92,267 matches
-
fiul acestuia prin "gelozia" poetului față de Ralea, cu care se legase Tudor): enormitate evidență și într-atâta de grotesca, încât fu luată-n zeflemea. E drept că și Baudelaire ceruse, pe ulițele insurecției quarante-huitarde-e pariziene, executarea tatălui său vitreg, solemnul general Aupick. Numai că Vianu era unui din confidenții lui Ion Barbu, ba chiar și exegetul sau, iar nu un tată abuziv (în mintea, baremi, a lui Charles. - Trimis al Franței la Sublima Poartă, generalul le-a fost foarte favorabil, în zile
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
quarante-huitarde-e pariziene, executarea tatălui său vitreg, solemnul general Aupick. Numai că Vianu era unui din confidenții lui Ion Barbu, ba chiar și exegetul sau, iar nu un tată abuziv (în mintea, baremi, a lui Charles. - Trimis al Franței la Sublima Poartă, generalul le-a fost foarte favorabil, în zile negre, pașoptiștilor valahi... În rest, în cimitirul Montparnasse, fiu putativ și tata vitreg își dorm somnul de apoi alături, sub una și aceeași piatră. Ce-i drept, inscripția funerară a generalului o depășește
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
la Sublima Poartă, generalul le-a fost foarte favorabil, în zile negre, pașoptiștilor valahi... În rest, în cimitirul Montparnasse, fiu putativ și tata vitreg își dorm somnul de apoi alături, sub una și aceeași piatră. Ce-i drept, inscripția funerară a generalului o depășește cu mult pe-a vitregului fiu: Charles Baudelaire, poet, 1821-1867. De menționat, însă, și faptul că Charles primește, până astăzi, mesaje, de la cititori, de dragoste și devoțiune,- că sfinții, în biserici, ex-voto-uri). - Șaisprezece ani mai tarziu, în octombrie
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
mintali, feminismul normativ, interesul mult exagerat pentru artă primitivilor, de la Picasso încoace, pentru tot felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul lor la represiunea de la Timișoara, din decembrie '89, a provocat un potop de comentarii în presa cotidiană. Atitudinea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
primitivilor, de la Picasso încoace, pentru tot felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul lor la represiunea de la Timișoara, din decembrie '89, a provocat un potop de comentarii în presa cotidiană. Atitudinea editorialiștilor diferă, semnificativ, de la ziar la ziar. Totuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din postura de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei al acestei concluzii faptul că la cîteva ore după condamnarea generalilor purtătorul de cuvînt al PNȚCD Remus Opriș, a salutat sentința printr-un comunicat oficial în care afirma că, îl citam din nou pe directorul Adevărului, "Justiția și celelalte instituții abilitate să afle adevărul despre revoluția din decembrie 1989 și să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
al ei, Curtea Supremă de Justiție, afirmînd că în privința lui Victor Athanasie Stănculescu nu există probe ca să fie condamnat pentru cele petrecute la Timișoara pînă la căderea lui Ceaușescu. În editorialul sau, Nistorescu readuce în discuție rolul jucat atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele lui Ceaușescu. Dar, se întreabă editorialistul Evenimentului, "De ce n-a făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele lui Ceaușescu. Dar, se întreabă editorialistul Evenimentului, "De ce n-a făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
lui Ceaușescu. Dar, se întreabă editorialistul Evenimentului, "De ce n-a făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să își facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a luat parte la procesul Ceusestilor, cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a luat parte la procesul Ceusestilor, cînd același general confecționa avioane de hîrtie. Dacă Justiția are temeiuri serioase pentru condamnarea generalului Stănculescu și a generalului Chitac, asta ar fi o dovadă că acuzațiile de slujire a unor interese politice oculte nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a luat parte la procesul Ceusestilor, cînd același general confecționa avioane de hîrtie. Dacă Justiția are temeiuri serioase pentru condamnarea generalului Stănculescu și a generalului Chitac, asta ar fi o dovadă că acuzațiile de slujire a unor interese politice oculte nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar putea arunca o lumină nu tocmai favorabilă asupra ziarelor care fac demersuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a luat parte la procesul Ceusestilor, cînd același general confecționa avioane de hîrtie. Dacă Justiția are temeiuri serioase pentru condamnarea generalului Stănculescu și a generalului Chitac, asta ar fi o dovadă că acuzațiile de slujire a unor interese politice oculte nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar putea arunca o lumină nu tocmai favorabilă asupra ziarelor care fac demersuri de apărătoare ale generalului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
