6,037 matches
-
adeseori frumoasă, de o factură și o importanță aparte, ceea ce face ca tendința ei de emancipare să se facă tot mai mult simțită, conducând la conturarea unei discipline dedicate arhitecturii moderne a stadioanelor. Spațiul de joc are adeseori o formă geometrică, pornită de la dimensiunea corpului uman și de la mișcările în cerc ale acestuia, cu o relație duală, numărul având în numărătoare locul între unu și trei și indicat matematic prin cifrele 2 și II. Această formă unică intră în relație cu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pe aspirații și pe succese și pe acceptarea unei identități formate cu ajutorul limbajului mediatic și publicitar, etichete verbale, limbaj corporal. Evoluția tehnicii din Olimpiadă a modificat și evoluția jocurilor sportive în funcție de calitatea socială a participanților, calitate socială, care se multiplică geometric, odată cu inovațiile tehnicii din mileniul al treilea, în sport, care pot duce spre neant. Caracterul utilitarist al colectivității sportive conține ideea că fiecare individ calculează mereu și compară, nedevenind membru al unui grup, decât dacă avantajele la care speră ca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
timp, de spațiul natural, de națiune și de inovații arhitectonice în exterior, în interior sau în încercarea de a construi un cadru artificial, care imită natura: Kenzo Tange, 1964, Japonia, -un spațiu cu locuri delimitate pentru joc, cu diferite elemente geometrice și mobilier sportiv adecvat, -un spațiu pentru sportivi, cu diferite spații adecvate, intrări, elemente sanitare, elemente medicale, -un spațiu de observare și de coordonare al jocului, cu diferite spații adecvate, intrări, elemente sanitare, elemente medicale, diferit pentru: -arbitri, -antrenori, -organizatori
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ale știintei și tehnologiei, muzee de artă, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber muzee de istorie, muzee ale societății, memoriale, monumente, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber structuri plastice, compoziționale, organizări ale spațiului compozițional, construcția corpului uman, desen geometric, proporția și numărul de aur cu geometria și matematica cu literatura în ceea ce privește lecturarea unei imagini analiza plastică cu ajutorul unui limbaj specific, în privința tendințelor și mișcărilor literare europene din secolele XIX și XX, prin realizarea unor paralele cu domeniul artelor plastice
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
perpetuă. Predecesori, terminologie Concepția ioniană a lumii ca și a reprezentat o inovație, echivalentă cu crearea unei noi paradigme de explicare teoretică, cea dintâi recunoscută ca științifică. Această nouă interpretare a Universului este raportată, în același timp, la un model geometric și la observații empirice în așa fel încât modelul să poată fi corectat și îmbunătățit progresiv pentru a oferi o explicație mai bună la o cantitate mai mare de date empirice. Una dintre trăsăturile esențiale ale cosmologiei ioniene este interpretarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și Aristotel (Phys.188a-189b). Lumea devenirii, sensibilul se raportează la lucruri, nu este altceva decât înlocuirea într-un subiect a unei forme prin contrariul ei, filozoful îi atribuie termenul de dotând categoria contrariului cu atributul circularității. El propune o reprezentare geometrică în care procesul stă la "mijloc" într-un cerc descris de ipostazele sale contradictorii, genesis devine astfel medietatea, centrul, jumătatea a două tendințe sau acțiuni contrare (creșterea și descreșterea: ). Lumea sensibilă se conduce după legea alternării (schimbarea sau trecerea unui
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și de a demonstra unitatea concepției filozofice macrobiene. Partea întâi Matematică Capitolul 1 Crearea Sufletului Universal Matematica este știința intermediară între dialectică și inteligibil, multiplicitatea matematică orientată, pe de-o parte, spre unitate prin determinări (raporturile dintre număr și figura geometrică), pe de alta, spre unități ideale, este aptă de a se uni cu sensibilul, cu diversul. Acestea sunt premisele în fundamentarea teoriei pythagoreice a numerelor adaptată de Platon doctrinelor sale (în special în teoria Ideilor - numere), preluată mai apoi de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
considerate esențe, substanțe ale lucrurilor, au în mod necesar reprezentare spațială, își găsesc principiul în unitate, care nu este propriu-zis număr, fiind pară și impară, divizibilă și indivizibilă. Numărul pythagoreic este o construcție figurată realizată din unități reale; o figură geometrică este o realitate calitativă, compusă din unități cantitative care participă însă și la calitatea ei (Comm. II, 2, 8 his geometricis rationibus adplicatur natura numerorum). Această calitate determină natura cantităților pare, impare, plane, solide, triunghiulare, pătrate, cubice etc. Numărul este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
