2,365 matches
-
genetică încapsulată în dubla spirală a celulelor vii ale bacteriilor, plantelor și animalelor, cu excepția virusurilor care îl conțin în acidul ribonucleic. Specii diferite au nevoie de lungimi diferite de ADN. Bacteria Esterichia Coli are 4 milioane de trepte și întreg genomul este lung de un milimetru. Arhitectura sa specială permite compactarea lui în nucleu. În afara celor 32.000 de gene conținute de cele 2,9 miliarde de trepte ale ADN-ului uman, o mare parte a lui, încă necodată și supranumită
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cele 2,9 miliarde de trepte ale ADN-ului uman, o mare parte a lui, încă necodată și supranumită gunoi genetic, ocupând un spațiu considerabil, este în curs de descifrare. Porțiunea "negenică" a ADN-ului, cea necodată, reprezintă 98% din genom. Ea are importante funcții în regularizarea expresiei genice, organizarea arhitecturii cromozomice și a semnalelor de ereditate epigenetică (în afara secvențelor genelor). Diferența genetică dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în regularizarea expresiei genice, organizarea arhitecturii cromozomice și a semnalelor de ereditate epigenetică (în afara secvențelor genelor). Diferența genetică dintre ADN-ul diferiților indivizi este mai mică de 0,1%. Între cimpanzeii de tip bonobos și oameni diferențele sunt de sub 4%. Genomul uman, sau setul de gene, este conținut în cele 23 de perechi de cromozomi. În celulele germinative cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cromozomii se înjumătățesc în două jumătăți haploide, pentru a realiza cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul și multe alte caracteristici ale omului sunt moștenite. Mutațiile unei singure gene pot provoca boli severe, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
600 21 de 3 ori Sindromul Klinefelter 1:500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X absent Au fost descoperite anumite legături între anumite boli, ca diabet, astm, migrenă, schizofrenie, și anumite variații genetice. Studii comparative ale genomurilor regnului mamifer sugerează că aproximativ 5% din genomul uman a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200 de milioane de ani. O diferență de aproximativ 1,06% separă genomul cimpanzeului de cel al omului. O diferență majoră între
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X absent Au fost descoperite anumite legături între anumite boli, ca diabet, astm, migrenă, schizofrenie, și anumite variații genetice. Studii comparative ale genomurilor regnului mamifer sugerează că aproximativ 5% din genomul uman a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200 de milioane de ani. O diferență de aproximativ 1,06% separă genomul cimpanzeului de cel al omului. O diferență majoră între cele două genomuri este reprezentată de cromozomul 2
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
migrenă, schizofrenie, și anumite variații genetice. Studii comparative ale genomurilor regnului mamifer sugerează că aproximativ 5% din genomul uman a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200 de milioane de ani. O diferență de aproximativ 1,06% separă genomul cimpanzeului de cel al omului. O diferență majoră între cele două genomuri este reprezentată de cromozomul 2 al genomului uman, care pare a fi rezultatul unei fuziuni a cromozomilor 12 și 13 ai cimpanzeului. Asistăm la o extraordinară pierdere a
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sugerează că aproximativ 5% din genomul uman a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200 de milioane de ani. O diferență de aproximativ 1,06% separă genomul cimpanzeului de cel al omului. O diferență majoră între cele două genomuri este reprezentată de cromozomul 2 al genomului uman, care pare a fi rezultatul unei fuziuni a cromozomilor 12 și 13 ai cimpanzeului. Asistăm la o extraordinară pierdere a genelor olfactive la oameni. Corporația Celera, fondată în 1998 ca unitate comercială
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a fost conservat de evoluție de-a lungul a 200 de milioane de ani. O diferență de aproximativ 1,06% separă genomul cimpanzeului de cel al omului. O diferență majoră între cele două genomuri este reprezentată de cromozomul 2 al genomului uman, care pare a fi rezultatul unei fuziuni a cromozomilor 12 și 13 ai cimpanzeului. Asistăm la o extraordinară pierdere a genelor olfactive la oameni. Corporația Celera, fondată în 1998 ca unitate comercială a societății Applera, condusă de Dr. J. Craig