generalului Chitac, asta ar fi o dovadă că acuzațiile de slujire a unor interese politice oculte nu stau în picioare, ba mai mult, asta ar putea arunca o lumină nu tocmai favorabilă asupra ziarelor care fac demersuri de apărătoare ale generalului Stănculescu. Dar asta depinde tot de onestitatea cu care Justiția își face datoria și de probele sale că, pur și simplu, își vede de treabă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
cu totul de texte sau, ca Andrei Șerban, îi fac pe actori să vorbească latină sau greacă. Excesele de regie sînt, în fapt, o manieră de a aranja rămășițele, cum ar face un copil, jucîndu-se cu jucării stricate". Și, în general vorbind, autorul nostru e efectiv obsedat de ideea că "astăzi... s-a terminat un ciclu de cultură". Și ce va veni, dacă va veni ceva în loc, nu se știe. Pentru că s-ar putea ca artă să fi ajuns în impas
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
încep acolo și se termină aici. Altele nu se termină deloc." Textele se organizează în jurul cîte unui clou și intră în numeroase conexiuni unele cu celelalte sau cu supratema cărții (adaptarea pragmatică la mediu a scriitorului în era multimedia). În general, ele comunica printr-unul sau mai multe personaje ori printr-un mister - bunăoară, cel al unei firme producătoare de pufuleți ucigași, rămasă nedescoperita de Oficiul pentru Protecția Consumatorului... Dispunerea lor urmează o secventialitate neliniara (sau o dezordine parțială), în care
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
bani trimis, prin 1944, de Mihai Antonescu pentru finanțarea unei posibile imigrații politice românești. Al. Cretzianu, ca funcționar la Externe și ambasador, a știut cifrul depozitului și, de prin 1946, l-a scos, folosindu-l. Cînd a ajuns în exil generalul N. Rădescu, Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost cooptați în organismul existent, ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
catedralelor, a drumului în sus, spre absolut, spune multe (poate că spune chiar totul) despre omul medieval. Tot astfel cum persistentă pînă azi a catedralelor spune mult (deși nu totul, căci pe cei mai multi nu-i mai interesează) despre umanitate în general. Trecerea din Evul Mediu spre Renaștere o mijlocește Dante. Care a fost în toate lumile de dincolo și scrie despre ele. Doar așa se poate asigura o continuitate fără de rupturi dramatice. Evul Mediu curge firesc în Renaștere, care reprezintă apogeul
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
doi pasi mai încolo. Doar câte-o sudalma groasă (imediat preluată de cardul de copii ce-i chibițează) îi scoate din impasibilitatea vegetală în care par concrescuți de când lumea. Dacă cei la care m-am referit până aici sunt în general înși de vârsta a treia - nu numai creații ale ceaușismului, ci creatori de ceausism: prin ei, în primul rând, prin indeferenta și lipsa lor de demnitate și gândire a fost dusă țară de râpă -, nici cu vârsta mijlocie lucrurile nu
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
împotriva binelui, dar sfârșește prin a face binele". Această idee a lui Goethe, reluată - spune Mircea Eliade, fără nici un fel de altă precizare - de "un comentator recent"11), apare deseori, sub diferite forme, în cărțile lui Vasile Lovinescu și, în general, exprimă un punct de vedere inițiatic, esoteric, frecvent în opera unor teosofi mai vechi și mai noi precum: Fabre d'Olivet (n. 1767), Eliphas Lévi (alias Jean Louis Constant, sec. XVIII), Rudolf Steiner (1961-1925), Éduard Schuré. 1. Fragmentarium (1939), p.
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
douăzeci de cărți. Indian Summer a apărut în editură piteșteana Paralelă 45. Pînă aici, nimic neobișnuit: dl Schenk e în dezacord cu dl Alexandru Ștefan. Dacă era doar atît, i-am fi publicat, poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu fac decît să inhibe critică: scriitori nemulțumiți cer capul criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
demoralizant asupra copiilor e cumplit. N-am scris acest microscop în timpul grevei profesorilor deoarece cred că ei au dreptate în protestul lor. Dar refuz să cred că elevii pot fi întrebuințați drept carne de tun pentru asemenea proteste. Și, în general, folosirea copiilor drept o astfel de materie primă nu scuză nici un protest, oricît de justificat ar fi el ca atare. Sa ma intorc însă la cei cîțiva profesori care au încercat să intre cu forța în prefectura de la Iași. Spre
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]