2,083 matches
-
cuvintele lui Dumnezeu grăite în fiecare moment în inimă, deci nu ca niște cuvinte spuse odinioară de Dumnezeu și acum desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu însuși ca persoană, grăindu-ni-le. În ascuns, Îl simțim grăindu-ne, iar la arătare, ajutându-ne în faptele noastre. (n.s. 88, p. 95) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 95) „Odihna, și tot darul cel bun și toată harisma dumnezeiască vine omului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
oare mulți oameni mai bogați în stare să-mi ușureze sărăcia mea? Am bătut atât pământ ca să vin la o văduvă, la nenorocirea nenorocirilor? Și nu-i numai văduvă, ci și săracă. Gândește-te că slujitorul lui Dumnezeu n-a grăit așa. Avea încredere în Stăpânul lui, Care face cu putință cele cu neputință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Petru Apostolul și Ilie Proorocul, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 552
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sigură a sufletului, care intră în cele mai dinlăuntru ale catapetesmei (Evr., 6, 19)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 269) „Credința este puterea care ne face să murim pentru Hristos de dragul poruncii Lui și să credem că moartea aceasta este pricina vieții. Ea ne face să socotim sărăcia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
viață mai bună decât a lor, căci ei nu iau seama la cele vorbite, ci cercetează cu cea mai mare băgare de seamă faptele pe care le facem, și-ți zic: Tu cel întâi încredințează-te și fă cele ce grăiești, și după aceea sfătuiește și pe alții. De mi-ai vorbi de mii de bunătăți din viața viitoare, însă în faptele tale mi-ai arăta ca și cum n-ar exista acele bunătăți, fiind cu totul alipit de cele de aici, apoi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crezut decât vorbele. Când te văd pe tine răpind cele ale altora, bocindu-te fără măsură pentru cei încetați din viață și făcând multe alte rele, cum am să te cred că va fi înviere? Și chiar de nu ar grăi așa, totuși vor cugeta așa, și în cugetele lor îți vor pune aceste întrebări. Aceasta este ceea ce împiedică pe necredincioși de a se face creștini. Deci să-i atragem prin viața noastră. Mulți bărbați simpli și proști, în chipul acesta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de grijile care chinuiesc pe om. Cu atât mai mult credința din experiența unirii cu Dumnezeu, izvor a toată puterea și a vieții fără știrbiri. (n.s. 48, p. 45) footnote>. De aceea zice proorocul David: Crezut-am, de aceea am grăit (Ps. 115, 1). Iar Marele Apostol Pavel zice: Credința este temelia celor nădăjduite, dovada lucrurilor nevăzute (Evr. 11,1); și: Dreptul din credință va fi viu (Rom. 1, 17) ș.a. Însuși Mântuitorul zice către ucenicii care cereau să le mărească
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nici credința, fără fapte bune, căci: fără fapte, credința este moartă (Iac., 2, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) Credința și fapta „ Iar când auzim: Credința ta te a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Norma împărțirii bunurilor duhovnicești e măsura credinței fiecăruia. Căci pe măsura credinței sporim în râvna făptuirii. Cel ce lucrează, după analogia lucrări sale își arată măsura credinței, primind
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
submaterie. (...) Iată Eu fac noi (Is. 43, 19), spune Cuvântul, pe cele pe care ochiul nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit și nici la inima omului nu s-au suit (I Cor. 2, 9). Ucenicii Domnului grăiesc, aud și lucrează în chip duhovnicesc; prin credință și pricepere, înțeleg cu ochi nou, cu auz nou și cu inimă nouă, pe toate cele văzute și auzite. Sunt monezi bune și monezi false; moneda falsă poate înșela pe necunoscători, dar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
transformă preconcepția în cunoștință. Iar dacă cel care învață nu poate învăța fără a avea în el preconcepția că este în stare să înțeleagă cele spuse, atunci va căuta să aibă urechi capabile să asculte adevărul. Fericit este cel ce grăiește la urechile celor ce ascultă (Înț. Sir. 25, 12), după cum fericit este și cel care ascultă. Iar a asculta bine înseamnă a înțelege. Dacă credința nu este nimic altceva decât o preconcepție a minții cu privire la cele spuse — iar aceasta se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința, ea a împrăștiat tot acest întuneric din sufletul celui ce a primit-o”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 2-3, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., pp. 268-269) „Căci cel ce înțelege cele cerești crede lui Dumnezeu, știind că toate sunt făpturile voii Lui. Cel ce însă nu le înțelege nu crede niciodată că lumea este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei lumină, luminează sufletul care stă în învălmășeala gândurilor ca într-o locuință întunecoasă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 2, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 268) „Credința înalță la cer sufletul nostru; nu-l lasă să fie înjosit de nici una din greutățile cele de aici, căci îi ușurează ostenelile cu nădejdea celor viitoare. Cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci la cele ce nu se văd (II Cor., 4, 18), prin ochii credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 270) „Slăbănogul pogorât prin acoperiș (Lc. 5, 19) este păcătosul mustrat de credincioși pentru Dumnezeu și care primește iertarea pentru credința acelora”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească , cap. 131
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
