1,798 matches
-
duminică, fenomen, ianuarie, lozincă, miros, !regizor, sever, șervet, unic. La unele cuvinte mai vechi sau mai noi se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicționar în ordinea preferinței), cu unele deosebiri față de DOOM1: !acatist/acatist, anost/anost, !antic/antic, !gingaș/gingaș, !hatman/hatman, intim/intim, !jilav/jilav, !penurie/penurie, profesor/profesor, !trafic/trafic. Unele accentuări respinse de normă sunt inculte (butelie), în timp ce altele sunt tolerabile, nereprezentând propriu-zis greșeli, ci variante livrești, mai apropiate de unul dintre etimoane, uneori cu încercarea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ore fermecătoare, ore trecătoare... Traversăm păduri de fag. Cu nasul ridicat spre cerul albastru și auriu al serii ce se lasă peste legănarea copacilor înalți, repet această frază dintr-un poem persan: Rămuriș al verii, în zarea albăstrie, cât de gingașe-ți sunt arcuirile ... Fagi sunt și la Posada, trăiesc și eu în mijlocul unei păduri de fagi. Continuăm drumul de-a lungul unui lac. Soarele galben al înserării luminează apa; pe malul foarte verde, printre trestii, doi copii pe jumătate goi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim, susținută de ceilalți suflători, creează - împreună cu sprinteneala gingașă a viorilor - efecte pline de farmec. Melodia ia amploare. Sonoritățile descresc apoi. Reapare tempo-ul inițial, cu reluarea scherzo ului, apoi a trio-ului; în încheiere revine iarăși scherzo-ul, dar prescurtat - numai prima lui secțiune. Partea a IV-a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
nimic de spus atunci să afli c-am pierdut; mă-nalț spre-o lume în apus ce-am fost, va fi pământ demult Deci apreciază, încă sunt... trăiesc, iubesc fidel ca-ntotdeauna, vreau inima să-ți văd încet crescând când gingaș și suav îți sprijin mâna Nu posesiv, nici insistând vreodată nu îți voi cere nici măcar un pic chiar dacă-i greu, iar viața-ntortocheată n-o să te mint chiar pentru nimeni sau nimic. Și deci, te rog să crezi ce îți
A doua oară unu by Ciocan Codrin Cristian () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92930]
-
de gustoasă e varianta pe care am ales-o. Am și eu micile mele ceremonialuri legate de ceai, chiar dacă ele n-au nici o treabă cu originile băuturii. Ceismul, aflu, „e, în ființa lui, o credință a ne-desăvârșirii, precum și o gingașă încercare de împlinire a ceva cu putință în lucrul acesta cu neputință căruia îi zicem viață“. Hotărât lucru, suntem consumatori, nu ceiști, din cauza asta nu ne-a trecut nouă prin minte fraza de mai sus. I-a trecut, în schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
un castel cu fațada împurpurată de flori roșii, violete sau aurii. Sau sunt un fel de înjurături familiare: "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Înjurături agreabile, în armonie cu tonul obișnuit ale acestor povești, în care iubirea are ceva calin, gingaș, mângâietor și copilăros. Acolo unde alții blasfemiază și înjură: "Drăcie! Tunete și sânge! Raiul și Iadul!", lăutarul susură: "foaie verde mintă...", "foicică viorea...". Un întreg popor se revelează în aceste exordii înmiresmate. Aceste poeme rustice au o savoare de groază
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau în cazul surorilor sau fraților: „Ie-ți Marie, ziua bună De la soare, de la lună Săracă Marie, dragă Astăzi în pământ te bagă Și te-i face țărnă neagră.” Frumoase și gingașe sentimente sunt exprimate în cântecele de leagăn: „Nani, nani copiliță Draga mamei garofiță Că mama te-a legăna Și pe față te-a spăla Cu apă de la izvoare Ca să fi ruptă din soare Și să n-ai asemănare.” „Nani, nani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
feminin al psihologiei lui I. Negoițescu, a accentuatei prezențe a animei în psihicul său. În mod paradoxal, el își amintește de cineva pe care nu l-a cunoscut; în memorie îi persistă, în chip inexplicabil, figura unei mătuși - „frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură“ - dispărute din lumea aceasta cu mult înainte ca scriitorul să se nască. În consecință, respectiva siluetă feminină poartă doar un nume convențional-real, căci, altfel, ea nu are decât corespondență aparentă în realitatea memoriei, fiind, de fapt
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de la realitatea istorică: sora mai mare a mamei, Virginia (1889-1975) pretindea că ar fi fost curtată, pe când era copilă, de „junele“ bard... Chiar dacă memoria mă înșală și mătușa mea vorbea, de fapt, de Claudia, întâiul copil al bunicilor, frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură moartă de ftizie cu mulți ani înaintea nașterii mele, anacronismul mai stăruie - ținând cont de faptul că încă din 1895 autorul Nunții Zamfirei se căsătorise la București cu Elena Sfetea - și nu-mi confirmă decât fascinația
