4,554 matches
-
sociale. Ghid practic, Editura Polirom, Iași. Gherguț, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași. Golu, P. (1985), Învățare și dezvoltare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Golu, M. (1993), Dinamica personalității, Editura Geneze, București. Gorgos, C. (coord.) (1987‑1992), Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I‑IV, Editura Medicală, București. Havârneanu, C. (2000), Cunoașterea psihologică a persoanei, Editura Polirom, Iași. Hawkridge, D.; Vincent, T. (1992), Learning Difficulties and Computers. Access to the Curriculum, Jessica
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o recitire a realității folclorice, diferită de cea a cercetării anterioare. În cazul Drăgaicei, P. realizează prima încercare de monografiere a obiceiului din literatura românească de specialitate. Cât privește metoda utilizată, el este interesat de originile, de „formele primare”, de geneza fenomenelor abordate. Aceastea sunt raportate la alte rituri arhaice, la nivelul de mentalitate care le-a generat. Sunt urmărite stadiile de evoluție a ritului ori a întregului obicei, seriile tipologice, recuzita rituală, textele poetice de ilustrare, mutațiile intervenite în mentalul
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
pare a turna cadru după cadru, îmbină gros-planul și filmarea cu încetinitorul, prinde foarte bine, și cu minime precizări, profilurile, conflictele și mai ales atmosfera tensionată, decupează atent scenele, desface în bucăți gesturile personajelor și are grijă să asigure suspansul. Geneza romanului Prea târziu este interesantă. La originea sa ar sta un volum de reportaje din viața minerilor, intitulat O lume fără cer, care ar fi fost predat Editurii Cartea Românească, dar care nu a fost publicat niciodată, principala cauză fiind
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
nici măcar șansa unui dialog interior. Deși uneori inegală, fiind în permanență în căutarea propriilor resurse, poezia are o coerență și un timbru statornic. Alt segment important îl reprezintă două cărți de interviuri, Convorbiri euharistice (1992) și Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă (2002). Prima reunește interviuri cu patru personalități ale culturii noastre, Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, iar cea de-a doua e un dialog amplu pe teme religioase, cu „întrebări semețe” și cu „răspunsuri smerite
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Pisot, pref. Al. Zub, Iași, 1999; Când o femeie vine către tine, Iași, 2001; For Ever, for Never, Iași, 2001; Introducere în studiul și istoria mass-media, Iași, 2002; Textul jurnalistic, Iași, 2002; Mass-media, astăzi, Iași, 2002; Cu Părintele Galeriu, între Geneză și Apocalipsă, București, 2002; Genuri și specii jurnalistice, Galați, 2003. Repere bibliografice: Ioan Holban, Hergheliile întunericului, CRC, 1990, 19; Nicolae Diaconescu, „Utopia posesiunii”, R, 1990, 7; Vasile Spiridon, Elegia sudurii fisurate, LCF, 1991, 14; Traian T. Coșovei, „Utopia posesiunii”, CNT
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Mihail Dragomirescu, Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 191-192, passim; G. C. Nicolescu, Ideologia literară poporanistă. Contribuția lui G. Ibrăileanu și bibliografia problemei, București, 1937; Călinescu, Ist.lit. (1941), 585-604, Ist. lit. (1982), 661-681; Valeriu Ciobanu, Poporanismul. Geneză, evoluție, ideologie, București, 1946; Ion Enache, Contribuții la critica poporanismului, București, 1959; D. Micu, Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961; Sevastos, Amintiri, passim; Ciopraga, Lit.rom., 88-101; Micu, Început, 82-99; Z. Ornea, Poporanismul, București, 1972; Vasile, Conceptul, 200-218; Micu, Ist.