motive de ordin administrativ, bisericesc sau din pricina unor probleme care s-ar fi putut rezolva dacă ar fi existat o înțelegere reciprocă”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) ,,Ca toți aceeași să grăiți, zice, și să nu fie între voi împărecheri (schisme). Singură arătarea schismei printre dânșii și era de-ajuns spre a fi învinovățiți. Prin împărecheri (schisme), nu numai că întregul se desparte în mai multe părți, ci chiar se pierde la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
urmă, căci așa este firea schismei. Apoi, fiindcă i-a atins foarte prin numirea schismei, iarăși îndreaptă și moaie vorba, zicând: ci să fiți întemeiați într-un gând și într-o înțelegere. Fiindcă mai sus a spus: ca aceeași să grăiți, apoi să nu creadă ei că buna înțelegere se mărginește numai la vorbe, le-a adăugat: ci să fiți întemeiați întrun gând și într-o înțelegere, ca și cum le-ar fi zis: cer de la voi buna-înțelegere pe care nu numai în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sunt fără cunoștință”<footnote Rom. 10, 2. footnote> „Despre ei (eretici - n.n.) ar putea spune cineva ca și despre iudei: Le dau mărturie că râvna lui Dumnezeu o au, dar nu după cunoștință (Rom. 10, 2). Căci închipuindu-și că grăiesc cele drepte și sunt înțelepți, nu bagă de seamă nenorociții că se războiesc împotriva dogmelor adevărului; și stăpâniți de o râvnă falsă ei socotesc că vorbesc în favorul slavei lui Dumnezeu, împotrivindu-se celor ce grăiesc drept”. (Sf. Chiril al
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci închipuindu-și că grăiesc cele drepte și sunt înțelepți, nu bagă de seamă nenorociții că se războiesc împotriva dogmelor adevărului; și stăpâniți de o râvnă falsă ei socotesc că vorbesc în favorul slavei lui Dumnezeu, împotrivindu-se celor ce grăiesc drept”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, în PSB, vol. 38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic n-are vreo însemnătate pentru ei, în discuțiile lor pot să aibă păreri felurite, câtă vreme sunt înțeleși într-ascuns să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
iar la ospețele lor, pe care cu nume fals le numesc agape, doresc să aibă locul de onoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 98.1.-98.2., în PSB, vol. 5, p. 538-539) „Oare celor care grăiesc nedreptate (Ps. 72, 8), care tăgăduiesc că Domnul nostru Iisus Hristos a venit în trup sau care hulesc împotriva Duhului Sfânt (Lc. 12, 10) și care nu vor fi iertați nici în veacul acesta, nici în cel ce va să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care a fost fericit de Hristos, când omul care a făcut o mărturisire ca aceea a auzit astfel de cuvinte, gândește-te ce vor păți cei care se leapădă după înviere de taina crucii. Hristos n-a spus: Satana a grăit prin gura ta, ci: Mergi înapoia Mea, satano! (Mt. 16, 23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, IV, în PSB, vol. 23, p. 627) „Când Dumnezeu Însuși e batjocorit în slujirea ce I se cuvine, nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
întinde diavolul slujitorilor lui! Nu e ideea mea că fecioria ereticilor este curat o născocire a vicleniei diavolului. Ideea asta nu-i a mea, ci a lui Dumnezeu, Care cunoaște toate gândurile diavolului. Ce spune El? Iată ce spune: Duhul grăiește lămurit că în vremurile cele de apoi vor cădea unii de la credință, luând aminte la duhurile cele înșelătoare și la învățăturile demonilor, ale celor care întru fărădelege grăiesc minciuni, mincinoși și fățarnici, înfierați în însuși cugetul lor, care opresc de la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Care cunoaște toate gândurile diavolului. Ce spune El? Iată ce spune: Duhul grăiește lămurit că în vremurile cele de apoi vor cădea unii de la credință, luând aminte la duhurile cele înșelătoare și la învățăturile demonilor, ale celor care întru fărădelege grăiesc minciuni, mincinoși și fățarnici, înfierați în însuși cugetul lor, care opresc de la căsătorie, îndepărtează de la mâncările pe care Dumnezeu le-a făcut ca să ne hrănim cu ele (I Tim. 4, 1-3). Mai poate fi fecioară aceea care a căzut din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor ar fi nestricăcios”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. XI, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Feriți-vă de buruienile rele, pe care nu le cultivă Hristos, pentru că nu sunt sădite de Tatăl (Mt. 15, 13). Nu grăiesc așa pentru că am găsit dezbinare la voi; dimpotrivă, curăție. Că toți câți sunt ai lui Dumnezeu și ai lui Iisus Hristos, sunt cu episcopul; și toți câți se vor pocăi și vor veni la unitatea Bisericii, vor fi și ei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
s-ar pune la cale un complot împotriva împăratului, n-ai vrea, negreșit, să iei parte la astfel de adunare, ca nu cumva să te primejduiești numai prin simpla ta participare, chiar dacă n-ai fost de acord, iar când se grăiește împotriva lui Dumnezeu, când învățătura lui este tăgăduită, nu fugi, nu urăști limba hulitoare, nu astupi gurile cele fără de Dumnezeu? Cum vei putea să te rogi lui Dumnezeu cu îndrăznire, când iei parte la hulele aduse Lui? Nu, vă rog
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că nu puteți să mâncați și din masa Domnului și din masa dracilor? Ieșiți din mijlocul lor, zice proorocul, și de necurat nu vă atingeți! Oare ascultați de acestea ce le zicem? Oare vă plecați spre aceasta? Sau în zadar grăim și ostenim? Însă pentru cei ce vor și se nevoiesc să audă cuvântul și să-l facă, nu mă voi mânia, nici nu voi înceta a zice cuvintele lui Pavel. Nu faceți, îndoindu-vă, în alt chip ca cei necredincioși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul celuice grăiește în cei ce ascultă pentru că acela rămâne neîmpărțit, fiindprezent în fiecare din cei care ascultă prin glasul Său sau prin puterea Lui. Nu el se împarte, ci aceia, fiind mulți, îl primesc în calitatealor de mulți”<footnote Ibidem, notă de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]