corpus implere, per numeros soliditatis effecta est - Comm. II, 2, 15). Amestecul fiind realizat, Demiurgul îl împarte în 7 părți, fapt posibil datorită prezenței esenței divizibilului (parului) în conținutul lui. Aceste părți sunt între ele precum termenii a două progresiuni geometrice: duble (pare, pătrate) 1, 2, 4, 8 și triple, impare, cubice (1, 3, 9, 27) cu ajutorul lor Demiurgul alcătuiește o unică progresie 1, 2, 3, 4, 9, 8, 27 (Tim. 35c; Comm. II, 2, 15 - nam cum de deo animam
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a două medietăți. Medietatea () este o serie de trei termeni care formează fie o progresie continuă ( ), fie termenul mediu unește între ele cele două extreme ale progresiei. Platon și Macrobius cunosc trei tipuri de medietăți (Theo 10 medietăți) aritmetică, armonică, geometrică; ambii întrebuințează în această doctrină doar pe primele două (binae medietates). Medietatea aritmetică este cea a cărei termen mediu depășește primul termen cu o cantitate egală cu cea prin care acesta îl depășește pe al II-lea (2:3:4
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
identice între ele; astfel Multiplul devine consonant cu Unul. Punctul real este considerat nu ca o unitate pură, care este dincolo de par și impar, ci ca o limita în ilimitat (dualismul primar), drept primul lor produs. Din punct de vedere geometric, punctul 12 este principiul mărimii, al dimensiunii; cel care dă naștere liniei (I, 5, 7; I, 5, 11 si quidem unum apud geometras puncti locum obtinet, duo lineae ductum faciunt quae duobus punctis ut supra diximus coercetur). Macrobius accentuează caracterul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să determine în Inteligibil numărul elementelor știind că între o putere cubică și produsul ei cu 2 (cele două solide extreme) se pot insera două medietăți. Astfel, numărul elementelor va fi patru, stabilit de cei patru termeni ai unei progresii geometrice continue posibile între solide (Tim. 32b ou ; Comm. I, 6, 24 quas ab hoc numero deus mundanae molis artifex conditorque mutuatus, insolubili inter se vinculo elementa devinxit, sicut in Timaeo Platonis adsertum est, non aliter tam controversa sibi ac repugnantia
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
se pot reda astfel: foc = aer și aer = apă aer apă apă pământ prin alternarea termenilor: foc = aer apă pământ (I, 6, 33) Platon, însă, argumentând că lumea este solidă (are cele trei dimensiuni ale unui corp solid) realizează progresia geometrică a elementelor: foc = aer = apă aer apă pământ unde focul și pământul sunt solidele elementare extreme, iar apa și aerul medietățile geometrice corespunzătoare, creând o înlănțuire mai clară și mai profundă decât cea existentă la Macrobius. În mijlocul argumentației, Macrobius inserează
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
33) Platon, însă, argumentând că lumea este solidă (are cele trei dimensiuni ale unui corp solid) realizează progresia geometrică a elementelor: foc = aer = apă aer apă pământ unde focul și pământul sunt solidele elementare extreme, iar apa și aerul medietățile geometrice corespunzătoare, creând o înlănțuire mai clară și mai profundă decât cea existentă la Macrobius. În mijlocul argumentației, Macrobius inserează un citat din Timaios (31b-32c) quod erit manifestius si in medio posuerimus ipsam continentiam sensus de Timaeo Platonis excerptam; compararea celor două
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
macrobiană este aproape tautologică, dar aduce cu sine, ca sens, mult mai mult decât termenul grecesc care este strict și tehnic (proporția): competo a se întâlni într-un punct, a coincide, trimite la geometria elementelor sau mai degrabă la armonia geometrică elementară, iugabilis pasibil de uniune, de conexiune. Partea finală a citatului lui Macrobius din Timaios subliniază (31c-32c) cu o surprinzătoare abilitate și dovedește o mânuire subtilă a terminologiei platoniciene și o accentuare personală a unor idei din text: folosește altitudo
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
atribute), iar, exceptând enunțarea celor trei dimensiuni ale corpurilor solide și a celor trei interstitii (I, 6, 40) importanța numărului trei în această teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Arist. De caelo 2, 13, 295b, Martianus Capella 6, 599; Comm. I, 22, 5-7 semper enim pondera in imum natura deducit, nam et in ipso mundo ut esset terra). Demonstrația lui Macrobius asupra mobilității Pământului pornește de la argumente de natură geometrică (atât plană, cât și în spațiu), mai apoi, folosindu-se de doctrine din fizica platoniciană și aristotelică, ajunge să respingă teoriile (e.g. epicureică) care nu concordau cu ale sale, prin reducere la absurd. Astfel centrul unei sfere trebuie să fie
