8,843 matches
-
a Consiliului pentru modificarea Directivei 2003/87/ CE în vederea îmbunătățirii și extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră Parlamentul European (2009), Directiva 2009/31/ CE a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
acidului malic. Activă în mere, pere, spanac etc., conținutul mai ridicat de CO2 din depozitele cu atmosferă controlată îi inhibă acțiunea. 7.8.3. Valoarea antioxidantă a legumelor și fructelor. Agresiunea oxidativă. Oxigenul și viața în perspectiva primelor începuturi. Studiile geologice au identificat în perioada inițială de formare a planetei Pământ o perioadă în care oxigenul din atmosferă era conținut într-un procent foarte scăzut. Rocile provenind din acele timpuri nu prezintă urme de oxidare inițială, ca urmare a vreunei expuneri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Numele său, cvasi-necunoscut astăzi, este însă organic legat de o impresionantă suită de proiecte, fapte și idei novatoare prin raportare la epocă, vizând: organizarea și dezvoltarea învățământului profesional din Moldova; explorarea, descoperirea, exploatarea și valorificarea unei bune părți din potențialul geologic al țării, adăpostind mare parte din resursele ei naturale; stimularea preocupărilor practice înnoitoare și folositoare variilor comunități locale; promovarea civilizației urbane ca dimensiune indispensabilă a progresului social; ameliorarea căilor și mijloacelor de transport, spre a înlesni astfel libera circulație a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și actualitatea 13. Să ne oprim puțin asupra acestor texte, ce dezvăluie nu numai o concepție economică, ci, în egală măsură și concomitent, definesc un autentic profesionist, o personalitate științifică complexă, cu vocația cercetării interdisciplinare, ce-i asigură pertinența observațiilor geologice, dar și ecologice, geografice, agronomice, botanice și chiar chimice. Așadar, cele dintâi aprecieri prilejuite de solitara-i expediție în zona muntoasă din nord-vestul Moldovei, între Dorna și Valea Tazlăului, în cadrul unui program de "observații și cercetări atingătoare de toate producturile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
SOLUȚII ALTERNATIVE PENTRU EXPLOATAREA ȘI VALORIFICAREA SĂRII O constantă a preocupărilor sale a rămas, netăgăduit, studiul economiei miniere, pe care l-a reluat, aprofundat și diversificat ori de câte ori alte interese sau obligații i-au îndreptat pașii spre zonele montane. După prospecțiunile geologice efectuate în vara și toamna anului 1839 în zona Dornelor și pe valea Bistriței, cu rezultatele deja amintite, au urmat călătoriile la Piatra, impuse de statutul său de proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se deschide nu arareori în oaze de evocări expresive, ce par să fi fost elaborate de influentul și rafinatul analist al Rusiei exotice, marchizul de Custine. Oricum, merită subliniat faptul că estetica sublimului ca sursă a terorii, cu artificiile ei geologice de dezordine aparentă, radiografiate cu migală încă din secolul al XVII-lea de Thomas Burnett în Telluris theoria sacra, cu peisajele stranii ale unor Hubert Robert sau Caspar David Friedrich, nu a fost foarte productivă în sfera literaturii române, interesată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și insecte cu o sută de picioare, moluște moi cu hidoase convulsiuni, lipitori înciotate în struguri băloși, un întreg univers vâscos și veninos, dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului). Antropicul este contaminat, irepresibil, de acest bazin fojgăitor și multicolor, împrumutând, precum punctam anterior, tușe teratologice: poarta castelului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să mă ocup îndeaproape de mai multe ramuri ale istoriei naturale, dezvoltându-mi în felul acesta puterea de observație, deși o avusesem destul de bine dezvoltată și până atunci.“ Numeroasele experiențe pe care i le-au prilejuit lui Darwin cercetările sale geologice, ca și cele privitoare la flora și fauna ținuturilor vizitate, ilustrate de bogatele colecții pe care le-a expediat în Anglia, i-au zdruncinat, încetul cu încetul, dar în cele din urmă în mod iremediabil, credința în creația separată a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din tinerețe, Darwin a fost deprins să gândească în spiritul unui principiu al uniformitarianismului, în primul rând sub influența operei lui Lyell, cercetătorul care a impus un punct de vedere evoluționist în geologie, și apoi sub influența propriilor sale observații geologice făcute în timpul călătoriei și mai târziu. Se știe că studiul cărții lui Lyell