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mirăm?) complicații serioase. Mulțimea aceasta de bărbați atrași și îndrăgostiți nu era la fel de ușor de stăpânit și de eludat ca pacificata dinastie Montmorency. Trebuie să fi existat în jurul ei, în anume ceasuri, destule violențe și răzvrătiri pe care mâinii acesteia gingașe îi era mai apoi greu să le țină în frâu. Jucându-se cu pasiunile omenești pe care voia să le farmece și pe care le ațâța mai mult decât și ar fi închipuit, semăna cu cea mai tânără dintre Grații
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un dram de răutate omenească; Ascuțit - avar, meschin nu numai cu alții, ci și cu propia persoană; Curbat spre rădăcină - om care dorește să-i domine pe ceilalți, suspicioși și ursuz; Aplecat spre gură - dovedește sentimente nobile, gânduri generoase, fire gingașă, conciliantă; Nas cârn - individ libertin, neserios, mai puțin inteligent și inventiv; Nas cărnos - mare gurmand, foarte lacom, în stare să renunțe la orice pentru îndestularea burții; Cu rădăcina largă - “posesorul” e înzestrat cu facultăți superioare, capacitate de gândire și concentrare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un dram de răutate omenească; Ascuțit - avar, meschin nu numai cu alții, ci și cu propia persoană; Curbat spre rădăcină - om care dorește să-i domine pe ceilalți, suspicioși și ursuz; Aplecat spre gură - dovedește sentimente nobile, gânduri generoase, fire gingașă, conciliantă; Nas cârn - individ libertin, neserios, mai puțin inteligent și inventiv; Nas cărnos - mare gurmand, foarte lacom, în stare să renunțe la orice pentru îndestularea burții; Cu rădăcina largă - “posesorul” e înzestrat cu facultăți superioare, capacitate de gândire și concentrare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mulțumesc Domnului cu adâncă pioșenie pentru reîntoarcerea la matcă a teritoriului Ungariei de est și pentru o parte din teritoriul Transilvaniei revenite și ea la trupul Sfintei Coroane Ungare. După douăzeci și doi de ani de suferințe, patria ungară, cu gingașă dragoste maternă, își strânge la piept mult așteptatele rude de sânge, atât de puternice sufletește, împreună cu toți fiii fideli". Ce anume gândea prim-ministrul Teleki - ale cărui idei privitoare la politica naționalităților și la dezvoltarea economică și infrastructurală au fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a Irinei Mavrodin / 9 Eminescu și România de Est / 23 "Convorbiri literare". Ediția 200 / 45 Ion Barbu. Poezie și geometrie / 57 O trecere prin vămile văzduhului dantesc / 89 Tratat de îmblînzit postmodernitatea / 113 Eminescu și opiniile sale economice / 163 Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă / 207 I.E. Torouțiu, istoricul literar / 235 Eugen Simion și dimineața poeziei / 255 Un occidental la gurile Dunării / 281 Vocația și proza democrației / 297 Nota autorului Vocația și proza democrației adună texte publicate, majoritatea, în "Convorbiri literare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
confirmă o bună cunoaștere a principiilor financiare, însoțită totodată de o veritabilă cultură filosofică, care pune în pagina de ziar o doctrină organică despre care, să recunoaștem, putem spune că s-a dovedit perenă și nu mai puțin statornică. Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă Cel despre care Mircea Eliade consemna că nu era agreat de contemporani pentru că era citit prea devreme, Paul Zarifopol (30.XI.1874, Iași - 1.V.1934, București) ne-a lăsat, printre alte lucrări, și Din registrul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
actualitatea lor contondentă Cel despre care Mircea Eliade consemna că nu era agreat de contemporani pentru că era citit prea devreme, Paul Zarifopol (30.XI.1874, Iași - 1.V.1934, București) ne-a lăsat, printre alte lucrări, și Din registrul ideilor gingașe (1926), de altfel, prima publicată în limba română (după teza de doctorat susținută și publicată în același an, 1904, în limba germană la Universitatea din Halle). Volumul adună o serie de texte ce pun în discuție ideile ce animau epoca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al industrializării și europenizării României, precum E. Lovinescu; în totul un spirit modern, ironic, dar și constructiv, flexibil, însoțit de un scepticism bine temperat. Încă