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
sau de critică este prezent și Pantazi Ghica, acesta tipărind aici și o scrisoare în care critică scrierile teatrale ale lui B. P. Hasdeu. Cezar Bolliac dă fragmente din studiile sale de arheologie, Gr. H. Grandea își republică articole literare (Geneza poeziei, Starea literaturii noastre. Câțiva poeți noi), iar I. Heliade-Rădulescu trimite redacției, în 1868, o scrisoare în care își reafirmă credința în principiile etimologiste. P. retipărește, din „Convorbiri literare”, poezii de V. Alecsandri și Iacob Negruzzi, precum și studiul lui Titu
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
din poezia lui Horațiu, Ovidiu, La Fontaine, Baudelaire, Verlaine, Mistral, Petőfi și din proza lui Walter Scott, Edmondo De Amicis, Wladislaw Reymont. Numărul 6-7/1942 este dedicat lui Ion Petrovici. Revista mai publică un articol al lui Liviu Rebreanu, intitulat Geneza romanului meu „Adam și Eva” (4/1942), scrisori inedite ale lui I. L. Caragiale (8-9/1942), altele ale lui D. Țichindeal (1, 4, 5/1936), amintiri, folclor (poezii populare din război, balade, doine, colinde, strigături, descântece, obiceiuri de Crăciun). Alți colaboratori
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
und deutschen Überlieferung”, „Revue roumaine d’histoire”, 1963, 1; I.S. Luria, Povest o Drakule, Moscova-Leningrad, 1964; I.S. Luria, În legătură cu originea subiectului povestirilor din secolul al XV-lea despre Dracula (Vlad Țepeș), RSL, 1964; Ist. lit., I, 277-278; Șerban Papacostea, Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș, RSL, 1968; Emil Vrabie, Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș, RSL, 1968; Alexandru V. Boldur, Un român transilvănean - autor presupus al „Povestirii ruse despre Dracula”, în Apulum, Alba Iulia, 1970; Ștefan
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
o lume în care totul e răsturnat, în care nu funcționează reguli, criterii. O lume în același timp încordată într-un crâncen efort al ieșirii din sine, al autodepășirii, o lume străbătând hățișurile unui timp presupus a fi al unei geneze, dar care duce (cum avea să se dovedească mai târziu) la o fundătură istorică. Deocamdată se speră în evoluții benefice. Temeliile vechii societăți au fost sfărâmate, oamenii trec dintr-o existență în alta. Astfel, ei își duc dincolo întreaga memorie
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
fost difuzat prin texte juridice, religioase și cărți populare. Și-a păstrat, totuși, o existență folclorică proprie. Odată intrate în circuitul oral, p. presupuse a fi de origine cultă au devenit anonime, nedeosebindu-se de creațiile moștenite prin tradiție. În legătură cu geneza speciei, se poate stabili o clasificare: p. universale, aflate în patrimoniul folcloric al tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri, p. împrumutate fie pe cale orală, fie prin scris, p. locale, sintetizând experiența și situații specifice din viața unui popor. Ultimele
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975), în care autorul ajunge la concluzii incitante și convingătoare cu privire la chestiunea genezei colindelor și a relațiilor dintre specii. Odată intrat în acest „unghi” de investigație, R. detectează funcționarea unor „universalii” simbolice, de origine populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
o copie fidelă a proceselor politice staliniste ale vremii: „Într-o jumătate de oră, cu creionul în mână, tăiem tot ce spuneți.” Acesta este contextul în care apare trilogia Un om între oameni (1953-1957) - roman de factură tradițional-obiectivă, cu o geneză prelungită de-a lungul a șapte ani (1950-1957) și rămas în cele din urmă neterminat. Talentul scriitorului, dublat de o muncă de documentare pe cât de minuțioasă, pe atât de sterilizantă, nu reușește să suplinească abdicarea silită de la principiile de creație
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de a găsi cât mai multe „coduri” de interpretare a operei, iar obsesia originalității îl face să reînveșmânteze concluziile curente ale exegezei tradiționale în savante haine teoretice. Remarcabil este studiul despre opera lui Fundoianu, scindată, prin chiar motivația profundă a genezei sale (mărturisită de poetul însuși), între o „poetică a rupturii” și „animalității”, generatoare de tensiune expresionistă, și o încercare de reinventare a „realului” ultragiant prin intermediul „spectacolului memoriei”, textul funcționînd, așadar, ca o utopie salvatoare a unei materii roase de morbul
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