Principiile geologiei a avut o influență covârșitoare asupra formării gândirii lui Darwin. Nu puține pasaje din Originea speciilor constituie mărturii semnificative ale acestei influențe. Darwin observa că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mărturii semnificative ale acestei influențe. Darwin observa că teoria selecției naturale poate fi supusă acelorași obiecții formulate deja împotriva explicațiilor date de Lyell schimbărilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului scoarța Pământului. La fel ca agenții schimbărilor geologice, selecția naturală acționează „întotdeauna cu pași mici, siguri dar încet“. Este clar că selecția naturală a putut apărea drept o alternativă serioasă la explicația creaționistă a minunatelor adaptări pe care le întâlnim peste tot în lumea vie doar unei minți
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor, Darwin semnala dificultățile pe care le-a întâmpinat atunci în încercarea de a armoniza asemenea observații cu ideile sale preconcepute scriind că a fost „profund impresionat de anumite fapte privind repartizarea geografică a viețuitoarelor din America de Sud și de relațiile geologice între viețuitoarele actuale și cele dispărute de pe acest continent“. Și adăuga că „faptele amintite păreau să aducă o oarecare lumină asupra originii speciilor - acest mister al misterelor, cum a fost denumit de unul din cei mai mari filozofi ai noștri
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
geologiei. Lyell a fost, de fapt, mentorul lui Darwin, cercetătorul pe care acesta l-a admirat cel mai mult, ale cărui concepții au avut o influență covârșitoare asupra formării propriei sale gândiri. Lyell s-a lăsat condus, în cercetările sale geologice, de așa-numitul „principiu al cauzelor actuale“, principiul potrivit căruia toate transformările pe care le-a suferit scoarța Pământului reprezintă rezultatul acțiunii acelorași cauze care sunt active și astăzi. Însușirea ideii că procesele care pot fi observate în prezent sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să se păstreze. Cât de trecătoare sunt dorințele și eforturile omului! Cât de scurt este timpul pe care îl are! Si, prin urmare, cât de sărăcăcioase vor fi rezultatele obținute de el față de cele acumulate de natură în cursul perioadelor geologice! Și atunci ne mai putem oare mira de faptul că produsele naturii sunt mai bine «exprimate» în ceea ce privește caracterele lor decât produsele omului? că ele sunt infinit mai bine adaptate la cele mai complexe condiții de viață și că poartă întru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oferă prilejul la perfecționarea fiecărui organism în legătură cu condițiile sale organice și neorganice de viață. Noi nu vedem nimic din schimbările acestea încete, progresive, până ce mâna timpului nu însemnează perioadele scurse; dar și atunci priveliștea care ni se deschide asupra perioadelor geologice străvechi este atât de imperfectă, încât nu vedem decât că acum formele vieții sunt diferite de ceea ce au fost altădată.“ Dincolo de deosebirile remarcabile dintre domeniul de cuprindere și puterea selecției naturale în raport cu cea artificială, subliniate în mod sugestiv în acest
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a afirmat că explicarea originii speciilor prin acumularea treptată a unor mici variații, care favorizează anumite exemplare în lupta pentru existență și reproducere, va fi supusă acelorași obiecții care au fost formulate mai înainte împotriva explicației date de Lyell istoriei geologice a Pământului. Deosebit de semnificativ în această privință este un pasaj din Originea speciilor, în care autorul își avertizează cititorul că efectele acțiunii selecției naturale vor deveni vizibile doar în perioade foarte lungi de timp: „Este greu să expun cititorului nefamiliarizat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
poate spune, pe de altă parte, că gradualismul său reprezintă o consecință necesară, de neevitat, a recunoașterii selecției naturale drept principalul factor cauzal a cărui acțiune a dus la apariția unor noi specii și la dispariția altora, în diferite ere geologice. Și aceasta deoarece selecția naturală nu poate să acționeze decât în mod lent și treptat. Iar dacă se admite că selecția naturală este în primul rând responsabilă pentru schimbările care au marcat istoria vieții, pentru deosebirile ce pot fi constatate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