din Prefață ni se spune, nu fără maliție, care sînt și cînd pot fi numite gingașe ideile " Cred că se pot numi, cu aceeași dreptate, gingașe ideile care, în general, trebuie să fie cunoscute oricui vrea să treacă drept om cultivat, ca și acele despre care acest om trebuie să pomenească totdeauna cu deosebită băgare de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un spirit modern, ironic, dar și constructiv, flexibil, însoțit de un scepticism bine temperat. Încă din Prefață ni se spune, nu fără maliție, care sînt și cînd pot fi numite gingașe ideile " Cred că se pot numi, cu aceeași dreptate, gingașe ideile care, în general, trebuie să fie cunoscute oricui vrea să treacă drept om cultivat, ca și acele despre care acest om trebuie să pomenească totdeauna cu deosebită băgare de seamă, dacă vrea să nu supere atenția societății unde, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de abordare a existenței statului. Nici femininul, care în prima jumătate a secolului trecut începea a-și afirma prezența, prin a-și cere drepturile de cetate, nu este pierdut din vedere de sarcasticul și sagacele inscriptor și descriptor al ideilor gingașe. Femininul, atît de înfloritor astăzi, împlinește ceea ce observa încă din fașă ironicul eseist: "Ca toți dezmoșteniții, femeia trăiește, în cutele obscure ale sufletului său, din resentiment; este radical prepuielnică, totdeauna la pîndă, și fricoasă de a fi păcălită. Ca toți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu-i trebuie orchestră simfonică, ci lăutari; nici pictură născută din vizualitate artistică, ci cromolitografie sentimentală. De aceea dezvoltarea tehnicii artistice este de neînțeles dacă o raportăm la rudimentarele trebuințe estetice ale omului normal". Între ultimele înscrise în registrul ideilor gingașe sînt cîteva analogii posibile. Prima, între creștinism și comunism. "Alături de ura împotriva bogatului și condamnarea lui radicală, stătea, în revoluția creștină ca și în acea comunistă de astăzi, o ură, tot atît de veninoasă poate, împotriva intelectualului. Pentru fanatic, intelectualul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de lume, dar multe din observațiile celui care a scris Despre stil, și-au păstrat actualitatea. În maliția curat intelectuală, aflăm, cum remarcă G. Călinescu în Istoria sa, originalitatea lui Paul Zarifopol, dar și actualitatea, adesea contondentă, a ideilor sale gingașe. ["Convorbiri literare", martie 2013] I.E. Torouțiu, istoricul literar Ultimul director interbelic al "Convorbirilor literare" (ianuarie 1938-martie 1944) s-a născut la 17 iunie 1888 în satul Solca, din Bucovina Sucevei. După absolvirea liceului din Suceava, urmează cursurile Universității din Cernăuți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin înfrățirea orașului Constanța cu orașul natal al poetului Sulmona, în cele două orașe existând statui identice ale poetului. Epitaful de pe statuia din vechiul Tomis reprezintă propriile versuri trimise din exil soției sale: „Sub astă piatră zace Ovidiu Cântărețul iubirilor gingașe, răpus deal său talent O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
a creat Olanda". Undeva între cele două (și cei doi) se situa geneza Imperiului Mongol. Cultivator divinizat, Ginghis Han a canalizat cea mai mare parte din resursele lumii eurasiatice a timpului respectiv afară din mâinile prin care izvorâseră, înspre acea gingașă gradină suspendată în șaua cailor, care era hoarda sa. Căci ea își irosea parfumurile aspre prin stepă, în vreme ce Istoria o aștepta cu un loc rezervat la butoniera statuară a nemuririi. Actualmente numai ruine, Karakorum e urma ei arhitecturală, locul irigat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
său Îndemn. Cuvintele consacră, sfințesc și Îl exprimă pe Dumnezeu, prin comuniunea dintre cuvânt și sacrament. Prin cuvinte sunt consacrate pâinea și vinul, reproducându-se ceea ce s-a întâmplat chiar fizic, prin nașterea lui Cristos, atunci când Dumnezeu a devenit om gingaș și smerit, atunci când a intrat El în lume, și tot smerit și plăpând apare El și în prezent, în altar, sub semnul pâinii și al vinului. Dumnezeirea este cea mai mare smerenie. În Scrisoarea Ordinului 26-29, Francisc din Assisi a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească pe "cea mai gingașă dintre crăiese"26. Asta se întâmpla, își amintește el, în luna iulie a anului 188.., în stațiunea termală Dieppe. Se pare că oriunde s-ar fi aflat, pe plajă, la hotel, la cazinou, la biserică, tânărul o întâlnea mereu pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]