1,664 matches
-
cele de dincolo de centru...; culmea disprețului pentru pieton: carosabilul (pentru mașini, carevasăzică) e-n regulă; trotuarele însă, chiar dacă e vorba de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la doi-trei metri, unu perseverează în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
carne și organe, biftec etc.) 10.000 10 1 abs. 1 - - 1 - 28. Mâncăruri gâtițe, servite calde 10.000 10 1 abs. 1 1 - 1 - 29. Mâncăruri gâtițe congelate 10.000 10 1 abs. 1 1 - 1 - 30. Semipreparate tip Gospodina (semigatite, crude) - 10 10 abs. 100 - - 100 100 31. Peste proaspăt, decapitat și eviscerat - 10 - abs. 100 - - 10 - 32. Peste refrigerat sau congelat - - - - - - - 10^4 - 33. Produse semiconservate: - Marinate reci, marinate calde - 100 10 abs. 10 - - 10 100 - Nepasteurizate 100
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
fost și eu la cules de struguri toamna asta, la bunul meu prieten, Dudu. Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Frunzele cad, Producția crește, Fântânile seacă, Mâncarea se arde, Cireșele se coc, Copilul se însănătoșește) și care, în plus, pot apărea în perechi de construcții, una tranzitivă, cealaltă intranzitiv-ergativă, creând impresia realizării opoziției activ/pasiv (Negustorii cresc prețurile − Prețurile cresc, Gospodina arde mâncarea − Mâncarea se arde, Căldura coace fructele − Fructele se coc, Seceta seacă fântânile − Fântânile seacă). În realitate, construcțiile ergative sunt lipsite de sens pasiv; cele două verbe din construcția tranzitivă și din perechea ei intranzitivă nu sunt legate printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se supune regulilor obișnuite de nearticulare, putând apărea nearticulat dacă este la plural, dacă este un substantiv masiv etc. (pentru verificarea listei integrale de exemple, vezi Anexa 2): *Poluarea a agravat boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obișnuite de nearticulare, putând apărea nearticulat dacă este la plural, dacă este un substantiv masiv etc. (pentru verificarea listei integrale de exemple, vezi Anexa 2): *Poluarea a agravat boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă de la grătarul cu mici tranz.: Gospodina afumă cârnații part. afumat, -ă nom. afumarea, afumatul A SE AGLOMERA Societățile umane se aglomerează peste măsură tranz.: Microbuzele aglomerează traficul part. aglomerat, -ă nom. aglomerarea A SE AGRAVA Boala s-a agravat din cauza poluării tranz.: Poluarea a agravat boala
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
noaptea tranz.: Ion împrospătează aerul din cameră part. împrospătat, -ă nom. împrospătarea, împrospătatul A SE ÎMPUȚI Peștele de la cap se împute tranz.: Voiculescu împute atmosfera part. împuțit, ă nom. împuțirea, împuțitul A SE ÎNĂCRI Laptele se înăcrește la căldură tranz.: Gospodinele înăcresc borșul part. înăcrit, -ă nom. înăcrirea, înăcritul A SE ÎNĂLBI Iarna, pielea se înălbește tranz.: Ion își înălbește pielea cu creme part. înălbit, -ă nom. înălbirea, înălbitul A SE ÎNĂSPRI Condițiile de viață se înăspresc tranz.: Guvernul înăsprește condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pietre tranz.: O piatră obturează furtunul part. obturat, -ă nom. obturarea, obturatul A SE OFILI Florile se ofilesc din cauza căldurii tranz.: Căldura ofilește florile part. ofilit, -ă nom. ofilirea, ofilitul A SE OMOGENIZA Apa și uleiul nu se omogenizează tranz.: Gospodinele omogenizează aluatul part. omogenizat, -ă nom. omogenizarea, omogenizatul A SE ONDULA Părul se ondulează de la umiditate tranz.: Ioana își ondulează părul part. ondulat, -ă nom. ondularea, ondulatul A SE OPACIZA Apa se opacizează prin îngheț tranz.: Înghețul opacizează apa part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. aclimatizarea A (SE) AGLUTINA Cele două cuvinte s-au aglutinat Dacă factorul reumatoid este prezent, hematiile aglutinează tranz.: Lecitinele aglutinează sângele part. aglutinat, -ă nom. aglutinarea A (SE) ALBI Ministrul se albește la față Ion albește din cauza grijilor tranz.: Gospodina albește rufele part. albit, -ă nom. albirea, albitul A (SE) ANCHILOZA Lui Ion îi anchilozează spatele I se anchilozează articulațiile tranz.: Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definește ca un raport valoric: raportul dintre valoarea mijloacelor consumate și valoarea produselor realizate. În limbajul comun, găsim o definire mult mai generală a conceptului de eficiență: realizarea unui scop cu consumul cel mai mic de resurse, de efort. O gospodină este eficientă atunci când realizează (cât mai bine, evident) treburile gospodăriei, într-un timp și cu un efort cât mai mic. Un muncitor este eficient când lucrează bine și repede. Pentru sociologie, acest ultim sens din limbajul comun mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în „aplicațiile” acestor științe. Într-un manual de fizică, de exemplu, putem găsi la capitolul „probleme” formulări de genul: „Un creion care cade dintr-un avion de la o înălțime de 5.000 metri”. Sau într-un manual de chimie: „O gospodină toarnă oțet peste lapte”. În toate enunțurile generale, cu valoare de lege, formulate de diferitele științe, vom găsi doar termenul care desemnează clase generale. În psihologie, de exemplu, există o mulțime de asemenea formulări generale - „frustrarea unei necesități tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atât date obiective, cât și subiective asupra bunăstării gospodăriei, strategia aleasă a fost aceea de a scinda metodologia de culegere a datelor în două. Partea principală, cuprinzând datele obiective, a fost realizată prin interviu direct cu capul gospodăriei și cu gospodina. Partea