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ad Iovem, quantumque est a terra usque ad Iovem, septies et vicies tantum sit a terra usque ad Saturni orbem). În această ipoteză, muzica sferelor s-ar opri la orbita planetei Saturn, iar sfera stelelor fixe este exclusă, întrucât progresia geometrică se încheie cu numărul 27, care determină distanța acesteia; progresia este calculată de fiecare dată pornind de la distanța astrului precedent la Pământ, ceea ce înseamnă că intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
două principii: monada, factorul stabil, care asigură identitatea și unitatea în Lumea Inteligibilă și , diada nedeterminată, principiul Marelui și Micului, diversitatea, multiplul din Lumea Sensibilă. Această primă extensie, protractio, primește o dublă conotație aritmetică (trecerea de la monadă la diadă) și geometrică de la cerc, forma perfectă și divină (sfera presupune existența corporalului, este o figură spațială) la con, după cum din linie se naște punctul. Prin cădere, sufletul își pierde natura unică, esența indivizibilă (monas) și incorporală (teres), capătă dimensiunile corpurilor (conum), păstrându
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
special al numerelor 3 și 4, diviziunea neoplatonică a Universului (I, 11, 10-11). 1.7.3. de constanța și consecvența cu care aplică teoria contrariilor, opoziția sensibilă ascuțit - grav este ridicată în inteligibil și devine fundamentul muzicii sferelor; termenii progresiei geometrice, rezultate din îmbinarea numerelor pare și impare, sunt utilizați de Macrobius în crearea Sufletului Universal (I, 6, 45-46), la intervalele și acordurile muzicale (II, 1, 13), în calcularea distanțelor dintre planete (II, 3, 14). 2. Unitatea Teoriei Contrariilor 2.1
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46) printr-o progresie geometrică unică (1, 2, 3, 4, 9, 8, 27) rezultată din uniunea progresiei dublelor, pare, pătrate (1, 2, 4, 8) și cea a triplelor, impare, cubice (1, 3, 9, 27); aceiași termeni devin intervale muzicale și formează acordurile fundamentale existente în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sunt amândouă în dependență de matematică: prima datorită supunerii intervalelor concordante analizei matematice, fiind astfel în legătură directă cu Numărul (aritmetică, cf. supra), cea de-a doua prin calcularea vitezei planetelor (II, 4, 8-9), determinarea distanțelor dintre planete (aceeași progresie geometrică), demonstrarea sfericității, imobilității și poziției centrale a Pământului (I, 19, 11; geometrie și aritmetică). Finalitatea filozofică a acestor două științe este, pe de o parte de a demonstra mișcarea rațională și armonioasă determinată de Sufletul Universal (muzica sferelor), pe de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
frazelor traduse și alegerea terminologiei latine (v. Partea I, cap.3) 3.2.7. alegerea și adoptarea unei atitudini sau poziții, când există mai multe teorii similare sau discordante (ordinea egipteană a planetelor II, 3, 14, schema liniară a progresiei geometrice II, 2, 15) 3.3. Metodologia utilizată de Macrobius în comentarea operei ciceroniene este cea folosită și de ceilalți comentatori neoplatonicieni (Iamblichos, Chalcidius, Proclos) de a plasa pasajul de comentat la începutul capitolului și de a-l analiza până la sfârșitul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
neoplatoniciene etc.), dar și preciziei și exactității expunerii. Influența lui Macrobius, redusă la începutul Evului Mediu, a crescut considerabil odată cu secolul X. Boethius, în Commenta in Isagogen Porphyrii, îl numește pe Macrobius vir doctissimus și amintește discuția sa despre figurile geometrice (I,5). Isidor din Sevilla (Origines V, 33) se inspiră din Comm. II, 11, 6, în pasajul care se referă la lunile anului. Johannes Scottus Erigena îl numește pe autor drept sursă a sa pentru Martiani expositio XIII, 1; CCC
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
poezia lui Viorel Dinescu se îndreaptă spre un ermetism susținut printr-un lexic în care abundă termeni din domeniul matematicilor, pe care poetul-profesor îl slujește: Împart sectorul tot în mari cvartale / Prin străzi alterne, albe, fără nume / Și în fragmente geometrice de lume / Rămân aceleași întrebări esențiale // Aici sunt munți sau geosinclinale / Întregul se-oglindește în fragmente... În Spațiu Minkowski, de pildă, pentru că aici se produce combinarea dintre cele trei dimensiuni obișnuite ale spațiului și dimensiunea timpului, poetul ipostaziază o potențială
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]