gradualismului. Iată câteva indicații în acest sens. Începând cu capitolul VI, primul dintre capitolele consacrate dificultăților teoriei, Darwin este preocupat să răspundă, în principal, acelor critici care și-au pus în mod firesc întrebarea de ce nu putem identifica în straturile geologice numeroasele „gradații fine“ din lanțurile prin care s-a făcut trecerea de la o varietate la alta și de la o specie la alta. Cum se explică faptul că, deși lumea vie ar trebui să apară drept un continuu al acestor gradații
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
trecerea de la o varietate la alta și de la o specie la alta. Cum se explică faptul că, deși lumea vie ar trebui să apară drept un continuu al acestor gradații, ea se prezintă observatorului de astăzi, ca și cercetătorului straturilor geologice, ca bine încadrată în categorii sistematice, despărțite unele de altele de mari intervale, adică de granițe care sunt clar conturate și nete? O parte a răspunsului, credea Darwin, privește șansele de supraviețuire pe care le au formele intermediare. Dacă anumite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin afirmația că selecția naturală este principalul factor în procesul care a condus la apariția sau dispariția speciilor în diferitele epoci ale istoriei Pământului și susținerea gradualismului nu îl va surprinde că el aprecia lipsa multor forme intermediare în straturile geologice drept cea mai „serioasă“ obiecție ce poate fi adusă teoriei sale. Principalul răspuns pe care l-a dat acestei obiecții a fost sublinierea „imperfecțiunii cronicii geologice“. Dacă admitem că multe straturi au fost supuse distrugerii, atunci nu ar trebui să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
gradualismului nu îl va surprinde că el aprecia lipsa multor forme intermediare în straturile geologice drept cea mai „serioasă“ obiecție ce poate fi adusă teoriei sale. Principalul răspuns pe care l-a dat acestei obiecții a fost sublinierea „imperfecțiunii cronicii geologice“. Dacă admitem că multe straturi au fost supuse distrugerii, atunci nu ar trebui să ne mirăm că fosile ale anumitor specii sau chiar ale unor unități sistematice superioare vor apărea în straturile geologice mai târzii ca și cum ar fi fost create
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acestei obiecții a fost sublinierea „imperfecțiunii cronicii geologice“. Dacă admitem că multe straturi au fost supuse distrugerii, atunci nu ar trebui să ne mirăm că fosile ale anumitor specii sau chiar ale unor unități sistematice superioare vor apărea în straturile geologice mai târzii ca și cum ar fi fost create dintr-odată. Și ritmul în care au avut loc schimbări ale speciilor în diferite epoci ar fi putut să fie foarte diferit. Este o manifestare a îngâmfării, credea Darwin, să ne închipuim că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care a avut loc efectiv evoluția vieții pe pământ. Ele nu sunt, cum credeau mai înainte paleontologii darwiniști, consecințe ale distrugerii verigilor intermediare. Lungi perioade de stază (stasis) sunt „punctate“ de perioade scurte de prefaceri, care sunt rapide la scară geologică. Unii cercetători ai evoluției speciilor au contestat că noua interpretare ar reprezenta o îndepărtare de darwinismul strict. După ei, acceptarea „echilibrelor punctuate“ nu ar reprezenta decât o expresie mai clară a ideii că evoluția speciilor are loc în mod treptat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că noua interpretare ar reprezenta o îndepărtare de darwinismul strict. După ei, acceptarea „echilibrelor punctuate“ nu ar reprezenta decât o expresie mai clară a ideii că evoluția speciilor are loc în mod treptat în timp biologic și brusc în timp geologic. Nu aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Darwin, căruia creatorii teoriei sintetice a evoluției i-au conferit o sporită autoritate, dacă nu cumva l-au ridicat la rangul unei dogme, era că selecția naturală, ca mecanism al producerii și accentuării varietăților (raselor), acționând în imensitatea timpului geologic, este capabilă să genereze uriașa biodiversitate care a populat de-a lungul timpului planeta noastră. Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
selecției naturale se exercită, în primul rând sau în mod exclusiv, la nivelul organismelor individuale, că selecția este singurul mecanism cauzal și că variațiile de caractere care sunt promovate de selecția naturală pot să explice, prin extrapolare în imensitatea timpului geologic, întreaga biodiversitate. În prima direcție, Gould propunea o teorie ierarhică a selecției, iar în a doua direcție, luarea în considerare a orientărilor și limitărilor pe care le impun constrângeri legate de planul de organizare a organismelor în producerea schimbărilor cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]