subiectivă a fost determinată cu o persoană adultă din cadrul gospodăriei, aleasă aleatoriu. Cum s-a făcut selectarea aleatorie a gospodăriilor? Cum să realizezi un eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi? Dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autori români de cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cei mai buni caltaboși i-am mâncat în Oltenia, cei mai buni cârnați și alte preparate din carne de porc, în Ardeal, și cei mai buni mititei și patricieni, la București, Ploiești și în alte orașe din Muntenia. Bucătarilor și gospodinelor din Moldova, însă, le revine meritul că, în afară de (fiindcă vorbim de tocături) pârjoale de pasăre, de carne amestecată (porc și vițel) [...], chifteluțe marinate în oțet de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vreo prejudecată socială. Dimineața devreme, eram smulși uneori din somnul nostru de copii de un strigăt ce răsuna în mijlocul curții: - Hai după lapte! Printre vise, recunoșteam vocea și mai ales intonația inimitabilă a Avdotiei, lăptăreasa, care venea din satul vecin. Gospodinele coborau cu bidoanele lor către două enorme recipiente din aluminiu pe care țăranca aceea vânjoasă le căra de la o casă la alta. Într-o zi, trezit de chemarea ei, nu am mai adormit la loc... Am auzit ușa noastră pocnind
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei ceva profund fals. O falsă jubilare, o uitare prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără fierbere!”... Charlotte spera că, întorcându-se în Franța cu Albertine, pe care se ducea să o întâlnească în Siberia, avea să regăsească Franța de dinainte de război... Notând acele gânduri, îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o uitare prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără fierbere!”... Charlotte spera că, întorcându-se în Franța cu Albertine, pe care se ducea să o întâlnească în Siberia, avea să regăsească Franța de dinainte de război... Notând acele gânduri, îmi spuneam că, în curând, voi putea să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
romanul Cimitirul Buna Vestire. În primul act al proiectului dramatic, o prietenă a acestei "văduve negre", d-ra Gaby, încearcă să-l seducă pe Dodi, intelectual cu alte planuri decât căsătoria sau îngroparea într-o slujbă derizorie, nu prin calități de gospodină, ci prin cunoștințele de literatură în baza cărora emite cu nonșalanță judecăți de valoare năucitoare: D-ra Gaby: Văd că vă place literatura. E și pasiunea mea. Mă prăpădesc după Franț... Didi: Dl. Franț e scriitor și D-sa? Gaby: Cum
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teodor Mazilu uzează frecvent, până la convenționalism, de maniera ludică de a șoca prin reprezentarea sistematică a inversului celor previzibile: șeful care se plânge că este șef pentru că este deștept, subalternul care vede în înaintare un blestem, bărbatul care refuză femeia gospodină pentru o soție frivolă care să-l "înșele discret"79, căsnicii în care plictiseala e ridicată la rang de ideal, directori încântați de paragina intreprinderii etc. (Mobilă și durere), ospătari care se mândresc pentru că refuză orice mușteriu (Banchetul). Intenționat sau
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de balinezi, sunt ținuți În coșuri de rafie. Efectele unei anumite bunăstări și modernizări se resimte și aici (aparate de radio și televizoare, biciclete pentru copii și motociclete pentru adulți, modificări vestimentare). Pentru că satul este Înscris În programele turistice, fiecare gospodină te invită să le vezi locuința și În final să cumperi produse confecționate cu măiestrie din lemn sau metal, la prețuri derizorii. Ne familiarizăm cu priveliștea diferitelor Însemne funerare și 453 religioase pe care le vedem Înșirate pe tarabe sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dintre cele mai mari sărbători, ca un fel de nod de mătase care leagă strâns tradiția de modernitate. Anul Nou sărbătorit În chip modern, exuberant, aduce cu sine, totuși, datini și obiceiuri vechi, inclusiv În lumea apetisantă a preparatelor culinare, gospodinele Întrecându-se În păstrarea acelor unde fine În nuanțe, În mirodenii și gust, În culoare și condimentare. Anul Nou este calculat după faza lunii În anul respectiv, căzând În luna februarie, la date variabile, dar este sărbătorit și În noaptea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei gospodinele pun într-o strachină grâu la încolțit. Se spune că așa cum va crește de bogat grâul acesta, atât de îmbelșugat și plin de realizări va fi anul care urmează pentru familia respectivă. Acesta va fi folosit în ziua Anului Nou
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
acestui obicei. În unele situații ceata de colindători era invitată în casă pentru a se încălzi, unde în afară de darurile obișnuite colindătorii erau serviți și cu ceva cald. Era o rușine să nu primești colindătorii. La fel și astăzi. De aceea gospodinele nu au timp de somn în această noapte. Ele primeau câte 10- 20 cete în trecut, acum mai puține din cauza numărului mic de copii. În tot satul este agitație. În cazul în care la strigarea colindătorilor nu ieșea nimeni ca să
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
strâng în grupuri pe la câte o casă, stau până noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite în casă de fiecare gospodină. Un alt obicei îndrăgit era și a rămas „Plugușorul”. Pe vremuri se mai spunea că se pornește „cu plugulețul” sau „cu sorcova”. Din după amiaza ajunului Anului Nou și până se însera, copiii și tinerii până la 15 ani umblau cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]