neagră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
care i-au făcut pe retailer-i să-și frece mâinile, ne arată că există, orice s-ar spune, o clasă de mijloc autohtonă. Că există un capitalism românesc - și încă unul deloc acefal, așa cum ni-l prezintă analiști impresioniști și gazetari puțin prea amari. SECRETUL ADRIANEI Daruri multe Adriana BABEȚI Am avut dreptate! Am avut dreptate! Anul s-a încheiat cu bine, chiar minunat, și 2008 a început la fel de frumos. Ca să mă credeți pe cuvânt, aș spicui câteva întâmplări, unele mărunte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]