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la o extraordinară pierdere a genelor olfactive la oameni. Corporația Celera, fondată în 1998 ca unitate comercială a societății Applera, condusă de Dr. J. Craig Venter 82, președinte transferat de la Institutul de Cercetări Genomice. Corporația s-a ocupat de proiectul decodificării genomului uman, având un buget de trei miliarde de dolari, iar rezultatele stau la dispoziția publicului. Istoria efortului de decodare a genomului uman este descrisă de laureatul premiului Nobel Sir John Sulston 86 în cărțile sale The Common Thread: A Story
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de Dr. J. Craig Venter 82, președinte transferat de la Institutul de Cercetări Genomice. Corporația s-a ocupat de proiectul decodificării genomului uman, având un buget de trei miliarde de dolari, iar rezultatele stau la dispoziția publicului. Istoria efortului de decodare a genomului uman este descrisă de laureatul premiului Nobel Sir John Sulston 86 în cărțile sale The Common Thread: A Story of Science, Politics, Ethics and the Human Genome. De asemenea, antropologul Paul Rabinow 87 publică o interesantă carte intitulată A Machine
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Common Thread: A Story of Science, Politics, Ethics and the Human Genome. De asemenea, antropologul Paul Rabinow 87 publică o interesantă carte intitulată A Machine to Make a Future, în care descrie istoria Celerei. Sărbătorirea la Casa Albă a descoperirii genomului uman a fost inaugurată de discursul președintelui Clinton cu enunțul "Descoperirea limbii în care Dumnezeu a vorbit cu Adam". Înțelegerea fenomenului prin care o nouă celulă provenită din germinație devine om a făcut un pas enorm înainte. Faptul are implicații
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1963), biochimist și biofizician, specialist în analiză și integrare, conduce Departamentul de Biologie computerizată de la Heidelberg în cadrul EMBL. Publică "Microbiomul intestinului uman" și definește importanța interacțiunii dintre viața omului și enterotipul microbian. De asemenea, conduce grupul de cercetători care descoperă genomul și proteinomul șoarecelui și participă la descoperirea genomului uman. 50 Howard Walter Florey, Baron Florey of Adelaide (1898-1968), farmacolog și patolog australian. Conduce în 1941 primele experiențe de tratare cu extractul de penicilină a bolnavilori infecțioși în Infirmeria Radcliffe din
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
integrare, conduce Departamentul de Biologie computerizată de la Heidelberg în cadrul EMBL. Publică "Microbiomul intestinului uman" și definește importanța interacțiunii dintre viața omului și enterotipul microbian. De asemenea, conduce grupul de cercetători care descoperă genomul și proteinomul șoarecelui și participă la descoperirea genomului uman. 50 Howard Walter Florey, Baron Florey of Adelaide (1898-1968), farmacolog și patolog australian. Conduce în 1941 primele experiențe de tratare cu extractul de penicilină a bolnavilori infecțioși în Infirmeria Radcliffe din Oxford. Primește Premiul Nobel pentru medicină, în 1945
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care-i numește cromozomi "B". În ultima parte a vieții scrie cartea (foarte cunoscută) The Cell in Development and Inheritance ("Celula în dezvoltare și ereditate"). 76 Theophilus Shickel Painter (1889-1969), zoolog american. După studii intense asupra cromozomului, reușește să identifice genomul Drosophilei Melanogaster. Stabilește un număr de 48 de cromozomi umani (în 1955, japonezul Joe Hin Tjio stabilește numărul corect al acestora: 46). 77 Wilhelm Roux (1850-1924), zoolog și embriolog german, studiază interferența în cursul dezvoltării embrionare la broaște și rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unul din fondatorii biologiei moleculare. 82 John Craig Venter (1946) biolog american. După o experiență foarte dureroasă în Vietnam, se decide să studieze medicina. Devine unul din fondatorii lui Celera Genomics și a lui J. Craig Institute (realizatori ai decodificării genomului uman și ai primului transfer de genom sintetic la o celulă). Astăzi este angrenat în crearea de organisme biologice sintetice. 83 Oswald Theodore Avery Jr. (1877-1955) medic și biolog molecular canadiano-american, lucrează la Universitatea Rockefeller. Demonstrează, împreună cu Colin MacLeod și