din Pascal), se valorifică trimiteri livrești variate, adecvate cu precădere asocierii dominante dintre eros, femeie și mare. Alături de aceasta, o sferă tematică des întâlnită la M., derivând dintr-o poetică a primordialității, este aducerea în prim-plan a procesului de geneză a lumii, prin jocul elementelor. Pe plan artistic, preocuparea pentru combinatorica imaginilor, relevând un exercițiu stilistic baroc, determină surprinzătoare efecte ce definesc figurile anamorfotice inserate în discursul de ansamblu al cărții („Port o coadă de rechin / cam pe ceafă ca
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
al cărui elev a fost în liceu, și care este al doilea personaj principal al cărții, amintirile oprindu-se, practic, la data morții criticului), la cenaclul Sburătorul și la scriitorii care l-au frecventat. Memorialul face multe precizări privitoare la geneza propriilor scrieri, la relația dintre viață și subiectele abordate. Un loc important îl ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile văzute, mai frecvente fiind însemnările referitoare la pictură, monumente, la viața artistică. SCRIERI: Fântânile luminii
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
sub semnul parodicului, mimând incoerența realității și discontinuitatea labirintică a psihicului. Concluziile atestă metamorfoza comicului contemporan, întrepătruns cu alte categorii estetice și alte stiluri. De la teatrul absurdului M. a trecut lesne la poetica Noului Roman, situat pe același palier al genezei social-filosofice. Primele delimitări teoretice, însoțite de texte ilustrative, autorul le opera încă în Noul Roman francez (1968), oprindu-se mai îndelung asupra „clasicilor” francezi ai antiromanului - Alain Robbe-Grillet, Nathalie Sarraute și Michel Butor. O viziune mai închegată conceptual, voit exhaustivă
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
și precizări de structură și lecțiune (de exemplu, la antume ca Împărat și proletar, Pe lângă plopii fără soț... sau la postume ca Ah, cerut-am de la zodii, Codru și salon, O, -nțelepciune, ai aripi de ceară!), îmbogățește informația privitoare la geneză, surse, influențe, paralelisme, desfășurând un aparat de erudiție impresionant atât prin conținut, cât și prin stilul redactării, exemplar prin claritate, exactitate și impersonalitate. Chiar dacă noile abordări comparatiste vor distribui altfel accentele, materialul prezentat rămâne în continuare util. Aceeași bogăție de
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
satul natal, frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
manuscrise, acte de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Texte esențiale, introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST, 1988, 23 aprilie; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
de proteină serică SAA realizată de ficat. Aceasta este o apolipoproteină „de inflamație”, a cărei producție este stimulată de diverse citokine, și care este clivată de către macrofage în mici fragmente (proteina AA), ce se depun în țesuturi. Factorii ce favorizează geneza amiloidozei nu sunt bine cunoscuți, dar nivelul seric al SAA nu pare a juca un rol semnificativ. Din punct de vedere clinic, afectarea renală este pe primul plan. Afectările hepatică, splenică și cardiacă sunt mai rare, adesea latente, iar macroglosia
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cărți - o replică, în ceea ce privește cel de-al doilea termen, la narațiunea paideică atașată unui maestru underground, Constantin Noica, în Jurnalul de la Păltiniș al lui Gabriel Liiceanu. P. inventariază aici cărțile, întâlnirile, prietenii care i-au marcat conștiința; de asemenea, reconstituie geneza proiectelor, poemelor, eseurilor, prozelor pe care le-a conceput sau scris până la treizeci de ani pentru uzul exclusiv al spațiului său privat și pe care le anexează într-o „bibliografie” finală. O astfel de carte se alcătuiește de regulă la
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
adică o distanțare, o îndepărtare programatică față de coordonatele momentului contemporan. De la această premisă pornește comunicarea privilegiată a spiritului clasic cu sacralitatea. Luând forma asumării afective a religiosului (a oratoriului interior, în termenii de aici), această cooperare de tip particular explică geneza în secolul clasic a umanismului creștin, în toată diversitatea manifestărilor sale. Acesta este orizontul cultural explicativ în care se întreprinde o analiză sistematică a genurilor literaturii clasice - tragedia, comedia, romanul și subdiviziunile lor -, acumulându-se, dincolo de ele, un capital prețios
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]