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Craig Venter (1946) biolog american. După o experiență foarte dureroasă în Vietnam, se decide să studieze medicina. Devine unul din fondatorii lui Celera Genomics și a lui J. Craig Institute (realizatori ai decodificării genomului uman și ai primului transfer de genom sintetic la o celulă). Astăzi este angrenat în crearea de organisme biologice sintetice. 83 Oswald Theodore Avery Jr. (1877-1955) medic și biolog molecular canadiano-american, lucrează la Universitatea Rockefeller. Demonstrează, împreună cu Colin MacLeod și Maclyn McCarty, că genele și cromozomii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Se dedică studiului neurobiologiei și biologiei moleculare a nematodului Caenorhabditis elegans. Realizează o hartă a tuturor neuronilor lui, deslușește modul în care are loc diviziunea celulelor nematodelor, reglarea genetică a dezvoltării organelor și programarea morții celulare. Reușește să decodifice întregul genom al nematodului, care devine în istoria geneticii primul animal decodificat genomic. Această descoperire devine instrument de lucru pentru decodificarea genomului uman. Pentru întreaga sa activitate, primește, împreună cu Sydney Brenner și H. Robert Horvitz, Premiul Nobel pentru medicină (2002). 87 Paul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în care are loc diviziunea celulelor nematodelor, reglarea genetică a dezvoltării organelor și programarea morții celulare. Reușește să decodifice întregul genom al nematodului, care devine în istoria geneticii primul animal decodificat genomic. Această descoperire devine instrument de lucru pentru decodificarea genomului uman. Pentru întreaga sa activitate, primește, împreună cu Sydney Brenner și H. Robert Horvitz, Premiul Nobel pentru medicină (2002). 87 Paul Rabinow (1944), antropolog al Universității Berkeley și comentator al filosofiei lui Michel Foucault. Scrie, în 1993, cartea Making PCR: A
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ochilor. 1.2.5. STERILIZAREA CU RADIATII IONIZANTE Se realizează în principal cu radiații gamma și a crescut semnificativ ponderea materialelor sanitare sterilizate industrial. Efectul bactericid este asemănător cu cel produs de radiațiile ultraviolete, efectul major fiind la nivelul structurii genomului bacterian și alterarea sintezei acizilor nucleici. Radiațiile gamma au o mare penetrabilitate având astfel capacitatea de sterilizare a materialelor în strat gros și preambalate. În plus nu necesită creșterea temperaturii instrumentelor, permițând astfel sterilizarea instrumentarului de plastic și cauciuc. 1
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile pentru surditatea ereditară. Aceste gene transmit însă și alte caracteristici, modificarea lor însemnând o schimonosire a genomului uman. Este cunoscut faptul că educația pentru toți este o necesitate a zilelor noastre. Depinde de responsabilitatea și implicarea tuturor factorilor ca ea să devină o realitate din care fiecare să învețe și să se dezvolte. Școala are rolul de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
reproducere la om: o treime din cazurile de sterilitate (ce interesează 15% din cupluri), jumătate din avorturile spontane (ce se produc la 15 25% din sarcini) și peste 20% din nou-născuții morți se datorează unor modificări importante ale materialului genetic (genom). Bolile genetice, prin posibilitatea de a se transmite în succesiunea generațiilor, își pierd caracterul de boli individuale; acestea nu interesează numai individul afectat, ci și familia lui, populația în care trăiește, iar tulburările de reproducere influențează evoluția unor structuri și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
denumit și „sălbatic”, în sens de „ancestral”) pentru om este o noțiune abstractă, întrucât el ar trebui definit pe baza unor studii taxonomice, corespunzând unui genotip cu o secvență „corectă” de codoni. Determinarea genotipului normal este obiectivul utopic al Proiectului Genomului Uman. Spunem utopic, întrucât el va rezulta din analiza unor subiecți al căror destin nu se cunoaște. Mulți dintre acești subiecți „normali” în momentul determinării genomului s-ar putea să dezvolte în viitor o afecțiune având un determinism genetic (diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cu o secvență „corectă” de codoni. Determinarea genotipului normal este obiectivul utopic al Proiectului Genomului Uman. Spunem utopic, întrucât el va rezulta din analiza unor subiecți al căror destin nu se cunoaște. Mulți dintre acești subiecți „normali” în momentul determinării genomului s-ar putea să dezvolte în viitor o afecțiune având un determinism genetic (diabet, hipertensiune, obezitate, poliartrită reumatoidă etc.). În această situație, ceea ce a fost considerat un „genotip normal” s-ar putea dovedi a fi uneori un „genotip patologic”. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
comportare. Este tocmai, ce s-a dorit să se știe, dacă mai există posibilitatea de a reconstitui particularitățile unui animal sau ale omului pornind de la examinarea unui singur element anatomic, cum ar fi un os sau de la un nucleu celularun genom. S-a aflat relativ repede, că este accesibilă prin cercetare, unde domeniul clonării s-a dovedit mai mult decât edificator cu toate, că atât vracii din Grecia Antică și/sau Orientul Îndepărtat cunoșteau cu prisosință obiceiurile râmelor de a se
Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]